Urmarirea penala

Question 1

Obiectul urmăririi penale

Answer 1

(1)Urmărirea penală are ca obiect strângerea probelor necesare cu privire la existenţa infracţiunilor, la
identificarea persoanelor care au săvârşit o infracţiune şi la stabilirea răspunderii penale a acestora,
pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se dispună trimiterea în judecată.
(2)Procedura din cursul urmăririi penale este nepublică.

Question 2

Actele organelor de urmărire penală

Answer 2

(1)Procurorul dispune asupra actelor sau măsurilor procesuale şi soluţionează cauza prin ordonanţă, dacă
legea nu prevede altfel.
)Organele de cercetare penală dispun, prin ordonanţă, asupra actelor şi măsurilor procesuale şi
formulează propuneri prin referat. Dispoziţiile alin. (2) se aplică în mod corespunzăto

Question 3

ce trebuie sa cuprinda ordonanta

Answer 3

a)denumirea parchetului şi data emiterii;
b)numele, prenumele şi calitatea celui care o întocmeşte;
c)fapta care face obiectul urmăririi penale, încadrarea juridică a acesteia şi, după caz, datele privitoare la
persoana suspectului sau inculpatului;
d)obiectul actului sau măsurii procesuale ori, după caz, tipul soluţiei, precum şi motivele de fapt şi de
drept ale acestora;
d
1
)atunci când este cazul, menţiunea căii de atac disponibile, cu arătarea termenului în care aceasta poate
fi exercitată;
e)date referitoare la măsurile asigurătorii, măsurile de siguranţă cu caracter medical şi măsurile preventive luate în cursul urmăririi;
f)alte menţiuni prevăzute de lege;
g)semnătura celui care a întocmit-o.

Question 4

Art. 287: Păstrarea unor acte de urmărire penală

Answer 4

(1)Când legea prevede că un act sau o măsură procesuală trebuie să fie încuviinţată, autorizată sau
confirmată, un exemplar al actului rămâne la procuror.
(2)În cazurile în care procurorul sesizează judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră
preliminară ori alte autorităţi prevăzute de lege, în vederea soluţionării propunerilor ori cererilor
formulate în cursul urmăririi penale, va înainta copii numerotate şi certificate de grefa parchetului de
pe actele dosarului ori numai de pe cele care au legătură cu cererea sau propunerea formulată. Organul
de urmărire penală păstrează originalul actelor, în vederea continuării urmăririi penale.

Question 5

Art. 288: Modurile de sesizare

Answer 5

(1)Organul de urmărire penală este sesizat prin plângere sau denunţ, prin actele încheiate de alte organe
de constatare prevăzute de lege ori se sesizează din oficiu.
(2)Când, potrivit legii, punerea în mişcare a acţiunii penale se face numai la plângerea prealabilă a
persoanei vătămate, la sesizarea formulată de persoana prevăzută de lege ori cu autorizarea organului
prevăzut de lege, acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare în lipsa acestora.
(3)În cazul infracţiunilor săvârşite de militari, sesizarea comandantului este necesară numai în ceea ce
priveşte infracţiunile prevăzute la art. 413-417 din Codul penal.

Question 6

ce este plangerea si ce trebuie sa contina si in ce modalitati se poate face

Answer 6

(1)Plângerea este încunoştinţarea făcută de o persoană fizică sau juridică, referitoare la o vătămare ce i sa cauzat prin infracţiune.
(2)Plângerea trebuie să cuprindă: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea şi domiciliul
petiţionarului ori, pentru persoane juridice, denumirea, sediul, codul unic de înregistrare, codul de
identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul
persoanelor juridice şi contul bancar, indicarea reprezentantului legal ori convenţional, descrierea
faptei care formează obiectul plângerii, precum şi indicarea făptuitorului şi a mijloacelor de probă,
dacă sunt cunoscute.
(3)Plângerea se poate face personal sau prin mandatar. Mandatul trebuie să fie special, iar procura
rămâne ataşată plângerii.
(4)Dacă este făcută în scris, plângerea trebuie semnată de persoana vătămată sau de mandatar.
(5)Plângerea în formă electronică îndeplineşte condiţiile de formă numai dacă este certificată prin
semnătură electronică, în conformitate cu prevederile legale.
(6)Plângerea formulată oral se consemnează într-un proces-verbal de către organul care o primeşte

Question 7

ce persoane pot face plangerea pe langa cel care a suferit vatamarea

Answer 7

(7)Plângerea se poate face şi de către unul dintre soţi pentru celălalt soţ sau de către copilul major pentru
părinţi. Persoana vătămată poate să declare că nu îşi însuşeşte plângerea.
(8)Pentru persoana lipsită de capacitatea de exerciţiu, plângerea se face de reprezentantul său legal.
Persoana cu capacitate de exerciţiu restrânsă poate face plângere cu încuviinţarea persoanelor
prevăzute de legea civilă. În cazul în care făptuitorul este persoana care reprezintă legal sau
încuviinţează actele persoanei vătămate, sesizarea organelor de urmărire penală se face din oficiu

Question 8

plangerea gresit indreptata si plangerea strainului

Answer 8

(9)Plângerea greşit îndreptată la organul de urmărire penală sau la instanţa de judecată se trimite, pe cale
administrativă, organului judiciar competent.
(10)În cazul în care plângerea este întocmită de către o persoană care locuieşte pe teritoriul României,
cetăţean român, străin sau persoană fără cetăţenie, şi prin aceasta se sesizează săvârşirea unei
infracţiuni pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene, organul judiciar este obligat să
primească plângerea şi să o transmită organului competent din ţara pe teritoriul căreia a fost comisă
infracţiunea. Regulile privind cooperarea judiciară în materie penală se aplică în mod corespunzător.
(11)Persoana care nu vorbeşte sau nu înţelege limba română poate depune plângerea în limba pe care o
înţelege. Odată cu depunerea plângerii aceasta poate solicita ca, atunci când este citată, să primească şi
o traducere a citaţiei.

Question 9

Art. 290: Denunţul- ce este si conditii sale ce dispozitii de la plangere se aplica sau nu

Answer 9

(1)Denunţul este încunoştinţarea făcută de către o persoană fizică sau juridică despre săvârşirea unei
infracţiuni.
(2)Denunţul se poate face numai personal, dispoziţiile art. 289 alin. (2), (4)-(6) şi (8)-(10) aplicându-se în
mod corespunzător.
trebuie sa cuprinda aceleasi date ca sesizarea
nu se poate face prin mandatar
trebuie sa respecte aceleasi conditii de forma pt scris, oral si electronic
nu se poate face de soti sau de copilul major si nu se aplica cerintele de limba care sunt la sesizare pt strain

Question 10

Art. 291: Sesizările făcute de persoane cu funcţii de conducere şi de alte persoane

Answer 10

(1)Orice persoană cu funcţie de conducere în cadrul unei autorităţi a administraţiei publice sau în cadrul
altor autorităţi publice, instituţii publice ori al altor persoane juridice de drept public, precum şi orice
persoană cu atribuţii de control, care, în exercitarea atribuţiilor lor, au luat cunoştinţă de săvârşirea
unei infracţiuni pentru care acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu, sunt obligate să sesizeze de
îndată organul de urmărire penală şi să ia măsuri pentru ca urmele infracţiunii, corpurile delicte şi
orice alte mijloace de probă să nu dispară.
(2)Orice persoană care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile
publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea
respectivului serviciu de interes public, care în exercitarea atribuţiilor sale a luat cunoştinţă de
săvârşirea unei infracţiuni pentru care acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu, este obligată să
sesizeze de îndată organul de urmărire penală.

Question 11

Art. 292: Sesizarea din oficiu

Answer 11

Organul de urmărire penală se sesizează din oficiu dacă află că s-a săvârşit o infracţiune pe orice altă cale
decât cele prevăzute la art. 289-291 şi încheie un proces-verbal în acest sens.

Question 12

Art. 293: Constatarea infracţiunii flagrante

Answer 12

(1)Este flagrantă infracţiunea descoperită în momentul săvârşirii sau imediat după săvârşire.
(2)Este de asemenea considerată flagrantă şi infracţiunea al cărei făptuitor, imediat după săvârşire, este
urmărit de organele de ordine publică şi de siguranţă naţională, de persoana vătămată, de martorii
oculari sau de strigătul public ori prezintă urme care justifică suspiciunea rezonabilă că ar fi săvârşit
infracţiunea sau este surprins aproape de locul comiterii infracţiunii cu arme, instrumente sau orice
alte obiecte de natură a-l presupune participant la infracţiune.
(3)În cazul infracţiunii flagrante, organele de ordine publică şi siguranţă naţională întocmesc un procesverbal, în care consemnează toate aspectele constatate şi activităţile desfăşurate, pe care îl înaintează
de îndată organului de urmărire penală.
(4)Plângerile şi cererile prezentate în scris, corpul delict, precum şi obiectele şi înscrisurile ridicate cu
ocazia constatării infracţiunii sunt puse la dispoziţia organului de urmărire penală

Question 13

Art. 294: Examinarea sesizării

Answer 13

(1)La primirea sesizării, organul de urmărire penală procedează la verificarea competenţei sale, iar în
cazul prevăzut la art. 58 alin. (3) înaintează procurorului cauza, împreună cu propunerea de trimitere a
sesizării organului competent.
(2)În situaţia în care plângerea sau denunţul nu îndeplineşte condiţiile de formă prevăzute de lege ori
descrierea faptei este incompletă ori neclară, se restituie pe cale administrativă petiţionarului, cu
indicarea elementelor care lipsesc.
(3)Atunci când sesizarea îndeplineşte condiţiile legale de admisibilitate, dar din cuprinsul acesteia rezultă
vreunul dintre cazurile de împiedicare a exercitării acţiunii penale prevăzute de art. 16 alin. (1),
organele de cercetare penală înaintează procurorului actele, împreună cu propunerea de clasare.
(4)În cazul în care procurorul apreciază propunerea întemeiată, dispune, prin ordonanţă, clasarea

Question 14

Autorizări sau alte condiţii prealabile efectuării în continuare a urmăririi penale faţă de o
persoană

Answer 14

Ori de câte ori este necesară o autorizare sau îndeplinirea unei alte condiţii prealabile pentru a se
dispune efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de o anumită persoană, parchetul, odată cu
sesizarea instituţiei competente, înaintează un referat întocmit de procuror, care va cuprinde date şi
informaţii cu privire la săvârşirea unor fapte prevăzute de legea penală de către persoana cu privire la
care se solicită autorizarea.

Question 15

Art. 295: Plângerea prealabilă-ce este, cui se adreseaza-ce dispozitii nu se aplica

Answer 15

(1)Punerea în mişcare a acţiunii penale se face numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, în
cazul infracţiunilor pentru care legea prevede că este necesară o astfel de plângere.
(2)Plângerea prealabilă se adresează organului de cercetare penală sau procurorului, potrivit legii.
(3)Dispoziţiile art. 289 alin. (1)-(6) şi (8) se aplică în mod corespunzător.
se aplica dispozitiile generale de la plangere mai putin ca nu poate fi facuta de sot si alea de acolo + nu se aplica cele cu plangerea gresit indreptata+ nu se aplica cele referitoare la straini

Question 16

Art. 296: Termenul de introducere a plângerii prealabile

Answer 16

(1)Plângerea prealabilă trebuie să fie introdusă în termen de 3 luni din ziua în care persoana vătămată a
aflat despre săvârşirea faptei.
(2)Când persoana vătămată este un minor sau un major care beneficiază de consiliere judiciară ori tutelă
specială, termenul de 3 luni curge de la data când ocrotitorul sau reprezentantul său legal a aflat
despre săvârşirea faptei.
(3)În cazul în care făptuitorul este reprezentantul legal al persoanelor prevăzute la alin. (2), termenul de 3
luni curge de la data numirii unui nou reprezentant legal.
(4)Plângerea prealabilă greşit îndreptată se consideră valabilă, dacă a fost introdusă în termen la organul
judiciar necompetent.
(5)Plângerea prealabilă greşit îndreptată la organul de urmărire penală sau la instanţa de judecată se
trimite, pe cale administrativă, organului judiciar competent.

Question 17

Art. 297: Obligaţiile organului de urmărire penală în procedura plângerii prealabile

Answer 17

(1)La primirea plângerii prealabile, organul de urmărire penală verifică dacă aceasta îndeplineşte
condiţiile de formă şi dacă a fost depusă în termenul prevăzut de lege. În cazul în care constată că este
tardivă, organul de cercetare penală înaintează procurorului actele încheiate împreună cu propunerea
de clasare.
(2)Dacă într-o cauză în care s-au făcut acte de urmărire penală se constată că este necesară plângerea
prealabilă, organul de urmărire penală cheamă persoana vătămată şi o întreabă dacă înţelege să facă
plângere. În caz afirmativ, organul de urmărire penală continuă cercetarea. În caz contrar, înaintează
procurorului actele încheiate şi propunerea de clasare.

Question 18

Art. 298: Procedura în cazul infracţiunii flagrante

Answer 18

(1)În caz de infracţiune flagrantă, organul de cercetare penală este obligat să constate săvârşirea acesteia,
chiar în lipsa plângerii prealabile.
(2)După constatarea infracţiunii flagrante, organul de urmărire penală cheamă persoana vătămată şi, dacă
aceasta declară că face plângere prealabilă, începe urmărirea penală. În caz contrar, organul de
cercetare penală înaintează procurorului actele încheiate şi propunerea de clasare

Question 19

Art. 299: Obiectul supravegherii

Answer 19

(1)Procurorul supraveghează activitatea organelor de cercetare penală, astfel ca orice infracţiune să fie
descoperită şi orice persoană care a săvârşit o infracţiune să fie trasă la răspundere penală.
(2)De asemenea, procurorul exercită supravegherea activităţii organelor de cercetare penală astfel ca
niciun suspect sau inculpat să nu fie reţinut decât în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege.

Question 20

Art. 300: Modalităţile de exercitare a supravegherii-ce trebuie sa verifice procurorul-obligatia organelor de cercetare penala-ce poate face procurorul in exercitarea atrbutiei de conducere a urmarii penale-ce poate face procurorul in virtutea supravehgerii urmaririi

Answer 20

(1)Procurorul, în exercitarea atribuţiei de a conduce şi supraveghea activitatea organelor de cercetare
penală, veghează ca actele de urmărire penală să fie efectuate cu respectarea dispoziţiilor legale.
(2)Organele de cercetare penală sunt obligate după sesizare să îl informeze pe procuror despre activităţile
pe care le efectuează sau urmează să le efectueze.
(3)În exercitarea atribuţiei de a conduce activitatea de urmărire penală, procurorul ia măsurile necesare
sau dă dispoziţii organelor de cercetare penală care iau aceste măsuri. Procurorul poate să asiste la
efectuarea oricărui act de cercetare penală sau să îl efectueze personal.
(4)În exercitarea atribuţiei de supraveghere a activităţii de urmărire penală, procurorul poate să ceară spre
verificare orice dosar de la organul de cercetare penală, care este obligat să îl trimită de îndată, cu
toate actele, materialele şi datele privitoare la fapta care formează obiectul cercetării. Procurorul poate
reţine orice cauză în vederea efectuării urmăririi penale.

Question 21

Art. 301: Trimiterea la organul competent-cand se trimite si cine o dispune-ce se intampla cu acetele efectuate pana atunci-reunirea cauzelor

Answer 21

(1)Când procurorul constată că urmărirea penală nu se efectuează de organul de cercetare penală
prevăzut de lege, ia măsuri ca urmărirea să fie făcută de organul competent, procedând potrivit art. 63.
(2)În cazul prevăzut la alin. (1), actele sau măsurile procesuale legal efectuate rămân valabile.
(3)Când procurorul constată că există vreunul dintre cazurile prevăzute la art. 43, dispune reunirea
cauzelor, trimiţând ulterior cauza organului competent.

Question 22

Trecerea cauzei de la un organ de cercetare penală la altul

Answer 22

(1)Procurorul poate să dispună, după necesitate, ca într-o cauză urmărirea penală să fie efectuată de un
alt organ de cercetare decât cel sesizat.
(2)Preluarea unei cauze de către un organ de cercetare penală ierarhic superior se dispune de procurorul
de la parchetul care exercită supravegherea urmăririi penale în acea cauză, pe baza propunerii
motivate a organului de cercetare penală care preia cauza.

Question 23

Art. 303: Dispoziţiile date de procuror-ce poate sa dispuna procurorul-caracterul dispozitiilor date de procur si implicarea conducerii organelor-sanctiuni in cazul neindeplinirii sau indeplinirii defectuoase a dispozitiilor

Answer 23

(1)Procurorul poate să dispună cu privire la efectuarea oricărui act de urmărire penală de organele de
cercetare penală ale poliţiei judiciare sau de organele de cercetare penală speciale, după caz.
(2)Dispoziţiile date de procuror în legătură cu efectuarea actelor de cercetare penală sunt obligatorii şi
prioritare pentru organul de cercetare, precum şi pentru alte organe ce au atribuţii prevăzute de lege în
constatarea infracţiunilor. Organele ierarhic superioare ale poliţiei judiciare sau ale organelor de
cercetare penală speciale nu pot da îndrumări sau dispoziţii privind cercetarea penală.
(3)În cazul neîndeplinirii sau al îndeplinirii în mod defectuos de către organul de cercetare penală a
dispoziţiilor date de procuror, acesta poate sesiza conducătorul organului de cercetare penală, care are
obligaţia ca în termen de 3 zile de la sesizare să comunice procurorului măsurile dispuse, ori poate
aplica sancţiunea amenzii judiciare pentru abaterile judiciare prevăzute la art. 283 alin. (1) lit. a) sau,
după caz, alin. (4) lit. m) ori poate solicita retragerea avizului prevăzut la art. 55 alin. (4) şi (5)

Question 24

Art. 304: Infirmarea actelor procesuale sau procedurale

Answer 24

(1)Când procurorul constată că un act sau o măsură procesuală a organului de cercetare penală nu este
dată cu respectarea dispoziţiilor legale sau este neîntemeiată, o infirmă motivat, din oficiu sau la
plângerea persoanei interesate.
(2)Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi în cazul verificării efectuate de către procurorul ierarhic superior cu
privire la actele procurorului ierarhic inferior

Question 25

Începerea urmăririi penale in rem-cand si daca autorul este cunoscut-prin ce se face?

Answer 25

(1)Când actul de sesizare îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, organul de urmărire penală dispune
începerea urmăririi penale cu privire la fapta săvârşită ori a cărei săvârşire se pregăteşte, chiar dacă
autorul este indicat sau cunoscut.
(2)Începerea urmăririi penale şi respectiv continuarea efectuării urmăririi penale se dispun prin ordonanţă
care cuprinde, după caz, menţiunile prevăzute la art. 286 alin. (2) lit. a)-c) şi g).

Question 26

inceperea urmaririi in personam si obligatia organului fata de procuror-situatia conditiilor prealabile

Answer 26

(3)Atunci când există probe din care să rezulte bănuiala rezonabilă că o anumită persoană a săvârşit fapta
pentru care s-a început urmărirea penală şi nu există vreunul dintre cazurile prevăzute la art. 16 alin.
(1), organul de urmărire penală dispune ca urmărirea penală să se efectueze în continuare faţă de
aceasta, care dobândeşte calitatea de suspect. Măsura dispusă de organul de cercetare penală se
supune, în termen de 3 zile, confirmării procurorului care supraveghează urmărirea penală, organul de
cercetare penală fiind obligat să prezinte acestuia şi dosarul cauzei.
(4)Faţă de persoanele pentru care urmărirea penală este condiţionată de obţinerea unei autorizaţii
prealabile sau de îndeplinirea unei alte condiţii prealabile, efectuarea urmăririi penale se poate dispune
numai după obţinerea autorizaţiei ori după îndeplinirea condiţiei.

Question 27

Art. 306: Obligaţiile organelor de urmărire penala-obligatiile organelor de urmarire penala dupa sesizare-obligatiile organelor de cercetare necompetente-cum trebuie stranse probele raportat la suspect sau inculpat-prin ce se pronunta asupra propunerilor de probe-probele pt care este necesara interventia procuror sau jud de dl-opozabilitatea secretelor fata de procuror-obligatia organelor referitoare la bunuri

Answer 27

(1)Pentru realizarea obiectului urmăririi penale, organele de cercetare penală au obligaţia ca, după
sesizare, să caute şi să strângă datele ori informaţiile cu privire la existenţa infracţiunilor şi
identificarea persoanelor care au săvârşit infracţiuni, să ia măsuri pentru limitarea consecinţelor
acestora, să strângă şi să administreze probele cu respectarea prevederilor art. 100 şi 101.
(2)Organele de cercetare penală au obligaţia de a efectua actele de cercetare care nu suferă amânare,
chiar dacă privesc o cauză pentru care nu au competenţa de a efectua urmărirea penală.
(3)După începerea urmăririi penale, organele de cercetare penală strâng şi administrează probele, atât în
favoarea, cât şi în defavoarea suspectului ori inculpatului.
(4)Organul de urmărire penală se pronunţă, prin ordonanţă motivată, în condiţiile art. 100 alin. (3) şi (4),
asupra cererilor de administrare a probelor, în limita competenţei sale.
(5)Când organul de cercetare penală apreciază că este necesară administrarea unor mijloace de probă sau
folosirea unor metode speciale de supraveghere, care pot fi autorizate ori dispuse, în faza de urmărire
penală, numai de procuror sau, după caz, de judecătorul de drepturi şi libertăţi, formulează propuneri
motivate, care trebuie să cuprindă datele şi informaţiile care sunt obligatorii în cadrul acelei proceduri.
Referatul este trimis procurorului împreună cu dosarul cauzei.
(6)Secretul bancar şi cel profesional, cu excepţia secretului profesional al avocatului, nu sunt opozabile
procurorului, după începerea urmăririi penale.
(7)Organul de urmărire penală este obligat să strângă probele necesare pentru identificarea bunurilor şi
valorilor supuse confiscării speciale şi confiscării extinse, potrivit Codului penal.

Question 28

Aducerea la cunoştinţă a calităţii de suspect

Answer 28

Persoanei care a dobândit calitatea de suspect i se aduc la cunoştinţă, înainte de prima sa audiere, această
calitate, fapta pentru care este suspectată, încadrarea juridică a acesteia, drepturile procesuale prevăzute la
art. 83, încheindu-se în acest sens un proces-verbal.

Question 29

Art. 308: Procedura audierii anticipate

Answer 29

(1)Atunci când există riscul ca persoana vătămată, partea civilă, partea responsabilă civilmente sau un
martor să nu mai poată fi audiat în cursul judecăţii, procurorul poate sesiza judecătorul de drepturi şi
libertăţi în vederea audierii anticipate a acestuia.
(2)Judecătorul de drepturi şi libertăţi, dacă apreciază cererea întemeiată, stabileşte de îndată data şi locul
audierii, dispunându-se citarea părţilor şi subiecţilor procesuali principali. Când audierea are loc la
sediul instanţei, aceasta se desfăşoară în camera de consiliu.
(3)Participarea procurorului este obligatorie.
(4)Dispoziţiile alin. (1)-(3) se aplică în mod corespunzător cu privire la audierea minorului martor sau
parte civilă, precum şi cu privire la audierea persoanei vătămate dacă, în raport cu persoana acestora
sau cu natura cauzei, procurorul apreciază că evitarea audierii repetate pe parcursul procesului este în
interesul acestora.

Question 30

Art. 309: Punerea în mişcare a acţiunii penale
si cum se face

Answer 30

(1)Acţiunea penală se pune în mişcare de procuror, prin ordonanţă, în cursul urmăririi penale, când
acesta constată că există probe din care rezultă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi nu există
vreunul dintre cazurile de împiedicare prevăzute la art. 16 alin. (1).
(4)Atunci când consideră necesar, procurorul poate proceda personal la audierea inculpatului şi la
comunicarea prevăzute la alin. (2).
(5)Organul de urmărire penală continuă urmărirea şi fără a-l audia pe inculpat atunci când acesta lipseşte
nejustificat, se sustrage sau este dispărut.

Question 31

Punerea în mişcare a acţiunii penale instiintarea inculpatului

Answer 31

(2)Punerea în mişcare a acţiunii penale este comunicată inculpatului de către organul de urmărire penală
care îl cheamă pentru a-l audia. Dispoziţiile art. 108 se aplică în mod corespunzător, încheindu-se în
acest sens un proces-verbal.
(3)La cerere, inculpatului i se eliberează o copie a ordonanţei prin care a fost dispusă măsura.

Question 32

: Dispoziţii privind luarea unor măsuri faţă de făptuitor

Answer 32

(1)În cazul infracţiunii flagrante, orice persoană are dreptul să îl prindă pe făptuitor.
(2)Dacă făptuitorul a fost prins în condiţiile alin. (1), persoana care l-a reţinut trebuie să îl predea de
îndată, împreună cu corpurile delicte, precum şi cu obiectele şi înscrisurile ridicate, organelor de
urmărire penală, care întocmesc un proces-verbal.

Question 33

Art. 311: Extinderea urmăririi penale sau schimbarea încadrării juridice si posibilitatea procurorului atunci cand analizeaza extinderea

Answer 33

(1)În cazul în care, după începerea urmăririi penale, organul de urmărire penală constată fapte noi, date
cu privire la participarea unor alte persoane sau împrejurări care pot duce la schimbarea încadrării
juridice a faptei, dispune extinderea urmăririi penale ori schimbarea încadrării juridice.
(2)Când urmărirea penală se efectuează faţă de o persoană, extinderea dispusă de organul de cercetare
penală se supune confirmării motivate a procurorului care supraveghează urmărirea penală, în termen
de cel mult 3 zile de la data emiterii ordonanţei, organul de cercetare penală fiind obligat să prezinte
totodată şi dosarul cauzei
(5)Procurorul sesizat de organul de cercetare în urma extinderii urmăririi penale sau din oficiu cu privire
la ipotezele prevăzute la alin. (1) poate dispune extinderea acţiunii penale cu privire la aspectele noi.

Question 34

informarea suspectilor despre extinderea urmaririi

Answer 34

(3)Organul judiciar care a dispus extinderea urmăririi penale sau schimbarea încadrării juridice este
obligat să îl informeze pe suspect despre faptele noi cu privire la care s-a dispus extinderea ori cu
privire la schimbarea încadrării juridice.
(4)În cazul în care extinderea urmăririi penale s-a dispus cu privire la mai multe persoane, organul de
urmărire penală are obligaţia să procedeze faţă de aceste persoane potrivit art. 307.

Question 35

Art. 312: Cazurile de suspendare

Answer 35

(1)În cazul când se constată printr-o expertiză medico-legală că suspectul sau inculpatul suferă de o boală
gravă, care îl împiedică să ia parte la procesul penal, organul de cercetare penală înaintează
procurorului propunerile sale împreună cu dosarul, pentru a dispune suspendarea urmăririi penale.
(11
)Procurorul dispune suspendarea urmăririi penale numai dacă, luând în considerare toate
circumstanţele cauzei, apreciază că suspectul sau inculpatul nu ar putea fi audiat la locul unde se află
sau prin intermediul videoconferinţei ori că audierea lui în acest mod ar aduce atingere drepturilor sale
ori bunei desfăşurări a urmăririi penale.
(12
)Dacă nu se dispune suspendarea urmăririi penale, audierea suspectului sau inculpatului la locul unde
se află sau prin videoconferinţă nu poate avea loc decât în prezenţa avocatului.
(2)Suspendarea urmăririi penale se dispune şi în situaţia în care există un impediment legal temporar
pentru punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de o persoană.
(3)Suspendarea urmăririi penale se dispune şi pe perioada desfăşurării procedurii de mediere, potrivit
legii.

Question 36

Art. 313: Sarcina organului de urmărire pe timpul suspendării

Answer 36

(1)După suspendarea urmăririi penale, procurorul restituie dosarul cauzei organului de cercetare penală
ori poate dispune preluarea sa.
(2)Ordonanţa de suspendare a urmăririi penale se comunică părţilor şi subiecţilor procesuali principali.
(3)În timpul cât urmărirea este suspendată, organele de cercetare penală continuă să efectueze toate
actele a căror îndeplinire nu este împiedicată de situaţia suspectului sau inculpatului, cu respectarea
dreptului la apărare al părţilor sau subiecţilor procesuali. La reluarea urmăririi penale, actele efectuate
în timpul suspendării pot fi refăcute, dacă este posibil, la cererea suspectului sau inculpatului.
(4)Organul de cercetare penală este obligat să verifice periodic, dar nu mai târziu de 3 luni de la data
dispunerii suspendării, dacă mai subzistă cauza care a determinat suspendarea urmăririi penale

Question 37

Soluţiile de neurmărire şi netrimitere în judecată

Answer 37

După examinarea sesizării, când constată că au fost strânse probele necesare potrivit
dispoziţiilor art. 285, procurorul, la propunerea organului de urmărire penală sau din oficiu
a)clasarea, când nu exercită acţiunea penală ori, după caz, stinge acţiunea penală exercitată, întrucât
există unul dintre cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1);
b)renunţarea la urmărirea penală, când nu există interes public pentru continuarea urmăririi penale.
(2)Procurorul întocmeşte o singură ordonanţă chiar dacă lucrările dosarului privesc mai multe fapte ori
mai mulţi suspecţi sau inculpaţi şi chiar dacă se dau acestora rezolvări diferite conform alin. (1).

Question 38

Clasarea se dispune când:

Answer 38

a)nu se poate începe urmărirea penală, întrucât nu sunt întrunite condiţiile de fond şi formă esenţiale ale
sesizării;
b)există unul dintre cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1).

Question 39

Ordonanţa de clasare cuprinde menţiunile prevăzute la art. 286 alin. (2), precum şi dispoziţii
privind:

Answer 39

a)ridicarea sau menţinerea măsurilor asigurătorii; aceste măsuri încetează de drept dacă persoana
vătămată nu introduce acţiune în faţa instanţei civile, în termen de 30 de zile de la comunicarea
soluţiei;
b)restituirea bunurilor ridicate sau a cauţiunii;
c)sesizarea judecătorului de cameră preliminară cu propunerea de luare a măsurii de siguranţă a
confiscării speciale;
d)sesizarea judecătorului de cameră preliminară cu propunerea de desfiinţare totală sau parţială a unui
înscris;
e)sesizarea judecătorului de cameră preliminară cu propunerea de luare ori, după caz, de confirmare, de
înlocuire sau de încetare a măsurilor de siguranţă prevăzute de art. 109 sau 110 din Codul penal,
dispoziţiile art. 246 alin. (13) aplicându-se în mod corespunzător;
f)cheltuielile judiciare.

Question 40

referiri la masurile de siguranta si la cele preventive

Answer 40

(3)Dacă în cursul urmăririi penale s-a luat una dintre măsurile de siguranţă prevăzute de lege, se va face
menţiune despre aceasta.
(4)În ordonanţă se va face menţiune şi cu privire la încetarea de drept a măsurii preventive dispuse în
cauză.

Question 41

motivarea de fapt si de drept a clasarii

Answer 41

(5)Menţionarea motivelor de fapt şi de drept este obligatorie numai dacă procurorul nu îşi însuşeşte
argumentele cuprinse în propunerea organului de cercetare penală ori dacă a existat un suspect în
cauză.

Question 42

: Înştiinţarea despre clasare

Answer 42

(1)Ordonanţa de clasare se comunică în copie persoanei care a făcut sesizarea, suspectului, inculpatului
sau, după caz, altor persoane interesate. Dacă ordonanţa nu cuprinde motivele de fapt şi de drept, se
comunică şi o copie a referatului organului de cercetare penală.
(2)În cazul în care inculpatul este arestat preventiv, procurorul înştiinţează prin adresă administraţia
locului de deţinere cu privire la încetarea de drept a măsurii arestării preventive, în vederea punerii de
îndată în libertate a inculpatulu

Question 43

Restituirea dosarului organului de cercetare penală

Answer 43

Procurorul sesizat cu propunerea de clasare de către organul de cercetare penală, atunci când constată că nu
sunt îndeplinite condiţiile legale pentru a dispune clasarea sau când dispune clasarea parţial şi disjunge
cauza conform art. 46, restituie dosarul organului de cercetare penală.

Question 44

Renunţarea la urmărire penală cand si conditiile ce tin de pedeapsa

Answer 44

(1)În cazul infracţiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii de cel mult
7 ani, procurorul poate renunţa la urmărirea penală când constată că nu există un interes public în
urmărirea faptei.

Question 45

Interesul public se analizează în raport cu:

Answer 45

a)conţinutul faptei şi împrejurările concrete de săvârşire a faptei;
b)modul şi mijloacele de săvârşire a faptei;
c)scopul urmărit;
d)urmările produse sau care s-ar fi putut produce prin săvârşirea infracţiunii;
e)eforturile organelor de urmărire penală necesare pentru desfăşurarea procesului penal prin raportare la
gravitatea faptei şi la timpul scurs de la data săvârşirii acesteia;
f)atitudinea procesuală a persoanei vătămate;
g)existenţa unei disproporţii vădite între cheltuielile pe care le-ar implica desfăşurarea procesului penal
şi gravitatea urmărilor produse sau care s-ar fi putut produce prin săvârşirea infracţiunii.
(3)Când autorul faptei este cunoscut, la aprecierea interesului public sunt avute în vedere şi persoana
suspectului sau a inculpatului, conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, atitudinea suspectului sau
a inculpatului după săvârşirea infracţiunii şi eforturile depuse pentru înlăturarea sau diminuarea
consecinţelor infracţiunii.
(4)Atunci când autorul faptei nu este identificat, se poate dispune renunţarea la urmărirea penală prin
raportare doar la criteriile prevăzute la alin. (2) lit. a), b), e) şi g).
)Nu se poate dispune renunţarea la urmărirea penală pentru infracţiunile care au avut ca urmare
moartea victimei.

Question 46

Procurorul poate dispune, după consultarea suspectului sau a inculpatului, ca acesta să
îndeplinească una sau mai multe dintre următoarele obligaţii:

Answer 46

a)să înlăture consecinţele faptei penale sau să repare paguba produsă ori să convină cu partea civilă o
modalitate de reparare a acesteia;
b)să ceară public scuze persoanei vătămate;
*) În ipoteza renunţării la urmărirea penală faţă de un suspect sau inculpat minor care a împlinit vârsta
de 16 ani poate fi dispusă faţă de acesta obligaţia prestării unei munci neremunerate în folosul
comunităţii.
c) să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă cuprinsă între 30 şi 60
de zile, în afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, persoana nu poate presta această
muncă;
d)să frecventeze un program de consiliere
(7)În cazul în care procurorul dispune ca suspectul sau inculpatul să îndeplinească obligaţiile prevăzute
la alin. (6), stabileşte prin ordonanţă termenul până la care acestea urmează a fi îndeplinite, care nu
poate fi mai mare de 6 luni sau de 9 luni pentru obligaţii asumate prin acord de mediere încheiat cu
partea civilă şi care curge de la comunicarea ordonanţei.

Question 47

)Ordonanţa de renunţare la urmărire cuprinde

Answer 47

)Ordonanţa de renunţare la urmărire cuprinde, după caz, menţiunile prevăzute la art. 286 alin. (2),
precum şi dispoziţii privind măsurile dispuse conform alin. (6) din prezentul articol şi art. 315 alin.
(2)-(4), termenul până la care trebuie îndeplinite obligaţiile prevăzute la alin. (6) din prezentul articol
şi sancţiunea nedepunerii dovezilor la procuror, precum şi cheltuielile judiciare

Question 48

daca nu indeplineste cu rea credinta obligatiile-ce se intampla si sarcina probei

Answer 48

)În cazul neîndeplinirii cu rea-credinţă a obligaţiilor în termenul prevăzut la alin. (7), procurorul revocă
ordonanţa. Sarcina de a face dovada îndeplinirii obligaţiilor sau prezentarea motivelor de
neîndeplinire a acestora revine suspectului ori inculpatului.

Question 49

verificare ordonanta de renuntare

Answer 49

(10)Ordonanţa prin care s-a dispus renunţarea la urmărirea penală este verificată sub aspectul legalităţii şi
temeiniciei de prim-procurorul parchetului sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe
lângă curtea de apel, iar când a fost întocmită de acesta, verificarea se face de procurorul ierarhic
superior. Când a fost întocmită de un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie, ordonanţa este verificată de procurorul-şef de secţie, iar când a fost întocmită de acesta,
verificarea se face de către procurorul general al acestui parchet.
(11)Dispoziţiile alin. (10) se aplică în mod corespunzător atunci când ierarhia funcţiilor într-o structură a
parchetului e stabilită prin lege specială.

Question 50

comunicarea despre ordonanta de renuntare si confirmarea si trimiterea spre confirmare-masurile pe care le ia jud de CP dupa sesizare sa

Answer 50

(12)Ordonanţa prin care s-a dispus renunţarea la urmărirea penală, verificată potrivit alin. (10), se
comunică în copie, după caz, persoanei care a făcut sesizarea, părţilor, suspectului, persoanei vătămate
şi altor persoane interesate şi se transmite, spre confirmare, în termen de 10 zile de la data la care a
fost emisă, judecătorului de cameră preliminară de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii,
competenţa să judece cauza în primă instanţă.
(13)Judecătorul de cameră preliminară stabileşte termenul de soluţionare şi dispune citarea persoanelor
prevăzute la alin. (12).

Question 51

procedura de confirmare a ordonantei de renuntare-cum se pronunta

Answer 51

(14)Judecătorul de cameră preliminară hotărăşte prin încheiere motivată, în camera de consiliu, cu citarea
persoanelor prevăzute la alin. (12), precum şi cu participarea procurorului, asupra legalităţii şi
temeiniciei soluţiei de renunţare la urmărirea penală. Neprezentarea persoanelor legal citate nu
împiedică soluţionarea cererii de confirmare.

Question 52

solutiile asupra confirmarii renuntarii-ce verifica jud si in baza a ce -solutiile pe care le poate da in caz de respingere a cererii-caractere incheiere si inadmisibilitati

Answer 52

Judecătorul de cameră preliminară verifică legalitatea şi temeinicia soluţiei de renunţare la
urmărirea penală pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul de urmărire penală şi a
înscrisurilor noi prezentate şi, prin încheiere, admite sau respinge cererea de confirmare
formulată de procuror. În cazul în care respinge cererea de confirmare, judecătorul de cameră
preliminară
a)desfiinţează soluţia de renunţare la urmărire penală şi trimite cauza la procuror pentru a începe sau a
completa urmărirea penală ori, după caz, pentru a pune în mişcare acţiunea penală şi a completa
urmărirea penală;
b)desfiinţează soluţia de renunţare la urmărirea penală şi dispune clasarea
(16)Încheierea prin care s-a pronunţat una dintre soluţiile prevăzute la alin. (15) este definitivă. În cazul în
care judecătorul a respins cererea de confirmare a soluţiei de renunţare la urmărirea penală, o nouă
renunţare nu mai poate fi dispusă, indiferent de motivul invocat

Question 53

Continuarea urmăririi penale la cererea suspectului sau a inculpatului-pt ce cauze de neterimitere si in ce termen. ce solutii da procurorul in urma continuarii urmaririi penale

Answer 53

(1)În caz de clasare ca urmare a constatării că a intervenit amnistia, prescripţia, retragerea plângerii
prealabile sau a existenţei unei cauze de nepedepsire, suspectul sau inculpatul poate cere, în termen de
20 de zile de la primirea copiei de pe ordonanţa de soluţionare a cauzei, continuarea urmăririi penale.
(2)Dacă după introducerea cererii în termenul legal se constată un alt caz de netrimitere în judecată decât
cele prevăzute la alin. (1), procurorul va dispune clasarea cauzei în raport cu acesta.
(3)Dacă nu se constată situaţia prevăzută la alin. (2), se va adopta prima soluţie de netrimitere în
judecată.

Question 54

Modul de sesizare a procurorului pentru soluţionarea cauzei

Answer 54

Organul de cercetare penală care constată incidenţa unuia dintre cazurile care determină clasarea cauzei sau
renunţarea la urmărire penală trimite dosarul la procuror cu propunere corespunzătoare

Question 55

Înaintarea dosarului privind pe inculpat

Answer 55

De îndată ce urmărirea penală este terminată, organul de cercetare înaintează dosarul procurorului,
însoţit de un referat.
(2)Referatul trebuie să cuprindă menţiunile prevăzute la art. 286 alin. (4), precum şi date suplimentare
privitoare la mijloacele materiale de probă şi măsurile luate cu privire la ele în cursul cercetării penale,
precum şi locul unde acestea se află.
(3)Când urmărirea penală priveşte mai multe fapte sau mai mulţi inculpaţi, referatul trebuie să cuprindă
menţiunile arătate la alin. (2) cu privire la toate faptele şi la toţi inculpaţii şi, dacă este cazul, trebuie să
se arate pentru care fapte ori făptuitori se propune clasarea sau renunţarea la urmărire.

Question 56

Verificarea lucrărilor urmăririi penale

Answer 56

(1)În termen de cel mult 15 zile de la primirea dosarului trimis de organul de cercetare penală potrivit art.
320 şi art. 321 alin. (1), procurorul procedează la verificarea lucrărilor urmăririi penale şi se pronunţă
asupra acestora.
(2)Rezolvarea cauzelor în care sunt arestaţi se face de urgenţă şi cu precădere.

Question 57

: Restituirea cauzei sau trimiterea la alt organ de urmărire penală

Answer 57

(1)În situaţia în care procurorul constată că urmărirea penală nu este completă sau că nu a fost efectuată
cu respectarea dispoziţiilor legale, restituie cauza organului care a efectuat urmărirea penală în
vederea completării sau refacerii urmăririi penale sau trimite cauza la alt organ de cercetare penală
potrivit dispoziţiilor art. 302.
(2)Atunci când completarea sau refacerea urmăririi penale este necesară numai cu privire la unele fapte
sau la unii inculpaţi, iar disjungerea nu este posibilă, procurorul dispune restituirea sau trimiterea
întregii cauze la organul de cercetare penală.
(3)Ordonanţa de restituire sau de trimitere cuprinde, pe lângă menţiunile arătate la art. 286 alin. (2),
indicarea actelor de urmărire penală ce trebuie efectuate ori refăcute, a faptelor sau împrejurărilor ce
urmează a fi constatate şi a mijloacelor de probă ce urmează a fi administrate.

Question 58

: Efectuarea urmăririi penale de către procuror

Answer 58

(1)Urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de către procuror în cazurile prevăzute de lege.
(2)Procurorul poate dispune preluarea oricărei cauze în care exercită supravegherea, indiferent de stadiul
acesteia, pentru a efectua urmărirea penală.
(3)În cazurile în care procurorul efectuează urmărirea penală, poate delega, prin ordonanţă, organelor de
cercetare penală efectuarea unor acte de urmărire penală.
(4)Punerea în mişcare a acţiunii penale, luarea sau propunerea măsurilor restrictive de drepturi şi
libertăţi, încuviinţarea de probatorii ori dispunerea celorlalte acte sau măsuri procesuale nu pot forma
obiectul delegării prevăzute la alin. (3)

Question 59

Art. 325: Preluarea cauzelor de la alte parchete

Answer 59

(1)Procurorii din cadrul parchetului ierarhic superior pot prelua, în vederea efectuării sau supravegherii
urmăririi penale, cauze de competenţa parchetelor ierarhic inferioare, prin dispoziţia motivată a
conducătorului parchetului ierarhic superior.
(2)Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi când legea prevede o altă subordonare
ierarhică.

Question 60

: Trimiterea cauzei la un alt parche

Answer 60

Când există o suspiciune rezonabilă că activitatea de urmărire penală este afectată din pricina
împrejurărilor cauzei sau calităţii părţilor ori a subiecţilor procesuali principali ori există pericolul de
tulburare a ordinii publice, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie, la cererea părţilor, a unui subiect procesual principal sau din oficiu, poate trimite cauza la un
parchet egal în grad, dispoziţiile art. 73 şi 74 fiind aplicabile în mod corespunzător.

Question 61

Rezolvarea cauzelor

Answer 61

Atunci când constată că au fost respectate dispoziţiile legale care garantează aflarea adevărului, că
urmărirea penală este completă şi există probele necesare şi legal administrate, procurorul:
a)emite rechizitoriu prin care dispune trimiterea în judecată, dacă din materialul de urmărire penală rezultă
că fapta există, că a fost săvârşită de inculpat şi că acesta răspunde penal;
b)emite ordonanţă prin care clasează sau renunţă la urmărire, potrivit dispoziţiilor legale.

Question 62

Cuprinsul rechizitoriului

Answer 62

Rechizitoriul se limitează la fapta şi persoana pentru care s-a efectuat urmărirea penală şi cuprinde în
mod corespunzător menţiunile prevăzute la art. 286 alin. (2), datele privitoare la fapta reţinută în
sarcina inculpatului şi încadrarea juridică a acesteia, probele şi mijloacele de probă, cheltuielile
judiciare, menţiunile prevăzute la art. 330 şi 331, dispoziţia de trimitere în judecată, precum şi alte
menţiuni necesare pentru soluţionarea cauzei. Rechizitoriul este verificat sub aspectul legalităţii şi
temeiniciei de prim-procurorul parchetului sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe
lângă curtea de apel, iar când a fost întocmit de acesta, verificarea se face de procurorul ierarhic
superior. Când a fost întocmit de un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie, rechizitoriul este verificat de procurorul-şef de secţie, iar când a fost întocmit de acesta,
verificarea se face de către procurorul general al acestui parchet. În cauzele cu arestaţi, verificarea se
face de urgenţă şi înainte de expirarea duratei arestării preventive.
(2)În rechizitoriu se arată numele şi prenumele persoanelor care trebuie citate în instanţă, cu indicarea
calităţii lor în proces, şi locul unde urmează a fi citate.
(3)Procurorul întocmeşte un singur rechizitoriu chiar dacă lucrările urmăririi penale privesc mai multe
fapte ori mai mulţi suspecţi şi inculpaţi şi chiar dacă se dau acestora rezolvări diferite, potrivit art.
327.

Question 63

Art. 329: Actul de sesizare a instanţei

Answer 63

(1)Rechizitoriul constituie actul de sesizare a instanţei de judecată.
(2)Rechizitoriul însoţit de dosarul cauzei şi de un număr necesar de copii certificate ale rechizitoriului,
pentru a fi comunicate inculpaţilor, se trimit instanţei competente să judece cauza în fond.
(3)În situaţia în care inculpatul nu cunoaşte limba română, se vor lua măsuri pentru traducerea autorizată
a rechizitoriului, care va fi ataşată actelor menţionate la alin. (2). Când nu există traducători autorizaţi,
traducerea rechizitoriului se face de o persoană care poate comunica cu inculpatul.
(4)Inculpatul, cetăţean român aparţinând unei minorităţi naţionale, poate solicita să îi fie comunicată o
traducere a rechizitoriului în limba maternă.

Question 64

Dispoziţiile privitoare la măsurile preventive sau asigurătorii

Answer 64

Când procurorul dispune trimiterea în judecată a inculpatului, rechizitoriul poate să cuprindă şi propunerea
de luare, menţinere, revocare sau de înlocuire a unei măsuri preventive ori a unei măsuri asigurătorii.

Question 65

Dispoziţiile privitoare la măsurile de siguranţă

Answer 65

Dacă apreciază că faţă de inculpat este necesară luarea unei măsuri de siguranţă cu caracter medical,
procurorul, prin rechizitoriu, propune luarea acelei măsuri.

Question 66

Cazurile de reluare a urmăririi penale

Answer 66

Urmărirea penală este reluată în caz de:
a)încetare a cauzei de suspendare;
b)restituire a cauzei de către judecătorul de cameră preliminară;
c)redeschidere a urmăririi penale.
(1) Urmărirea penală este reluată în caz de:
(2)Reluarea urmăririi penale nu poate avea loc dacă a intervenit o cauză care împiedică punerea în
mişcare a acţiunii penale sau continuarea procesului penal.

Question 67

Reluarea urmăririi penale după suspendare

Answer 67

Reluarea urmăririi penale după suspendare are loc când se constată de procuror ori de organul de cercetare
penală, după caz, că a încetat cauza care a determinat suspendarea. Organul de cercetare penală care
constată că a încetat cauza de suspendare înaintează dosarul procurorului pentru a dispune asupra reluării.

Question 68

Reluarea urmăririi penale în caz de restituire

Answer 68

(1)Urmărirea penală este reluată atunci când judecătorul de cameră preliminară a dispus restituirea cauzei
la parchet în temeiul art. 346 alin. (3) lit. b).- a exclus toate probele administrate in cursul urmaririi penale
(2)În cazul în care hotărârea se întemeiază pe dispoziţiile art. 346 alin. (3) lit. a)(rechzitoriul este neregulamentar inctocmit iar iar nerugularitatea nu a fost remediata de procuror in termen si nu se poate stabili obicetul si limitele judecatii), reluarea se dispune de
către conducătorul parchetului ori procurorul ierarhic superior prevăzut de lege, numai atunci când
constată că pentru remedierea neregularităţii este necesară efectuarea unor acte de urmărire penală.
Prin ordonanţa de reluare a urmăririi penale se vor menţiona şi actele ce urmează a fi efectuate.
(3)În cazurile de restituire prevăzute la alin. (1) şi (2) procurorul efectuează urmărirea penală ori, după
caz, trimite cauza la organul de cercetare, dispunând prin ordonanţă actele de urmărire penală ce
urmează a fi efectuate.

Question 69

Reluarea în caz de redeschidere a urmăririi penale-cazurile de redeschidere a urmarii-3

Answer 69

Dacă procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluţia constată, ulterior, că nu a existat
împrejurarea pe care se întemeia clasarea, infirmă ordonanţa şi dispune redeschiderea
urmăririi penale. Dispoziţiile art. 317 se aplică în mod corespunzător.-adica restituie dosarul procurorului
in cazul în care au apărut fapte sau împrejurări noi din care rezultă că a dispărut împrejurarea pe care
se întemeia clasarea, procurorul revocă ordonanţa şi dispune redeschiderea urmăririi penale.
)Când constată că suspectul sau inculpatul nu şi-a îndeplinit cu rea-credinţă obligaţiile stabilite
conform art. 318 alin. (6), procurorul revocă ordonanţa şi dispune redeschiderea urmăririi penale.

Question 70

confirmarea redeschiderii urmaririi penale

Answer 70

)Redeschiderea urmăririi penale este supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară, în termen
de cel mult 3 zile, sub sancţiunea nulităţii. Judecătorul de cameră preliminară hotărăşte prin încheiere
motivată, în camera de consiliu, cu citarea suspectului sau, după caz, a inculpatului şi cu participarea
procurorului, asupra legalităţii şi temeiniciei ordonanţei prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi
penale. Neprezentarea persoanelor legal citate nu împiedică soluţionarea cererii de confirmare.
)Judecătorul de cameră preliminară, soluţionând cererea de confirmare, verifică legalitatea şi
temeinicia ordonanţei prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale pe baza lucrărilor şi a
materialului din dosarul de urmărire penală şi a oricăror înscrisuri noi prezentate. Încheierea
judecătorului de cameră preliminară este definitivă.
În cazul în care s-a dispus clasarea, redeschiderea urmăririi penale are loc şi atunci când judecătorul
de cameră preliminară a admis plângerea împotriva soluţiei şi a trimis cauza la procuror în vederea
completării urmăririi penale. Dispoziţiile judecătorului de cameră preliminară sunt obligatorii pentru
organul de urmărire penală.
Dacă procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluţia infirmă soluţia de netrimitere în judecată
şi dispune redeschiderea urmăririi penale, anterior comunicării ordonanţei care cuprinde această
soluţie, redeschiderea urmăririi penale nu este supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară.

Question 71

Dreptul de a face plângere

Answer 71

(1)Orice persoană poate face plângere împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală, dacă prin
acestea s-a adus o vătămare intereselor sale legitime.
(2)Plângerea se adresează procurorului care supraveghează activitatea organului de cercetare penală şi se
depune fie direct la acesta, fie la organul de cercetare penală.
(3)Introducerea plângerii nu suspendă aducerea la îndeplinire a măsurii sau a actului care formează
obiectul plângerii.

Question 72

Obligaţia de înaintare a plângerii

Answer 72

Când plângerea a fost depusă la organul de cercetare penală, acesta este obligat ca în termen de 48 de ore de
la primirea ei să o înainteze procurorului împreună cu explicaţiile sale, atunci când acestea sunt necesare.

Question 73

Dreptul de a face plângere-cine poate face si cand unde se introduce plangerea efectele asupra masurilor

Answer 73

(1)Orice persoană poate face plângere împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală, dacă prin
acestea s-a adus o vătămare intereselor sale legitime.
(2)Plângerea se adresează procurorului care supraveghează activitatea organului de cercetare penală şi se
depune fie direct la acesta, fie la organul de cercetare penală.
(3)Introducerea plângerii nu suspendă aducerea la îndeplinire a măsurii sau a actului care formează
obiectul plângerii.

Question 74

Obligaţia de înaintare a plângerii

Answer 74

Când plângerea a fost depusă la organul de cercetare penală, acesta este obligat ca în termen de 48 de ore de
la primirea ei să o înainteze procurorului împreună cu explicaţiile sale, atunci când acestea sunt necesare.

Question 75

Termenul de rezolvare

Answer 75

Procurorul este obligat să rezolve plângerea în termen de cel mult 20 de zile de la primire şi să comunice de
îndată persoanei care a făcut plângerea un exemplar al ordonanţei.

Question 76

9: Plângerea împotriva actelor procurorului-cine o rezolva

Answer 76

(1)Plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza
dispoziţiilor date de acesta se rezolvă, după caz, de prim-procurorul parchetului, de procurorul general
al parchetului de pe lângă curtea de apel, de procurorul şef de secţie al Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2)În cazul când măsurile şi actele sunt ale prim-procurorului, ale procurorului general al parchetului de
pe lângă curtea de apel, ale procurorului şef de secţie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie ori au fost luate sau efectuate pe baza dispoziţiilor date de către aceştia, plângerea se
rezolvă de procurorul ierarhic superior.
(3)Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător atunci când ierarhia funcţiilor într-o
structură a parchetului e stabilită prin lege specială.

Question 77

9: Plângerea împotriva actelor procurorului-in ce termen se face plangerea impotriva clasarii, cai de atac impotriva ordonantei prin care se rezolva plangerea

Answer 77

(4)În cazul soluţiilor de clasare, plângerea se face în termen de 20 de zile de la comunicarea copiei
actului prin care s-a dispus soluţia.
Ordonanţele prin care se soluţionează plângerile împotriva soluţiilor, actelor sau măsurilor nu
mai pot fi atacate cu plângere la procurorul ierarhic superior şi se comunică persoanei care a
făcut plângerea şi celorlalte persoane interesate
*) Prin Decizia nr. 9/2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie admite recursul în interesul legii şi
stabileşte că organul judiciar competent să soluţioneze plângerea persoanei nemulţumite în ipoteza în
care procurorul ierarhic superior celui care a emis soluţia de clasare a admis-o, a infirmat soluţia
procurorului de caz şi a dat o nouă soluţie de clasare, pentru alte motive decât cele invocate de petent,
în raport cu dispoziţiile art. 339 alin. (5) din Codul de procedură penală, este judecătorul de cameră
preliminară.
6)Dispoziţiile art. 336-338 se aplică în mod corespunzător, dacă legea nu dispune altfel.

Question 78

Plângerea împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată
cand se naste dreptul de a face plangere la jud de CP si in ce termen se face+ce trebuie sa cuprinda cererea

Answer 78

(1)Persoana a cărei plângere împotriva soluţiei de clasare, dispusă prin ordonanţă sau rechizitoriu, a fost
respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul
de cameră preliminară de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în
primă instanţă.
(2)Dacă plângerea nu a fost rezolvată în termenul prevăzut la art. 338, dreptul de a face plângere poate fi
exercitat oricând după împlinirea termenului de 20 de zile în care trebuia soluţionată plângerea, dar nu
mai târziu de 20 de zile de la data comunicării modului de rezolvare

Question 79

Plângerea împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecat-ce trebuie sa cuprinda-ce se aplica in mod corespunzator-completarea plangerii

Answer 79

(3)Plângerea trebuie să cuprindă: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea şi domiciliul
petiţionarului ori, pentru persoana juridică, denumirea, sediul, indicarea reprezentantului legal ori
convenţional, data ordonanţei sau a rechizitoriului atacat, numărul de dosar şi denumirea parchetului,
indicarea motivelor plângerii.
(4)Dispoziţiile art. 289 alin. (3)-(5) se aplică în mod corespunzător.-conditiile generale de forma a plangerii
(5)În cazul în care nu cuprinde data ordonanţei sau a rechizitoriului atacate, numărul de dosar şi
denumirea parchetului, plângerea se restituie pe cale administrativă, situaţie în care completarea
plângerii poate fi efectuată nu mai târziu de 20 de zile de la data restituirii.

Question 80

Soluţionarea plângerii de către judecătorul de cameră preliminară-unde se depune-masuri premergatoare

Answer 80

(1)După înregistrarea plângerii la instanţa competentă, aceasta se trimite în aceeaşi zi judecătorului de
cameră preliminară. Plângerea greşit îndreptată se trimite pe cale administrativă organului judiciar
competent.
(2)Judecătorul de cameră preliminară stabileşte termenul de soluţionare şi dispune citarea petentului şi a
intimaţilor şi încunoştinţarea procurorului, cu menţiunea că pot depune note scrise cu privire la
admisibilitatea ori temeinicia plângerii. Dacă în cauză a fost pusă în mişcare acţiunea penală, petentul
şi intimaţii pot formula cereri şi ridica excepţii şi cu privire la legalitatea administrării probelor ori a
efectuării urmăririi penale.
(3)Procurorul, în termen de cel mult 3 zile de la primirea comunicării prevăzute la alin. (2), transmite
judecătorului de cameră preliminară dosarul cauzei.
(4)În situaţia în care plângerea a fost depusă la procuror, acesta o va înainta, împreună cu dosarul cauzei,
instanţei competente.

Question 81

modalitatea solutionarii plangerii de catre jud de CP

Answer 81

(5)Plângerea se soluţionează în camera de consiliu, cu participarea procurorului, prin încheiere motivată,
pronunţată în camera de consiliu. Neprezentarea persoanelor citate conform alin. (2) nu împiedică
soluţionarea plângerii.
(51
)Judecătorul de cameră preliminară, soluţionând plângerea, verifică soluţia atacată pe baza lucrărilor şi
a materialului din dosarul de urmărire penală şi a oricăror înscrisuri noi prezentate.

Question 82

solutii in cazul in care in cauza nu s-a pus in miscare actiunea penala

Answer 82

a)respinge plângerea, ca tardivă sau inadmisibilă ori, după caz, ca nefondată;
b)admite plângerea, desfiinţează soluţia atacată şi trimite motivat cauza la procuror pentru a începe sau
pentru a completa urmărirea penală ori, după caz, pentru a pune în mişcare acţiunea penală şi a
completa urmărirea penală
c) admite plângerea şi schimbă temeiul de drept al soluţiei de clasare atacate, dacă prin aceasta nu
se creează o situaţie mai grea pentru persoana care a făcut plângerea
s-ar aplica si la renuntarea

Question 83

În cauzele în care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, judecătorul de cameră
preliminară:

Answer 83

1. respinge plângerea ca tardivă sau inadmisibilă;
   verifică legalitatea administrării probelor şi a efectuării urmăririi penale, exclude probele
   nelegal administrate ori, după caz, sancţionează potrivit art. 280-282 actele de urmărire penală
   efectuate cu încălcarea legii şi:
   a)respinge plângerea ca nefondată;
   b)admite plângerea, desfiinţează soluţia atacată şi trimite motivat cauza la procuror pentru a completa
   urmărirea penală;
   c)admite plângerea, desfiinţează soluţia atacată şi dispune începerea judecăţii cu privire la faptele şi
   persoanele pentru care, în cursul cercetării penale, a fost pusă în mişcare acţiunea penală, când probele
   legal administrate sunt suficiente, trimiţând dosarul spre repartizare aleatorie;
   d)admite plângerea şi schimbă temeiul de drept al soluţiei de clasare atacate, dacă prin aceasta nu
   se creează o situaţie mai grea pentru persoana care a făcut plângerea.
   se aplica si la renuntare

Question 84

caractere incheiere si plangerea ramasa fara obiect

Answer 84

71
)În cazul în care, ulterior sesizării judecătorului de cameră preliminară, procurorul ierarhic superior
admite plângerea şi dispune infirmarea soluţiei atacate, plângerea va fi respinsă ca rămasă fără obiect.
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
(8)Încheierea prin care s-a pronunţat una dintre soluţiile prevăzute la alin. (6), alin. (7) pct. 1, pct. 2 lit.
a), b) şi d) şi alin. (71
) este definitivă.

Question 85

cand se poate contesta plangerea

Answer 85

(9) În cazul prevăzut la alin. (7) pct. 2 lit. c), în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii
procurorul, petentul şi intimaţii pot face, motivat, contestaţie cu privire la modul de soluţionare
a excepţiilor privind legalitatea administrării probelor şi a efectuării urmăririi penale.
Contestaţia nemotivată este inadmisib

Question 86

unde se depune contestatia si cine o rezolva, cum si ce solutii pronunta

Answer 86

Contestaţia se depune la judecătorul care a soluţionat plângerea şi se înaintează spre
soluţionare judecătorului de cameră preliminară de la instanţa ierarhic superioară ori, când
instanţa sesizată cu plângere este Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completului competent
potrivit legii, care o soluţionează în camera de consiliu, cu citarea petentului şi a intimaţilor şi
cu participarea procurorului, prin încheiere motivată, pronunţată în camera de consiliu, putând
dispune una dintre următoarele soluţii:
a)respinge contestaţia ca tardivă, inadmisibilă ori, după caz, ca nefondată, şi menţine dispoziţia de
începere a judecăţii;
b)admite contestaţia, desfiinţează încheierea şi rejudecă plângerea potrivit alin. (7) pct. 2, dacă
excepţiile cu privire la legalitatea administrării probelor ori a efectuării urmăririi penale au fost greşit
soluţionate.
(11)Probele care au fost excluse nu pot fi avute în vedere la judecarea în fond a cauzei.