LP

Question 1

1. Concentrația procentuală reprezintă:
   a. Cantitatea (g) de substanță dizolvată în 100 g soluție;
   b. Numărul de moli de substanță dizolvați în 1 L soluție;
   c. Cantitatea (g) de substanță dizolvată în 1000 g soluție.

Answer 1

a. Cantitatea (g) de substanță dizolvată în 100 g soluție;

Question 2

2. Concentrația normală reprezintă:
   a. Numărul de echivalenți de substanță dizolvați în 1 mL de soluție;
   b. Numărul de moli de substanță dizolvați în 100 mL soluție;
   c. Numărul de echivalenți de substanță dizolvați în 1 L de soluție;

Answer 2

c. Numărul de echivalenți de substanță dizolvați în 1 L de soluție;

Question 3

3. Concentrația molară reprezintă:
   a. Numărul de moli de substanță dizolvați în 1000 mL de soluție.
   b. Numărul de moli de substanță dizolvați în 100 mL de soluție.
   c. Numărul de echivalenți de substanță dizolvați în 1 L de soluție;

Answer 3

a. Numărul de moli de substanță dizolvați în 1000 mL de soluție.

Question 4

4. Titrul unei soluții reprezintă:
   a. cantitatea de substanță (g) conținută în 1 mL de soluție;
   b. Numărul de echivalenți de substanță dizolvați în 1 L de soluție;
   c. Cantitatea (g) de substanță dizolvată în 100 g soluție;

Answer 4

a. cantitatea de substanță (g) conținută în 1 mL de soluție;

Question 5

5. Din punct de vedere nutritiv, mierea furnizează:
   a. 300 kcal la 100 g produs;
   b. 150 kcal la 100 g produs;
   c. 500 kcal la 100 g produs

Answer 5

a. 300 kcal la 100 g produs;

Question 6

6. Puritatea mierii se evaluează prin:
   a. aprecierea prezenței sau absenței unor fragmente de albine, ceruri;
   b. aprecierea prezenței sau absenței ciupercilor și bacteriilor;
   c. aprecierea gradului de cristalizare.

Answer 6

a. aprecierea prezenței sau absenței unor fragmente de albine, ceruri;

Question 7

5. Din fermentarea a 17 g glucide rezultă aproximativ:
   a. 0,5 % vol. alc.
   b. 2 % vol. alc
   c. 1 % vol. alc.

Answer 7

c. 1 % vol. alc.

Question 8

6. Dozarea glucidelor se poate realiza prin mai multe tehnici, precum:
   a. Tehnici cromatografice, spectrofotometrice, titrimetrice, prin procedee enzimatice, cu ajutorul
   refractometriei sau prin imunoanaliză.
   b. Numai prin titrare, cu ajutorul metodei Schoorl.
   c. Prin titrimetrie și refractometrie.

Answer 8

a. Tehnici cromatografice, spectrofotometrice, titrimetrice, prin procedee enzimatice, cu ajutorul
refractometriei sau prin imunoanaliză

Question 9

7. Evaluarea hidraților de carbon reducătoare prin metoda iodometrică se bazează pe:
   a. Proprietatea aminoacizilor de a reduce soluția Tollens de către hidroxilul glicozidic din
   molecula lor;
   b. Proprietatea glucidelor de reduce soluția Fehling la oxid cupric de către hidroxilul glicozidic
   din molecula lor.
   c. Proprietatea zaharurilor de a reduce soluția Fehling la oxid cupros de către hidroxilul glicozidic
   din molecula lor

Answer 9

c. Proprietatea zaharurilor de a reduce soluția Fehling la oxid cupros de către hidroxilul glicozidic
din molecula lor.

Question 10

8. Caracteristicile senzoriale de interes major în analiza calității fructelor și legumelor sunt
   reprezentate de:
   a. Forma, mărimea, aspectul epidermei și miezului, consistența, gustul, suculența, starea de
   prospețime, de sănătate și curățenie, gradul de maturitate, mirosul, gustul, persistența pieliței.
   b. Forma, mărimea, aspectul epidermei și miezului, fluiditatea, gustul, suculența, starea de
   prospețime, de sănătate și curățenie, gradul de maturitate, mirosul, gustul.
   c. Aspectul miezului și semințelor, mirosul, gustul, nivelul umidității, starea de sănătate și
   curățenie, gradul de maturitate.

Answer 10

a. Forma, mărimea, aspectul epidermei și miezului, consistența, gustul, suculența, starea de
prospețime, de sănătate și curățenie, gradul de maturitate, mirosul, gustul, persistența pieliței

Question 11

9. În prezența vitaminei C, 2-6-diclofenolindoenolul se reduce trecând în:
   a. Acid dehidroascorbic;
   b. Leucoderivat;
   c. Ascorbat de sodiu

Answer 11

b. Leucoderivat;

Question 12

10. În condiții ideale de laborator, determinarea analizelor fizico-chimice a alimentelor se face la
    temperatura de:
    a. 20 °C;
    b. 15 – 20 °C;
    c. 22 °C

Answer 12

a. 20 °C;

Question 13

11. Valoarea acidității fructelor variază:
    a. Invers proporțional cu nivelul zaharurilor fermentabile;
    b. Crește odată cu acumularea zaharurilor fermentabile pe timpul maturării fructelor;
    c. Rămâne constantă.

Answer 13

a. Invers proporțional cu nivelul zaharurilor fermentabile;

Question 14

12. În funcție de specie, conținutul în glucide totale variază după cum urmează:
    a. 2,2 % - 28,0 % în cazul fructelor şi între 1 % - 27 % în cazul legumelor.
    b. 1,2 % - 18,0 % în cazul fructelor şi între 0,5 % - 17 % în cazul legumelor.
    c. 2,0 % - 25,0 % în cazul fructelor şi între 1 % - 22 % în cazul legumelor.

Answer 14

a. 2,2 % - 28,0 % în cazul fructelor şi între 1 % - 27 % în cazul legumelor.

Question 15

13. În funcție de condițiile agro-pedo-climatice, nivelul de glucide din fructe variază după cum
    urmează:
    a. fructele provenite din zone mai răcoroase şi cu precipitații ridicate, precum şi cele provenite de pe
    soluri lutoase vor prezenta un conținut mai mare de glucide totale.
    b. fructele provenite din zone mai călduroase şi cu precipitații reduse, precum şi cele provenite de pe
    soluri nisipoase vor prezenta un conținut mai mic de glucide totale.
    c. fructele provenite din zone mai călduroase şi cu precipitații reduse, precum şi cele provenite de pe
    soluri nisipoase vor prezenta un conținut mai mare de glucide totale.

Answer 15

c. fructele provenite din zone mai călduroase şi cu precipitații reduse, precum şi cele provenite de pe
soluri nisipoase vor prezenta un conținut mai mare de glucide totale.

Question 16

14. Repartizarea glucidelor în țesuturile fructelor variază astfel:
    a. nivelul de glucide hidrosolubile scade de la peduncul înspre caliciu, dar și din centru înspre
    exteriorul fructului, precum și de la zonele verzi înspre cele colorate în galben și roșu.
    b. nivelul de glucide hidrosolubile crește de la caliciu înspre peduncul, dar și din exterior înspre
    interiorul fructului, precum și de la zonele mai colorate înspre cele mai verzi;
    c. nivelul de glucide hidrosolubile crește de la peduncul înspre caliciu, dar și din centru înspre
    exteriorul fructului, precum și de la zonele verzi înspre cele colorate în galben și roșu.

Answer 16

c. nivelul de glucide hidrosolubile crește de la peduncul înspre caliciu, dar și din centru înspre
exteriorul fructului, precum și de la zonele verzi înspre cele colorate în galben și roșu.

Question 17

15. După granulație și dimensiuni, zahărul cristal poate fi:
    a. cu granulație mare, cu dimensiuni de 1,3 – 2,5 mm; cu granulație medie, 0,7 – 1,3 mm; cu
    granulație mică, cu mărimea cristalelor de 0,3 – 0,7 mm.
    b. cu granulație mare, cu dimensiuni de 1,0 – 2,0 mm; cu granulație medie, 0,7 – 1,3 mm; cu
    granulație mică, cu mărimea cristalelor de 0,3 – 0,6 mm.
    c. cu granulație mare, cu dimensiuni de 1,0 – 2,5 mm; cu granulație medie, 0,5 – 2,3 mm; cu
    granulație mică, cu mărimea cristalelor de 0,3 – 0,5 mm.

Answer 17

a. cu granulație mare, cu dimensiuni de 1,3 – 2,5 mm; cu granulație medie, 0,7 – 1,3 mm; cu
granulație mică, cu mărimea cristalelor de 0,3 – 0,7 mm.

Question 18

16. Nivelul umidității zahărului trebuie să se încadreze în intervalul:
    a. Maxim 0,10 – 0,15 %;
    b. Minim 0,10 – 0,15 %;
    c. Maxim 0,05 – 0,10 %.

Answer 18

a. Maxim 0,10 – 0,15 %;

Question 19

17. Proporția de cenușă a zahărului trebuie să fie:
    a. Maxim 0,02 % la zahărul cristal și pudră;
    b. Minim 0,03 % la zahărul cristal și pudră;
    c. Maxim 0,03 % la zahărul cristal și pudră.

Answer 19

c. Maxim 0,03 % la zahărul cristal și pudră.

Question 20

18. În funcție de specia de plante de la care provine, mierea se clasifică:
    a. Miere de mană, monofloră, polifloră.
    b. Miere monofloră și polifloră;
    c. Miere de flori, de mană, polifloră.

Answer 20

b. Miere monofloră și polifloră;

Question 21

19. Nivelul umidității mierii nu trebuie să depășească:
    a. 20 %, indiferent de sortiment;
    b. 20 – 35 %, în funcție de sortiment;
    c. 15 %, indiferent de sortiment

Answer 21

a. 20 %, indiferent de sortiment;

Question 22

20. Valoarea acidității mierii trebuie să fie:
    a. maxim 4 – 5 grade de aciditate;
    b. maxim 3 – 3,5 grade de aciditate;
    c. minim 5 grade de aciditate.

Answer 22

a. maxim 4 – 5 grade de aciditate;

Question 23

21. În funcție de gradul de extracție, făina se clasifică în:
    a. 30 %, 50 %, 70%;
    b. 30 %, 60 %, 90 %;
    c. 30 %, 70 %, 80 %.

Answer 23

c. 30 %, 70 %, 80 %.

Question 24

22. Aciditatea făinii se va încadra în următoarele limite:
    a. Maxim 2,2 la făina 480; maxim 3,0 la cea 780; maxim 4,0 la făina de tip 1300;
    b. Maxim 2,2 la făina 780; maxim 3,0 la cea 480; maxim 4,0 la făina de tip 1300;
    c. Maxim 2,2 la făina 1300; maxim 3,0 la cea 780; maxim 4,0 la făina de tip 480.

Answer 24

a. Maxim 2,2 la făina 480; maxim 3,0 la cea 780; maxim 4,0 la făina de tip 1300;

Question 25

23. Valoarea indicelui glutenic al făinii va fi de: a. Minim 22 la făina 1300; minim 25 la făina de tip 480; minim 27 la făina 480; b. Minim 25 la făina 1300; minim 27 la făina de tip 480; minim 29 la făina 480; c. Minim 25 la făina 480; minim 27 la făina de tip 780; minim 29 la făina 1300.

Answer 25

b. Minim 25 la făina 1300; minim 27 la făina de tip 480; minim 29 la făina 480;

Question 26

24. Aciditatea făinii este semnificativ influențată de gradul de extracție, după cum urmează: a. Cu cât gradul de extracție este mai mic, cu atât aciditatea este mai mare; b. Cu cât gradul de extracție este mai mare, cu atât aciditatea este mai mică; c. Cu cât gradul de extracție este mai mare, cu atât aciditatea este mai mare.

Answer 26

c. Cu cât gradul de extracție este mai mare, cu atât aciditatea este mai mare

Question 27

25. Evaluarea acidității titrabile a făinii se face prin neutralizarea acizilor existenți în proba de analizat cu NaOH 0,1 N, în prezența…: a. Turnesolului; b. Fenolftaleinei; c. Metiloranjului.

Answer 27

b. Fenolftaleinei;

Question 28

26. Concentrația de lipide din produsele horticole variază: a. Între 0,1 și 1,6 % în cazul legumelor; 0,11 – 2 % în cazul fructelor și cerealelor; b. Între 0,01 și 1,6 % în cazul legumelor; 0,01 – 2 % în cazul fructelor și cerealelor; c. Între 0,1 și 2,6 % în cazul legumelor; 0,11 – 3 % în cazul fructelor și cerealelor.

Answer 28

a. Între 0,1 și 1,6 % în cazul legumelor; 0,11 – 2 % în cazul fructelor și cerealelor;

Question 29

27. La determinarea indicelui de peroxid a unei probe de unt, s-a obținut valoarea 0,04 g I2/100 g. Cum interpretați rezultatul? a. Proba este proaspătă; b. Proba este relativ proaspătă; c. Proba este foarte proaspătă; d. Proba este alterată

Answer 29

b. Proba este relativ proaspătă;

Question 30

28. Aciditatea liberă a uleiurilor trebuie să fie de maxim: a. 0,1 – 0,4 %, în funcție de specie; b. 0,2 – 0,4 %, în funcție de specie; c. 0,35 – 0,4 %, în funcție de specie

Answer 30

a. 0,1 – 0,4 %, în funcție de specie;

Question 31

29. Valoarea indicelui de iod în cazul uleiului de floarea soarelui trebuie să fie: a. 119 – 135 g/100 g; b. 114 – 140 g/100 g; c. 111 – 131 g/100 g

Answer 31

a. 119 – 135 g/100 g;

Question 32

30. Determinarea proporției de acizi grași nesaturați din uleiuri cu ajutorul indicelui de iod se bazează pe extragerea grăsimii cu: a. Eter etilic; b. Acid acetic concentrat; c. Cloroform

Answer 32

c. Cloroform.

Question 33

31. Principalii acizi grași identificați în lapte și produsele lactate sunt: a. Acizii butiric, caproic, caprinic și caprilic; b. Acizii palmitic și stearic; c. Acizii lauric, miristic, stearic, oleic.

Answer 33

a. Acizii butiric, caproic, caprinic și caprilic;

Question 34

32. Identificarea proteinelor din alimente prin reacția biuretului constă se evidențiază prin apariția unui inel foarte clar, colorat după cum urmează: a. Violet; b. Roz; c. Portocaliu.

Answer 34

a. Violet;

Question 35

33. Reația xantoproteică este specifică: a. Proteinelor solubile care conțin aminoacizi cu nucleu aromatic în moleculă; b. Aminoacizilor legaţi prin legături peptidice în structura proteinelor; c. Tuturor proteinelor.

Answer 35

a. Proteinelor solubile care conțin aminoacizi cu nucleu aromatic în moleculă;

Question 36

34. Utilizarea metodei azot-formol pentru evaluarea conținutului de aminoacizi se bazează pe: a. proprietatea aminoacizilor de a reacţiona cu aldehida formică; aminoacidul poate fi determinat apoi prin titrare cu hidroxid de sodiu în prezenţă de fenolftaleină. b. pe oxidarea glutationului redus, în mediu acid și în prezența iodurii de potasiu, sub acțiunea iodatului de potasiu. c. proprietatea unor proteine de a reacționa cu acidul diazobenzensulfonic, rezultând o colorație roșu-oranj.

Answer 36

a. proprietatea aminoacizilor de a reacţiona cu aldehida formică; aminoacidul poate fi determinat

Question 37

35. La identificarea prezenței amoniacului în preparatele din carne cu reactivul Nessler, reacția este considerată pozitivă: a. Preparatul din carne este în stare proaspătă, după adăugarea a 10 picături de reactiv Nessler extractul menținându-și culoarea; b. Dacă după adăugarea a 2-3 picături de reactiv Nessler extractul își schimbă culoarea înspre portocaliu, indicând alterarea probei; c. Dacă după adăugarea a 2-3 picături de reactiv Nessler extractul își schimbă culoarea înspre roșu, indicând alterarea probei.

Answer 37

b. Dacă după adăugarea a 2-3 picături de reactiv Nessler extractul își schimbă culoarea înspre portocaliu, indicând alterarea probei;

Question 38

36. Consistența cărnii proaspete va fi apreciată după cum urmează: a. Fermă, elastică, la apăsare cu degetele nu rămân urme, compactă în secțiune. b. Moale, urmele formate la apăsare cu degetele revenindu-și destul de repede şi complet. c. Elasticitate redusă, la apăsare cu degetele rămân urme persistente.

Answer 38

a. Fermă, elastică, la apăsare cu degetele nu rămân urme, compactă în secțiune.

Question 39

37. Culoarea cărnii proaspete trebuie să prezinte următoarele caracteristici: a. La suprafaţă şi în secţiune culoarea este mai închisă, mată în comparaţie cu carnea proaspătă. b. La suprafaţă carnea are culoarea roz până la roşie în funcţie de rasa şi vârsta animalului, iar în secţiune este lucioasă. c. Culoare cenuşie sau verzuie la suprafață; în secţiune poate fi uneori decolorată, alteori cenuşie sau verzuie.

Answer 39

b. La suprafaţă carnea are culoarea roz până la roşie în funcţie de rasa şi vârsta animalului, iar în secţiune este lucioasă.

Question 40

38. La identificarea amoniacului liber prin metoda Eber, s-au observat urme discrete de clorură de amoniu în jurul porțiunii de carne. Astfel, carnea a fost apreciată ca fiind: a. Proaspătă; b. Relativ proaspătă; c. Alterată.

Answer 40

b. Relativ proaspătă;

Question 41

39. Metoda de identificare a amoniacului liber în carne cu ajutorul reactivului Nessler se bazează pe reacția: a. amoniacului cu tetra-iodo-mercuriatul-dipotasic, formând o colorație brună; b. amoniacului cu tetra-iodo-mercuriatul-dipotasic, formând o colorație roz-pal; c. amoniacului cu tetra-iodo-mercuriatul-dipotasic, formând o colorație galben-portocalie.

Answer 41

c. amoniacului cu tetra-iodo-mercuriatul-dipotasic, formând o colorație galben-portocalie.

Question 42

40. În urma identificării hidrogenului sulfurat în stare liberă dintr-o probă de carne, după 3 minute de repaus, hârtia de filtru s-a colorant în brun-cafeniu. Ce indică rezultatul? a. Carnea este proaspătă; b. Carnea este relativ proaspătă; c. Carnea este alterată.

Answer 42

c. Carnea este alterată.

Question 43

41. Prezența corpilor străini, a sedimentelor sau a flocoanelor în probele de lapte oferă informații asupra: a. Stării de prospețime, prelucrării în condiții igienice neadecvate sau proveniența de la animale bolnave; b. Recoltării laptelui în condiții neigienice sau falsificării; c. Regimului alimentar al animalelor sau poluării cu microfloră nedorită.

Answer 43

a. Stării de prospețime, prelucrării în condiții igienice neadecvate sau proveniența de la animale

Question 44

42. Nuanța gălbuie a lapelui este datorată: a. Proporției ridicate de grăsime; b. Prezenței pigmenților de natură endogenă și exogenă; c. Condițiilor de igienă necorespunzătoare.

Answer 44

b. Prezenței pigmenților de natură endogenă și exogenă;

Question 45

43. La aprecierea caracteristicilor senzoriale a unor probe de lapte, se au în vedere următoarele condiții de calitate: a. Lichid omogen, opalescent și cu consistență ușor vâscoasă, fără corpuri străine vizibile în suspensie și fără sediment, de culoare albă până la alb-gălbuie, cu miros și gust plăcute, specifice laptelui crud, fără influențe străine. b. Lichid omogen, opalescent și cu consistență fluidă, fără corpuri străine vizibile în suspensie și fără sediment, de culoare alb-gălbui, cu miros și gust plăcute, specifice laptelui fiert, fără influențe străine. c. Lichid omogen, opac și cu consistență fluidă, fără corpuri străine vizibile în suspensie și fără sediment, de culoare albă până la alb-gălbuie, cu miros și gust plăcute, specifice laptelui crud, fără influențe străine.

Answer 45

c. Lichid omogen, opac și cu consistență fluidă, fără corpuri străine vizibile în suspensie și fără sediment, de culoare albă până la alb-gălbuie, cu miros și gust plăcute, specifice laptelui crud, fără influențe străine.

Question 46

44. Valoarea acidității laptelui va fi: a. Cuprinsă între 15 – 24 °T, în funcție de specia de la care provine; b. Maxim 19 °T la laptele de vacă și capră, maxim 21 °T la cel bivoliță și maxim 24 °T în cazul laptelui de oaie; c. Minim 19 °T la laptele de vacă și capră, minim 21 °T la cel bivoliță și minim 24 °T în cazul laptelui de oaie.

Answer 46

b. Maxim 19 °T la laptele de vacă și capră, maxim 21 °T la cel bivoliță și maxim 24 °T în cazul laptelui de oaie;

Question 47

45. Proporția de grăsime din lapte trebuie să respecte următoarele valori prevăzute în standardele în vigoare: a. Minim 3,2 % în cazul laptelui de vacă și minim 6,5 % la cel de oaie și bivoliță; b. Maxim 3,2 % în cazul laptelui de vacă și maxim 6,5 % la cel de oaie și bivoliță; c. Minim 2,8 % în cazul laptelui de vacă și minim 4,5 % la cel de oaie și bivoliță.

Answer 47

a. Minim 3,2 % în cazul laptelui de vacă și minim 6,5 % la cel de oaie și bivoliță;

Question 48

46. În urma falsificării laptelui prin smântânire, densitatea acestuia va fi: a. Mai mică comparativ cu cea a laptelui integral; b. Mai mare comparativ cu cea a laptelui integral; c. Egală cu cea a laptelui integral.

Answer 48

b. Mai mare comparativ cu cea a laptelui integral;

Question 49

47. Determinarea acidității laptelui se bazează pe neutralizarea acizilor existenți în proba de analizat cu: a. O soluție de HCl, 0,1 N b. O soluție de NaOH, 0,1 N c. O soluție de fenolftaleină.

Answer 49

b. O soluție de NaOH, 0,1 N

Question 50

48. Dintre următoarele proteine, prezintă funcție contractilă: a. Creatina; b. Miozina; c. Keratina.

Answer 50

b. Miozina;

Question 51

49. În organismul animal, proteinele constituie: a. Peste 70 % di substanța uscată; b. Peste 50 % din substanța uscată; c. Sub 30 % din substanța uscată.

Answer 51

b. Peste 50 % din substanța uscată;

Question 52

50. Rata oxidării lipidelor în uleiuri este influențată de: a. Prezența compușilor cu efect antioxidant; b. Prezența proteinelor în proporții ridicate; c. Prezența carbohidraților în proporții mari.

Answer 52

a. Prezența compușilor cu efect antioxidant;