Brainscape's Knowledge GenomeTM


Top Flashcards (Certified)
All Flashcards

Consti 1/2 > pag. 1 – 54 > Flashcards

pag. 1 – 54 Flashcards

(80 cards)

Start Studying
1
Q

În ce împarte TGD sistemul de drept romanesc?

A

În drept public și drept privat.

“Publicul jus est quod ad statum rei spectat, privatum quod ad singulorum utilitatem.”

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

Care e distincția dintre drept public și drept privat?

A

Ulpian a făcut distincția dintre cele două forme de drept, indicând faptul ca:

dreptul public privește organizarea statului, în timp ce dreptul privat se referă la interesele fiecărui individ.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

Dublă ipostază a dreptului constituțional:

A

DC este o ramură a dreptului public ce apare într-o ipostază dublă în cadrul sistemului de drept ca:

  1. Ramură de drept
  2. Factor structurant
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

Ca ramură de drept, DC

A

DC reprezintă ansamblul normelor și instituțiilor juridice care au ca obiect reglementarea raporturilor sociale născute în procesul de instituire, menținere și exercitare a puterii de stat.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

Ca factor structurant, DC

A

DC guvernează și orientează reglementarea juridică a celorlalte ramuri de drept, îi imprimă un anumit conținut și o anumită direcție

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

Ce sunt instituțiile politice?

A

Instituțiile politice întrunesc normele juridice ce reglementează înființarea, organizarea și funcționarea organelor împuternicite să exercite puterea

Exemple: Parlamentul, Guvernul, Președintele

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

De ce se studiază DC și instituțiile politice împreună?

A

Existenta unor interdependente și corelații evidente între DC și instituțiile politice determină studiere celor două categorii juridice împreună.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

Diferența dintre DC și Constituție

A

Noțiunea de DC nu trebuie confundată cu Constituția. Constituția este o parte a DC.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

Care sunt subiectele de DC?

A
  1. Poporul
  2. Statul
  3. Autoritățile și instituțiile statului
  4. Persoanele juridice de drept public
  5. Cetățenii
  6. Străinii și apatrizii
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q
  1. Poporul (subiect de DC)
A

Cum s-a observat și din studierea TGD, în orice tip de raport juridic, unul dintre subiectele acestuia sunt oamenii , fie individual , fie colectiv

În cadrul raporturilor juridice de DC poporul este consacrat ca subiect de însăși legea fundamentală a țării în
art 2 alin (1): “Suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative (…) sau prin referendum”.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q
  1. Statul (subiect de DC)
A

Datorită specificului relațiilor sociale reglementate de normele juridice ale DC, apreciem ca în orice raport juridic de DC unul dintre subiecte va fi statul sau un organ al sau. De asemenea, aceste raporturi juridice vor viza întotdeauna un aspect referitor la instaurarea, menținere și exercitarea puterii de stat.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q
  1. Autoritățile și instituțiile statului (ca subiect de DC)
A

Sunt autorități publice ale statului cele prevăzute în mod expres în Constituție (ex. Parlament, Guvern, Președinte).

În categoria instituțiilor statului intra celelalte instituții publice ale statului care NU sunt incluse de către Constituție în categoria autorităților publice. Toate acestea sunt subiecte ale raporturilor de DC dacă îndeplinesc condițiile cerute de subiectele de DC.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q
  1. Persoanele juridice de drept public (ca subiect de DC)
A

Ele prezintă structuri, forme organizatorice prin intermediul cărora cetățenii participă la guvernare.

Ex. partidele politice

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q
  1. Cetățenii
A

Cetățenii pot sa apara fie

  • individual, persoană fizică ( ex: deputat)
  • organizați în circumscripții electorale
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

Ce fel de izvoare există?

A

Formale și materiale

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

Ce sunt izvoarele materiale?

A

Prin izvor material înțelegem “dat”- urile dreptului, realitățiile exterioare acestuia ce determină acțiunea legiuitorului sau dau naștere unor reguli izvorâte din necesități practice

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

Ce sunt izvoarele formale de DC?

A

Sunt acele forme exterioare de exprimare a normelor juridice ce reglementează raporturile sociale ce se nasc în procesul de instaurare, menținere și exercitare a puterii de stat.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q

Care sunt izvoarele formale ale DC?

A
  1. Constituția
  2. Legile (constituționale/organice/ordinare)
  3. Regulamentele parlamentare
  4. Ordonanțele Guvernului
  5. Tratatele Internaționale
  6. Jurisprudența - excepție
  7. Tradițiile și practicile constituționale
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
19
Q

Care este izvorul principal al DC?

A

CONSTITUȚIA - privește în mod DIRECT instaurarea, menținerea și exercitarea DC

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
20
Q

Conceptul de Constituție

A

Prin Constituție, înțeleasă ca act juridic (lege fundamentală), se reglementează, în mod sistematic, cele mai importante relații sociale privitoare la instaurarea, menținerea și exercitarea puterii de stat, precum și promovarea, garantarea și apărarea drepturilor și libertăților fundamentale cetățenești.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
21
Q

Apariția Constituției

A

Secolul al XVIII-lea este hotărâtor pentru cristalizarea elementelor esențiale ale categoriei de “constituție”, iar secolul al XIX-lea pentru definirea ei, însă nu putem afirma ca anterior nu au existat constituții, așa cum înțelegem astăzi această noțiune, de act ce reglementează conducerea societății, organizarea și limitarea puterii statale.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
22
Q

Istoria constituționalismului începe cu…

A

Literatura de specialitate admite ca istoria constituționalismului începe cu Constituția engleză, mai precis prin adoptarea MAGNA CHARTA LIBERTATUM în 1215.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
23
Q

Pe lângă Magna Charta Libertatum amintim, ca izvoare scrise ale Constituției engleze:

A
  1. Petiția drepturilor
  2. Hebeas Corpus
  3. Bill of Rights
  4. Reform Act
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
24
Q

Pe lângă regulile scrise, Constituția engleză mai are alte 2 categorii de reguli:

A
  1. uzanțe - simple practici
  2. common law - reguli sancționate de instanțele judecătorești
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
25
Care sunt tipurile de Constituții?
1. Cutumiare / Scrise 2. Formale / Materiale 3. Flexibile / Rigide
26
Constituțiile cutumiare
În secolul al XVIII-lea, **regimul constituțional cutumiar,** rezultatul unor practici/uzanțe/precedente/obiceiuri relative la putere, la instituirea, organizarea și funcționarea organelor puterii, precum și corelația dintre puterea de stat și cetățeni, a fost considerat neadecvat, fiind caracterizat de NEsiguranta. Exemple actuale: Anglia
27
Constituțiile scrise
În secolul XVIII, doctrina juridică reclamă apariția unor reguli scrise care să ofere *certitudine, precizie și claritate,* împunându-se așadar o constituție scrisă, încorporată adesea într-un text *unitar, sistematic,* ale cărui părți se integrează într-o ordine *rațională.*
28
Principiile constituțiilor scrise:
1. Ideea domniei legii 2. Ideea de legalitate 3. Superioritatea legii scrise asupra cutumei 4. Ideea ca o constituție, de regulă, are ca scop limitarea puterii guvernanților și garantarea drepturilor și libertăților cetățenești
29
Constituții scrise vs acte constituționale
Constituțiile scrise au ca obiect **ansamblul** raporturilor specifice dreptului constituțional. Actele constituționale au ca obiect doar un **segment** al acestora.
30
Constituția materială
Prin **constituție în sens material** înțelegem ansamblul de reguli relative la instituționalizarea și exercitarea puterii, care figurează sau nu, într-un text scris.
31
Constituția formală
Prin **constituție în sens formal** se evocă ansamblul de reguli care sunt stabilite după forme distincte, fiind edictate de un organ specific, după o procedură specială.
32
Constituția flexibilă
**Constituțiile flexibile** se caracterizează prin faptul ca regulile de conduită pe care le stabilesc au aceeași valoare dpdv juridic ca și legile ordinare, putând fi modificate conform procedurii obișnuite. Ex: constituția cutumiara
33
Constituția rigidă
**Constituția rigidă** se caracterizează prin aceea ca, prin însăși normele constituționale se stabilește o procedură complicată de modificare sau se prevede o perioadă în care o parte/întreaga constituție nu poate fi modificată.
34
Ce presupune **principiul supremației constituției** ?
Principiul supremației constituției presupune, deopotrivă înlăturarea posibilității de adoptare facilă și fără discernământ a acesteia, precum și a posibilității de revizuire permanentă a ei, ceea ce ar genera pe plan juridic insecuritatea instituțiilor constituționale, instabilitatea sau nesiguranța drepturilor și libertăților cetățenești, iar pe plan politic, tensiuni și conflicte sociale.
35
Care este organismul/forța care poate avea inițiativa de adoptare a constituției?
PUTEREA CONSTITUANTA
36
Ce este puterea constituantă?
Este o putere supremă ce stă la baza constituțiilor scrise
37
În câte aspecte se comportă puterea constituantă?
Putere constituantă ORIGINARĂ Putere constituantă DERIVATĂ
38
Ce este putere constituantă originară?
Puterea constituantă originară intervine atunci când, datorită unor circumstanțe speciale (revoluții/ lovituri de stat), ordinea juridică anterioară dispare sau devine nesigură. În consecință, se numește putere constituantă originară cea care adoptă constituția unui stat, prima constituție a unui stat sau o noua constituție.
39
Ce este puterea constituantă DERIVATĂ?
Prin putere constituantă derivată se desemnează puterea organelor competente de a modifica constituția în vigoare, față de puterea constituantă originară care aparține celui care adopta constituția. Astfel, puterea constituantă derivată este prevăzută chiar de constituție.
40
Care sunt formele de adoptare a constituției?
1. Forme MONOCRATICE - expres voința unei singure persoane 2. Forme DEMOCRATICE - expres voința populară 3. Forme MIXTE - combinarea celor 2
41
Care sunt procedeele de adoptare a constituției?
1. “Carta concedată” (acordată) 2. Constituția plebiscitară (statutul) 3. Constituția pact 4. Constituția convenție 5. Constituția referendum
42
Ce este constituția acordată?
Constituția acordată este constituția oferită de către monarh, ca stăpân absolut, supușilor săi. Este considerată cea mai *rudimentara* constituție. Ex: C. Japoneză 1889
43
Ce este constituția plebiscitară?
Constituția plebiscitară (statutul) este o variantă mai dezvoltată a constituției acordate, în care monarhul creează o aparență de democrație. Ex: C1938
44
Ce este constituția pact?
C Pact este rezultatul unui acord între monarh și adunarea reprezentativă a societății, ce apar ca părți egale. Ex: C1866
45
Ce este constituția convenție
C convenție este adoptată de o adunare reprezentativă a corpului electoral, adică forma tradițională, cea mai democratică, pe care a îmbrăcat-o puterea originară Ex: C Americana 1776
46
Ce este constituția referendum?
C referendum este cea mai democratica constituție contemporană. Ea presupune elaborarea și adoptarea proiectului de către o adunare constituantă și supunerea sa la referendum. Ex: C1991
47
Adoptarea Constituției României din 1991
Adunarea Deputaților și Senatul au fost abilitate să constituie de drept, în ședința comună, în *Adunarea Constituantă,* pentru adoptarea Constituției României. Adunarea Constituantă a fost o adunare reprezentativă, constituită în mod democratic, ea rezultând în urma alegerilor generale desfășurate pe baza votului universal/egal/liber exprimat/direct/secret. Pentru adoptarea Constituției au votat 414 parlamentari - au votat “pentru” mai mult de 2/3 din numărul total al membrilor Adunării Constituante. Constituția a fost supusă la referendum național, organizat pe 8 decembrie 1991.
48
De ce este necesară revizuirea constituției?
Oricât de multă putere de previziune ar avea puterea constituantă, constituția odată adoptată, *nu* va mai corespunde exigentelor societății
49
În ce constă revizuirea/ care este procedura de revizuire?
Articolele acesteia să fie abrogate, modificate sau adăugate texte noi
50
Dpdv al procedurii de revizuire, constituțiile pot fi:
Constituție suplă Constituție rigidă
51
Cum este considerată Constituția României (dpdv al revizuirii) ?
SEMI-RIGIDA
52
Potrivit art. 150, revizuirea poate fi inițiată de:
1. Președintele României (la propunerea Giveenului) 2. Cel puțin 1/4 și senatori/deputați 3. Cel puțin 500.000 de cetățeni cu drept de vot - jumate din județele țării - 20.000 vot
53
Potrivit art. 151, revizuirea se face potrivit unei **proceduri speciale**
Proiectul sau propunerea trebuie adoptată de Camera Deputaților și de Senat cu o **majoritate absoluta de 2 treimi.** Dacă textul adoptat de cele 2 Camere este diferit, se ajunge la **procedura de mediere.** Daca prin procedura de mediere **nu** se ajunge la un acord, Camerele, in ședința comuna, hotarasc cu votul a **3 pătrimi** din numărul membrilor. În sfârșit, revizuirea trebuie aprobata prin **referendum** organizat în cel mult *30 de zile* de la data adoptării proiectului/propunerii de revizuire.
54
Care sunt *limitele* revizuirii?
1. Exprese/Tacite 2. Heteronome/Autonome
55
Limitele **exprese** ale revizuirii constituției ?
Sunt cele prevăzute expres în textul constituțional. Ex: în C1991 se stabilește ca nu poate forma obiectul revizuirii caracterul național/independent al României
56
Limitele **tacite** ale revizuirii constituției ?
NU sunt prevăzute în textul constituției, deci trebuie DEDUSE pe calea interpretării acestuia.
57
Limitele **heteronome** ale revizuirii constituției ?
Cele impuse de dreptul internațional
58
Limitele **autonome** ale revizuirii constituției ?
Cele impuse de dreptul intern
59
Când a avut loc revizuirea C1991?
2003, deoarece unele dintre prevederile sale ori au fost în mod eronat interpretate, ori erau neîndestulătoare pentru noile raporturi sociale născute.
60
Care sunt etapele revizuirii constituției în 2003?
1. Constituirea Comisiei pentru elaborarea propunerii legislative privind revizuirea Constituției 2. Verificarea proiectului Legii de revizuire a Constituției de către CCR 3. Dezbaterea/Adoptarea proiectului Legii de revizuire a Constituției de către cele 2 camere ale Parlamentului 4. Supunerea Legii de revizuire *procedurii de mediere* 5. Adoptarea Legii de revizuire a Constituției în ședința comună a celor 2 Camere, cu votul a 2/3 6. Aprobarea Legii de revizuire a Constituției prin REFERENDUM
61
Care sunt modificările principale aduse Constituției în 2003?
1. Sporirea garanțiilor instituționale și constituționale ale drepturilor și libertăților fundamentale 2. Îndeplinirea condițiilor constituționale pentru integrarea României în UE și pentru aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord 3. Rezolvarea unor disfuncționalități remarcate în cadrul procesului decizional al autorităților publice
62
În legătură cu momentul apariției constituționalismului în România, doctrina reține:
1. Proclamația de la Islaz 2. Convenția de la Paris 3. Statutul Dezvoltator al Convenției de la Paris
63
Proclamația de la Islaz
1848 Constituie primul act cu putere constituțională din Țările Române. Supusă aprobării Adunării de la Islaz, ea reglementa: 1. Înlăturarea clasei boierești de la conducerea țării 2. Modernizarea administrației 3. Alegerea pentru 5 ani a unui Domn
64
Convenția de la Paris
Războiul izbucnit între Rusia și Turcia s-a încheiat prin **Tratatul de la Paris** în 1856 care stabilea, printre altele, un nou statut internațional al Principatelor Române. Tratatul prevedea, paralel cu Divanurile Ad-hoc, o **Comisie** specială reprezentând puterile garante și Turcia, însărcinată cu misiunea de a examina situația din Principate si de propune bazele viitoarei lor organizări politice. Raportul respectiv a fost prezentat **Conventiei de la Paris.** Aceasta a prevazut: 1. Principatele Romane beneficiau de un statut de deplina autonomie interna si se aflau sub garanția colectiva a Puterilor semnatare 2. Turcia continua sa fie putere suverana 3. Se aplica principiul separatiei puterilor in stat
65
Statutul Dezvoltator al Convenției de la Paris
La alegerile din 1859, ambele Principate au ales Domn pe viață pe Alexandru Ioan Cuza. Din cauza greutăților întâmpinate în realizarea reformelor sale (Mihail Kogălniceanu), A.I. Cuza, prin *lovitura de stat* supune unui plebiscit Statutul Dezvoltator al Convenției de la Paris. “Statutul lui Cuza” consacra independența legislativă față de Poarta, inițiativa legislativă revenind Domnului, proiectele fiind elaborate cu sprijinul Consiliului de Stat
66
C1866
Prima constituție apărută în țările române și a înlocuit “Statutul lui Cuza”, astfel desemnând un act de independență politică și națională. Era constituție PACT. Era inspirată din cele mai abstracte și pure principii liberale ale Constituției belgiene. Principii de bază: 1. Afirmarea drepturilor și libertăților fundamentale 2. Principiul separației puterilor in stat 3. Principiul suveranității naționale 4. Principiul dreptului absolut la proprietate
67
C1923
În urma Primului Război Mondial, s a constatat necesitatea elaborării unei noi constituții impusă de **perspectiva unificării legislative.** C1923, deși menținea structura C1866 (60%), impunea și principii noi, precum: 1. Proclamă drepturi și libertăți egale pentru toți românii 2. Accentuarea ideii democratice și reglementarea instaurării democrației 3. Consacra caracterul național, unitar
68
C1938
Împrejurările grele interne și externe l-au determinat pe Regele Carol al II-lea să încerce o nouă organizare constituțională a statului. Este o constituție PLEBISCITARĂ. Are caracter **autoritat** și impunea următoarele principii: 1. Consacra dictatură regală 2. Exprimă tendința de restrângere a drepturilor și libertăților democratice
69
C1948
C1948 a fost elaborată în contextul abolirii monarhiei și proclamării **Republicii Populare.** 1. S-au definit principalele caracteristici ale statului român ca *stat popular, unitar, independent și suveran* 2. S a renunțat la principiul separării celor 3 puteri de stat 3. S au introdus restricții politice ale executării drepturilor electorale
70
C1952
A fost adoptată de către **Marea Adunare Națională a Republicii Populare Române.** Aceasta a menținut și a dezvoltat principiile constituționale consacrate de C1948. Față de C1948, C1952 consfințește: 1. Deținerea de către stat, în exclusivitate, a principalelor mijloace de producție 2. Desființarea pluralismului politic 3. Impune rolul de forță politică a unui singur partid politic reprezentat de un singur șef de stat
71
C1965
A marcat o etapă distinctă în sistemul constituțional socialist, în sensul încercării unei anumite liberalizări în viața socială. Aceasta a consacrat drepturi și liberalităților cetățenești recunoscute de documentele internaționale, ceea ce i-a conferit aspectul FORMAL al unei constituții moderne și democratice. ÎN FAPT, regimul politic socialist era *incompatibil* cu exercitarea reală și efectivă a drepturilor și libertăților democratice. A reglementat sistemul politic bazat în continuare pe *monopolul partidului unic și excluderea pluralismului politic și ideologic.*
72
C1991
Consecință a evenimentelor din 1989. Este structurată în **156** articole, sistematizate în **8 titluri**
73
C1991 - TITLUL I
Intitulat: **Principii Generale** Printre altele, reglementează structura unitară a statului, forma republicană de guvernământ. Statul român este caracterizat ca fiind un stat *de drept, democratic, social.*
74
C1991 - TITLUL II
Intitulat: **Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale** Structurat pe 4 capitole: 1. Dispoziții Comune 2. Drepturile și libertățile fundamentale 3. Îndatoririle fundamentale 4. Avocatul Poporului
75
C1991 - TITLUL III
Intitulat: **Autoritățile Publice** Structurat pe 6 capitole: 1. Parlamentul 2. Președintele României 3. Guvernul 4. Raporturile Parlamentului cu Guvernul 5. Administrația Publică 6. Autoritatea judecătorească
76
C1991 - TITLUL IV
Intitulat: **Economia și finanțele**
77
C1991 - TITLUL V
Intitulat: **Curtea Constituțională**
78
C1991 - TITLUL VI
Intitulat: **Integrarea Euroatlantică**
79
C1991 - TITLUL VII
Intitulat: **Revizuirea Constituției.**
80
C1991 - TITLUL VIII
Intitulat: **Dispoziții finale și tranzitorii**

Consti 1/2 (5 decks)

Brainscape helps you reach your goals faster, through stronger study habits.
© 2025 Bold Learning Solutions. Terms and Conditions