Metabolismul Flashcards

1
Q

Metabolismul

A

Prin metabolism se intelege totalitatea reactiilor biochimice de sinteza ori de degradare, cu consum sau cu producere de energie, care au loc in organismele vii.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

Catabolismul

A

Are ca rezultat producerea de energie.
Este reprezentat de reactii chimice, in cadrul carora are loc descompunerea substantelor macromoleculare care provin din alimente (exogene) sau din structurile celulare (endogene), pana la constituenti simpli.
Parte din energia celulara rezultata este pierduta sub forma de caldura (55%), restul fiind depozitate in compusi macroergici (ATP).

Predomina in cursul eforturilor mari si spre batranete.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

Anabolismul

A

Consta din totalitatea reactiilor care cu consum energetic si prin utilizarea substantelor absorbite din tubul digestiv sau rezultate din procesele catabolice, refac macromoleculele uzate din structurile celulare, asigurand cresterea si dezvoltarea organismului si realizarea functiilor sale.

Predomina la varstele tinere, atunci cand are loc diviziunea accelerata a celulelor si diferentierea lor si in cursul perioadelor de convalescenta.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

Metabolismul intermediar

A

Reprezinta totalitatea reactiilor chimice la care participa produsii absorbiti la nivelul tubului digestiv, reactii care realizeaza inglobarea lor in edificiile macromoleculare ale organismului sau degradarea acestora pana la forme excretabile.
Desfasurarea acestor reactii este posibila datorita enzimelor, care au rol de biocatalizatori.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

Metabolismul intermediar al glucidelor

A

Fructoza, glucoza si galactoza, absorbite la nivelul tubului digestiv, ajung pe calea venei porte la ficat. Acolo, galactoza in totalitate si cea mai mare parte a fructozei sunt transformate in glucoza, forma de utilizare preferentiala a hexozelor de catre celule.
La nivelul ficatului, glucoza poate fi stocata sub forma de glicogen sau poate fi utilizata prin glicoliza ca principala sursa de energie.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

Glicogenogeneza

A

Este procesul de formare a glicogenului care este un polimer al glucozei cu molecula foarte mare.
Are loc la nivelul diferitelor celule din organism, dar cu precadere in ficat si muschi.
Glicogenul este o forma de depozit a glucozei, care poate fi mobilizata cu usurinta prin glicogenoliza, proces activat de adrenalina si glucagon.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

Glicogenoliza

A

Este un proces de depolimerizare a glicogenului pentru obtinerea de glucoza.
Este activata de adrenalina si glucagon.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

Glicoliza

A

Reprezinta procesul de desfacere a moleculei de glucoza pentru a forma doua molecule de acid piruvic, in 10 trepte succesive catalizate de enzime proteice specifice.
Moleculele de acid piruvic sunt transformate in prezenta O2 in doua molecule de acetil coenzima A care vor intra in ciclul Krebs (acizilor tricarboxilici), desfasurat in matricea mitocondriala. La sfarsitul ciclului Krebs se obtin 2 molecule de ATP.
95% din cantitatea de ATP furnizata de o molecula de glucoza se sintetizeaza in timpul fosforilarii oxidative, desfasurata in mitocondrii si care presupune oxidarea hidrogenului produs in timpul glicolizei si ciclului Krebs.
In timpul fosforilarii oxidative se obtin 34 molecule de ATP, molecula de glucoza furnizand in total 36 molecule de ATP.
Eficienta tansferului de energie prin catabolismul unui mol de glucoza este de 66%, restul de 34% transformandu-se in caldura.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

Glicoliza anaeroba

A

Este salvatoare pentru viata celulei in cele cateva minute in care O2 este indisponibi.
Are un randament de 3%.
Cantitati mari de acid piruvic sunt transformate in acid lactic, care difuzeaza in afara celulelor, permitand obtinerea in continuare a acidului piruvic prin glicoliza.
Cand O2 redevine disponibil, acidul lactic se tranforma din nou in acid piruvic, care, eventual, va fi oxidat, pentru a asigura o cantitate suplimentara de energie.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

Calea pentozo-fosfatilor

A

Este o cale alternativa de eliberare a energiei din glucoza.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

Gluconeogeneza

A

Atunci cand glicemia scade, ca urmare a aportului insuficient de glucoza ori a utilizarii ei excesive, are loc transformarea acizilor grazi (proveniti din scindarea lipidelor) sau a aminoacizilor (proveniti din catabolizarea proteinelor) in glucoza.
In situatia in care cantitatea de glucoza este mai mare decat posibilitatile celulei de a o utiliza, aceasta este transformata in trigliceride si depozitata sub forma de lipide de rezerva in tesutul adipos.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

Mecanisme de reglare a glicemiei

A

Glicemia: 65-110mg/dl de sange.
Insulina: glicogenogeneza si glicoliza
Scade glicemia prin facilitarea patrunderii si utilizarii ei celulare.
Glucagon: glicogenoliza si gluconeogeneza
Adrenalina: glicogenoliza
Hormonii glucocorticoizi (cortizolul): gluconeogeneza

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

Rolul energetic al glucidelor

A

1g-4,1kcal
Este primordial.
Glucidele sunt degradate rapid pana la CO2 si H2O, fara obtinerea de produsi reziduali.
Glicogenul depozitat in ficat si muschi constituie o rezerva de aproximativ 3 000kcal, mobilizata in conditii de solicitare de relativ scurta durata (efort fizic moderat, expunerea organismului la frig).

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

Rolul plastic al glucidelor

A

Intra in alcatuirea unor tesuturi sau a membranelor celulare.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

Rolul functional al glucidelor

A

Pentozele (riboza si dezoxiriboza) intra in alcatuirea acizilor nucleici sau a unor enzime.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

Metabolismul intermediar al lipidelor

A

Chilomicronii sunt scindati sub actiunea lipoproteinlipazei in: proteine, acizi grasi, glicerol, fosfolipide, colesterol, utilizabili la nivel tisular.
Acizii grasi in marea lor majoritate patrund in toate celulele inafara de cele nervoase si in cantitate mica, raman in plasma ca acizi grasi liberi.
La nivel celular, acizii grasi pot trece prin reactii de beta-oxidare cu eliberare de energie, sau pot fi utilizati pentru resinteza diferitilor compusi lipidici.

17
Q

Mecanisme de reglare a metabolismului lipidic

A

Insulina: scade lipoliza si stimuleaza lipogeneza
Adrenalina si noradrenalina: determina degradarea trigliceridelor si mobilizarea acizilor grasi.
Hormonii glucocorticoizi (cortizolul) si STH-ul: au efecte lipolitice, contribuind la mobilizarea acizilor grasi din depozite si degradarea lor.
Hormonii tiroidieni: determina mobilizarea rapida a grasimilor, fapt determinat indirect prin cresterea ratei metabolismului energetic.

18
Q

Rolul energetic al lipidelor

A

1g-9,3kcal

Reprezinta principalul rezervor energetic din organism, de aproximativ 50 000kcal.

19
Q

Rolul plastic al lipidelor

A

Intra in constitutia tuturor sistemelor de citomembrane (ex. lecitina).
Cantitati importante de lipide se gasesc in jurul unor organe (loja perirenala, din orbita, etc.), asigurand protectia mecanica a acestora, sau subcutanat, cu rol termoizolator.

20
Q

Rolul functional al lipidelor

A

Unele lipide reprezinta precursori ai unor hormoni: Colesterolul-precursorul hormonilor glucocorticoizi, mineralocorticoizi si al hormonilor sexuali.
Unele fosfolipide intervin in prima faza a procesului de coagulare.

21
Q

Matabolismul intermediar al proteinelor

A

35-65mg/dl plasma
Proteinele reprezinta un sfert din masa corporala. In procesul sintezei de proteine sunt folositi aminoacizi de provenienta alimentara, cei formati in organism din precursori glucidici si lipidici si o buna parte din cei rezultati din procesele de catabolism al proteinelor.
Aminoacizii au moleculele mult prea mari pentru a difuza prin portii membranelor, de aceea traverseaza membrana prin transport activ sau difuziune facilitata.
Aminoacizii sunt implicati intr-o serie de reactii metabolice.

22
Q

Mecanisme de reglare a metabolismului proteic

A

Se realizeaza sub control nervos si al glandelor endocrine.
SN Paraimpatic, STH-ul, testosteronul, hormonii estrogeni-stimuleaza sinteza proteinelor (anabolismul)
SN Simpatic, Tiroxina, cortizolul-stimuleaza degradarea proteinelor (catabolismul)

23
Q

Rolul energetic al proteinelor

A

1g-4,1kcal
Degradarea proteinelor in vederea obtinerii de energie se face doar in cazuri extreme, dupa ce depozitele de glicogen si lipide au fost epuizate.

24
Q

Rolul plastic al proteinelor

A

Proteinele reprezinta scheletul pe care are loc constituirea ultrastructurii celulare.
Intra in alcatuirea macrostructurilor, a substantei fundamentale din structura tesutului osos (oseina), cartilaginos (condrina) etc.

25
Q

Rolul functional al proteinelor

A

Majoritatea substantelor active (enzimele, unii hormoni) din organism sunt de natura proteice.
Proteinele joaca si rol de transportor al diferitelor substante prin sange, lichide interstitiale si prin membranele celulare.

26
Q

Metabolismul energetic

A

Reprezinta schimburile de energie dintre organism si mediu, tinand seama de cantitatea totala de energie care ia nastere in cursul MI si cantitatea de energie utilizata de organism. Energia este utilizata de organism atat pentru mentinerea proceselor vitale cat si pentru a permite realizarea unor reactii cu caracter adaptativ ale principalelor sisteme functionale ale organismului.

27
Q

ATP

A

Glucidele, lipidele si proteinele pot fi utilizate de catre celule pentru obtinerea de ATP iar acesta este folosit ca sursa energetica pentru alte functii celulare.
Poate inmagazina 12kcal in fiecare dintre cele doua legaturi fosfat macroergice ale sale.
Nu este cel mai abundent depozit de legaturi fosfat macroergice din celula.

28
Q

PC

A

Fosfocreatina este de cateva ori mai abundenta decat ATP-ul iar legatura macroergica de la nivelul sau contine 13kcal/mol.
Ea nu poate actiona ca agent de legatura pentru transferul de energie intre principiile alimentare si sistemele functionale. In schimb, transfera energie prin schimb cu ATP-ul.
Interrelatiile biochimice ale PC si acizilor adenozinmono-, di- si trifosforic sunt mijlocite de creatinkinaza si adenilatkinaza.

29
Q

Metabolismul bazal

A

Rata metabolismului reprezinta rata utilizarii enegriei in organism.
Valoarea metabolismului bazal poate fi exprimata in functie de greutate (1kcal/kg/ora) sau in functie de suprafata corporala (40kcal/m2/ora).
Cresterea activitatii celulare determina cresterea ratei metabolice: hormonii tiroidieni, stimularea simpatica, efortul fizic, tipul de activitate (statica 3 000kcal/zi, dinamica 5-6 000kcal/zi).
Rata metabolismului bazal variaza in functie de varsta, sex si tipul activitatii, fiind mai crescut la tineri, la sexul masculin si la persoanele ce desfasoara activitate fizica sustinuta.
Masurarea metabolismuli energetic se poate face prin metode directe, in care se masoara cantitatea de caldura degajata in organism, sau indirecte, prin masurarea cantitatii de oxigen consumata in cursul unei activitati.

30
Q

Continutul energetic al alimentelor

A

Reprezinta energia eliberata de fiecare gram din fiecare principiu alimentar oxidat pana la CO2 si H2O.

31
Q

Compozitia aproximativa a dietei

A

50% glucide
35% lipide
15% proteine

32
Q

Coeficientul respirator

A

Este raportul dintre CO2 eliberat si O2 consumat pentru oxidarea unui gram de principiu alimentar.
Are valoare 1 pentru glucoza si diverse alte valori pentru alte substante (alanina: 0,83).

33
Q

Foamea

A

Dorinta de alimente si se asociaza cu o serie de fenomene obiective.

34
Q

Apetitul

A

Dorinta pentru un anumit tip de aliment.

35
Q

Satietatea

A

Sensatia de implinire a ingestiei de alimente.

36
Q

Centrii nervosi de reglare a aportului alimentar

A

Centrul foamei: localizat in hipotalamus la nivel lateral
Centrul satietatii: localizat in hipotalamus la nivel ventro-medial
Centrii care controleaza miscarile propriu-zise din timpul alimentatiei: amigdala si cateva arii corticale ale sistemului limbic, stans corelate cu hipotalamusul.