SEMIOLOGIA AP locomotor Flashcards

(33 cards)

1
Q

Tipuri de articulatii

A

A) Articulaţia sinovială:
- oasele nu se ating, mişcare liberă
- oasele sunt acoperite de cartilajul articular
şi separate de spaţiul sinovial, tapetat de membrana sinovială ce secretă mici cantităţi de lichid sinovial
- membrana sinovială este acoperită de capsula articulară, fibroasă, întărită de inserţiile ligamentelor
Exemple: umăr, şold, genunchi.

  1. articulatia sferoidala (suprafata convexa
    in cavitate concava) – ex – umar, sold (permite multiple tipuri de miscare – flexie, extensie, abductie, adductie, rotatie)
  2. articulatia plana de tip “balama” – ex cot, articulatiile interfalangiene ale degetelor (permit miscare intr-un singur plan – flexie, extensie)
  3. articulatia condiliana – suprafetele articulare sunt convexe sau concave – ex (genunchi, articulatia temporo-mandibulara)

B) Articulaţia cartilaginoasă:
- puţin mobila, spaţiile dintre oase sunt ocupate de discuri fibrocartilaginoase care au în mijloc un nucleu pulpos ce serveşte de amortizor al şocurilor.
Exemple: artic. corpuri vertebrale, simfiza pubiană.

C) Articulaţia fibroasă:
- fixe, ţesut fibros sau cartilaginos în spaţiile osoase= craniu

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

Burse

A

Bursele sunt structuri saculare care inlesnesc miscarile articulare si au scopul de a scadea frictiunea si tensiunea intre structurile osoase si tendoane, muschi, ligamente si piele. Sunt spatii virtuale delimitate de membrana sinoviala care sintetizeaza o cantitate foarte mica de lichid sinovial cu scop lubrifiant (in context inflamator membrana sinoviala inflamata produce o cantitate crescuta de lichid sinovial) – aprox 160 burse in org uman
- burse superficiale (subcutanate) – situate in tesutul subcutanat adiacent pielii si oaselor – ex bursa olecraniana, prepatelara, retrocalcaneana
- burse profunde – situate intre muschi adiacenti sau intre oase si muschi si/sau tendoane (bursa subacromiana, suprapatelara, infrapatelara profunda, trohanterica, anserina)
!!! Bursele sunt native (prezente de la nastere) sau non-native (se dezvolta dupa nastere in urma stressului mecanic - ex bursa olecraniana e abs la maj copiilor sub 7 ani si se dezv ulterior)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

1) Durerea (Artralgia)

A

Localizare:
 Monoarticulară: infecţioasă, traumatică, diateza hemoragică (hemartroza),
metabolică (guta), degenerativă
 Oligoarticulară (2-4 articulaţii): degenerativă (osteoartrita), poliartrite
inflamatorii cu prezentare oligoarticulară (artrita reactivă, SA)
 Poliartrite (≥ 5 articulaţii): inflamatorii (PR, LES), non-inflamatorii
(infecţioase, osteoartrite, hemocromatoza
Caracter
 Migrator - (RAA, leucemie, artrita gonococică, sarcoidoza, PR juvenilă)
 Fix
Debut (eventual dc se asociaza cu un eveniment traumatic) – acuta / cronica; permanenta / intermitenta
- Intensitate
- Periodicitate
 Artropatii inflamatorii (artrite): ↑ dimineaţa şi după repaus articular - se ameliorează dacă articulaţia este folosită (PR,SA)
 Artropatii degenerative (artroze): ↑ în cursul zilei pe măsură ce articulaţia este folosită, se ameliorează în repaus
 Tendinita: ↑ dimineaţa cu ameliorare către prânz
- Factori de exacerbare: exerciţiu, mers, etc
- Simetrie (PAR) / Asimetrie (ARe)
- Iradiere: sdr de compresie nervoasă
- Resimţită articular sau periarticular
- Frecvenţa: permanentă, remisie completă, pusee, recidive

2) Fenomene inflamatorii asociate
- Eritem
 Infecţii
 Traumatisme
 Depuneri de cristale
- Tumefactie (cresterea in volum a articulatiei)
 Difuz
 Localizat: colecţii lichidiene, bursita
 Leziune structuri vascularizare (os, ligamente) -> tumefiere rapidă, sângerare
intraarticulară
 Leziune structuri avasculare (menisc, cartilaj articular) -> tumefiere lentă,
efuziune reactivă produsă în ore sau zile
- Caldura locala

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

Varsta de peste 60 de ani

A

Osteoartrita/artroza
Guta
Polimialgie reumatica
Fractura osteoporotica
Artrita septica bacteriana

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

Varsta pana la 60 de ani

A

tendinita/bursita
Artrita gutoasa
Poliartrita reumatoida
Artrita psoriazica
Artrita reactiva
Artrita septica ca gonoree sau boala Lyme

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

Articulaţia umărului

A
  • 3 articulaţii:
     Gleno-humerală
     Sterno-claviculară
     Acromio-claviculară - Mobilizare:
     Abducţie/Adducţie
     Flexie/extensie
     Rotaţie internă/externă
     Circumducţie
  • Cauze durere umăr:
     Mm. rotatori (supraspinos, infraspinos):
    o degenerativă
    o ruptura de tendon o tendinita
     Bursa subacromială: o poliartrita
    o bursita
     Capsula
    o capsulita adezivă (“umarul îngheţat”)
     Cap humeral:
    o tumora
    o osteonecroza
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

Articulaţia cotului

A
  • 3 articulaţii:
     Humero-ulnara
     Radio-humerala
     Radio-ulnara - Mobilizare:
     Flexie/extensie
     Pronatie/Supinatie Examinare:
  • Inspectie – tumefactie  Bursita
     Artrita - Palpare
     Durere
    o Epicondilita
    o Luxatie
    o Fractura  Noduli (PR)
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

Articulaţiile carpului si mana

A

 Articulaţiile
- Carpului
* Radio-carpiana
* Radio-ulnara distala
* Intercarpiene
- Mainii

o Sindrom de tunel carpian. Semne:  Scade abductia policelui
 Semnul Tinel – percutia n median in tunelul carpian → dc apar parestezii e pozitiv
 Manevra Phalen – flexia mainii pe antebrat 1 minut

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

Articulaţia coxo-femurala

A

 Mers – leganat
o Luxatia de sold o Artrita
o Pareza
 Miscari
o Flexie/Extensie
o Abductie/Adductie
o Rotatie : Interna/Externa

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

Puncţia articulară: Lichid articular

A
  • Aspect macroscopic:
     transparent – artropatii degenerative
     tulbure – proces inflamator
     hemoragic – traumatism, tumori sinoviale, hemofilie
     opalescent – PR
     albicios – gută, pseudogută
  • Biologic:
     glucoza ↓: artrită septică, PR, TBC
     identificare cristale
     complement ↓: LES, PR
     examen bacteriologic
     celularitate:
    > 20.000 /ul -> artrită septica
    < 200 /ul -> normal
     cultură din lichidul articular – identificarea agentului infecţios
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

Diagnostic diferential dintre afectare periarticulara si articulara

A
  1. afectare articulara
    (capsula articulara, cartilaje, sinovie, ligamente intra-articulare, os juxta-articular) - afectarea articulara = durere la niv intregii artic
     Tumefactie
     Crepitatii
     instabilitate articulara sau deformare articulara
     limitare atat a miscarii active cat si a miscarii pasive (sec durerii sau
    stiffness-ului)
  2. afectare periarticulara
    (ligamente peri-articulare, tendoane, burse, muschi, fascii, oase, nervi, piele)
    - afectare periarticulara = durere focala sau chiar punctiforma in zone adiacente structurilor
    articulare
     rareori se asociaza cu tumefactie sau instabilitate articulara sau deformare
     limitarea miscarii active

AFECTARI ca bursita, fibromialgii, polimialgie reumatica

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

Bursita

A

-iritatia / inflamatia burselor
- Inflamatia sinoviei => hiperproductie de lichid sinovial -> bursa devine un spatiu real
- Mai frecvente la adulti decat copii, incidenta egala femei vs barbate - Cauze
 Traumatism
 Suprasolicitare mecanica cronica
!!! Asimetriile de mecanica pot cauza bursita la distanta – ex gonartroza severa cu mers defectuos poate induce bursita peritrohanteriana contralaterala)
 Infectie (bursita septica)
 Boli reumatologice (ex guta, PAR)
PARTICULARITATI poate fi asociata cu caldura, dureri la palpare, tumefactie, eritem

  • Caldura locala este in mod particular asociata cu bursitele infectioase – rar poate
    aparea si in bursitele inflamatorii (gutoase sau boli sistemice inflamatorii)
  • Febra poate aparea de obicei in asociere cu bursitele infectioase, dar numai in 20%
    cazuri si foarte rar in bursitele gutoase

-> Investigarea bursitei
Bursita cu suspiciune de cauza infectioasa / inflamatorie
=> se punctioneaza simplu dc este o bursa usor accesibila (olecraniana, subacromiala,
prepatelara) sau sub ghidaj imagistic pt bursele greu accesibile (iliopsoas, trohanterica) Bursita fara suspiciune infectioasa / inflamatorie
=> imagistica – ecografie parti moi / RMN
> Tratamentul bursitei
- Repaus
- Comprese cu gheata
- AINS
- Pt bursitele associate bolilor inflamatorii sistemice – corticoterapie po / corticoid
injectabil intra - bursal

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

Tendinopatiile

A
  • Cauze
     Suprasolicitare mecanica (cea mai frecvente cauza)
     Afectare medicamentoasa – fluorochinolone / statine – tendinita sau ruptura
    tendon
     Boli metabolice – depozite de calciu-apatite
     Boli inflamatorii sistemice

MANIFESTARI - durere la inceperea activitatii fizice, ulterior pe parcursul efortului durerea scade si reapare la intensitate crescuta la cateva ore sau zile
 Pierderea functiei
 Sunt frecvent bilaterale

  • Factori de risc (se poate observa crestera in volum al tendomnului)
     Intrinseci – tin de pacient – cel mai frecvent – varsta > 35 ani
    o Medicatie – corticoterapie, fluorochinolone, inhibitorii de aromataza o Prezenta bolilor metabolice
     cel mai frecv DZ – de obicei sunt afectate mai multe tendoane si sunt frecvent refractare la trat
     dislipidemia
     hiperuricemia
     supraponderalitatea
     Extrinseci – volumul de suprasolicitare
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

A) Tendinopatia de coafa a rotatorilor

A
  • Aprox 62% incidenta peste 80 ani
    Alti fact risc – obezitate, DZ, dislipidemie
  • Cauze ale tendinopatiei de coafa a rotatorilor
     Mecanisme extrinseci – mecanice – fortele compresive repetate in cursul
    efortului de catre struct inconjuratoare
     Mecanisme intrinseci
    o compromiterea sistemului microvascular -> zona “critica” de avascularizatie (miscrile sustinute cu mainile deasupra capului)
    o varsta – odata cu inaintarea in varsta tendoanele sufera microleziuni, calcificari si proliferare fibro-vasculara

Durerea lat de m deltoid care poate fi rotunda mai ales la ridicarea mainilor peste cap intre 60 si 120 de grade dupa care dispare
Prezinta durere la palpare, vizibil atrofia m infraspinos si supraspinos si e prezent diskinezia scapulei

Testul Neer. Testul Hawkins- Kennedy

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

Tendinopatiile cotului (epicondilita)

A
  • Factori de risc
     Fumatul
     Obezitatea
     Varsta > 45 ani
     Miscari repetitive mai mult de 2 ore pe zi
     Lucru cu greutati > 20kg

Tendinopatia laterala
- Durere la palpare la nivelul epicondilului lateral si la nivelul mm extensori proximali ai artic pumnului
- Durere la extensia pumnului sub rezistenta (cu cotul in extensie)
- Durere la flexie pasiva terminala a pumnului (cu cotul in extensie)

Tendinopatia mediala – Examen obiectiv
- Durere localizata la nivelul epicondilului medial si grupului de muschi flexori proximali ai pumnului
- Durere la manevra de flexie activa a pumnului in pronatie cu rezistenta impusa de examinator
- Durere la manevra de extensie pasiva in artic RCC in pronatie

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

Tendinopatia de tendon ahilean

A

=durere la nivelul intregului tendon si redoare in special dimineata la primii pasi, se accentueaza la efort sustinut si se remite in repaus; instalata acut (zile)

arc plantar inalt sau platfus
Pt dg dif bursita – se prinde tendonul intre 2 degete si cu aratatorul celeilate maini se aplica presiune superior de calcaneu – dc apare durere => bursita retrocalcaneana
o Caldura locala – tendinita / bursita

Testul Thompson
- = ruptura COMPLETA tendon ahilean

 Durere brusc instalata la miscare active
 Limitarea miscarii
 Durere la palparea tendonului
 Hematom peri tendon
 Tumefactia tendonului sau defect de continuitate (de obicei la 2-6 cm de insertie) – pot fi mascate de edemul de vecinatate sau de hematom
 Aliniere deficitara a plantei
 Test Thompson pozitiv

17
Q

Entezita

A

= locul de insertie al ligamentelor, tendoanelor, capsulelor articulare si fasciilor la nivelul oaselor
- Sunt zone intens vascularizate -> sunt predispuse la infectii sau afectiuni autoimune cu depozite de antigen
- Dintre bolile autoimune, cele mai frecvent asociate cu entezite sunt spondilartropatiile – zonele cele mai frecvent afectate sunt insertia fasciei plantare si regiunea tendonului ahilean
- Simptome
 Durere spontan si la palpare
 tumefactie

18
Q

Fasceita

A
  • Modificari
    degenerative / proliferative

Contractura Dupuytren
- > 80% din pacienti sunt barbate
- Cel mai frecvent peste varsta de 50 ani
- Cel mai frecvent afecteaza zona degetelor 4 si 5
- Evolueaza cu agravare progresiva
- Debuteaza ca zona de ingrosare palmara care poate fi ocazional dureroasa
- Contracturile ulterioare sunt nedureroase
- Rar poate asocia tenosinovita care este dureroasa

19
Q

Sindroame articulare

A
  1. Sd de artrită:
    - Dureri vii, intense
    - Semne inflamatorii locale
    - Fen. generale: febră, VSH ↑, Fbg↑
    - Interlinii articulare sensibile
  2. Sd de artroză:
    - Durere surdă, recidivantă, accentuata de mişcare, calmata de repaus
     Fără semne inflamatorii locale sau fen generale
     Meteodependente
     >40ani
     Cracmente
     Obiectiv: osteofite, noduli Heberden, Bouchard

→ afectare < 3 artic => mono / oligoartrita inflamatorie cronica - infectie asimptomatica
- artrita psoriazica
- sd Reiter= infectie in alta parte a corpului cu inflamarea articulatiei
- artrita juvenila paucisimptomatica
→ afectare > 3 artic => poliartrita cronica inflamatorie - asimetrica
- artrita psoriazica - sd Reiter= durere si umflare articulara
- simetrica= poliartrita rematoida

20
Q

Osteoartrita (artroza)

A

= cea mai frecventa forma de afectare articulara; debut > 40 ani
- majoritatea pacientilor au ca manifestari principale durerea si limitarea mobilitatii
- Unele manifestari variaza mult intre pacienti – varsta debutului / ordinea artic
afectate / progresia bolii -> poate varia de la forme asimptomatice (modificari decelate la examene imagistice de rutina) pana la forme care altereaza profund calitatea vietii limitand major mobililitatea

21
Q

Artrita monoarticulara

A
  • Date importante de anamneza
     Varsta
     Sex
     Traumatisme recente / intepaturi de insect / calatorii
     Dieta / alcool / utilizare de droguri
     Medicatie - ! Imunosupresoare
     Istoric familial de afectare articulara
     Istoric personal de afectare articulara
  • Manifestari
     Durere
     Tumefactie, caldura locala, eritem
     Scaderea mobilitatii partiala / complete
     Uneori febra sau alte manif sistemice
  • Debutul durerii
     Secunde - minute – traumatism / fractura / dislocare / corp strain
     Hh – zile – infectie / artrita cu cristale
     Zile – sapt – afectare cronica – poliartrita reumatoida etc

Complicatii
1. Artrita septica
Osteomielita
Necroza
Eroziuni osoase
Sepsis -> deces
Ankiloza fibroasa
2. Guta
- Tofi
- Inflam articulara cronica + eroziuni / deformari / ankiloza
- Litiaza / boala cronica de rinichi

22
Q

Reumatismul articular acut (RAA)

A

Def: boală inflamatorie sistemică a ţesutului conjunctiv datorată unui răspuns imun anormal la o infecţie faringo-amigdaliană anterioară cu STREPTOCOC BETA- HEMOLITIC GRUP A.
Clinic:
 manif după 3 săpt de la infecţie
 Criteriile Jones:
o majore: cardita(miocardita, endocardita), artrita, coreea Sydenham(mişcări involuntare ale feţei şi mb, dificultati de scriere si vorbire), noduli subcutanaţi, eritemul marginat
ominore:febra,artralgia,↑intervalPR,↑reactanţidefazăacută (VSH, PCR)
- diagnostic + : dovada infecţie Streptococ gr A (cultură, ASLO, Ac anti DNA-za B, antigene streptococice) şi 2 criterii majore sau 1 M şi 2 m

23
Q

Artrita gutoasă

A

Def: inflamaţie acută apărută prin prezenţa în lichidul sinovial de cristale de urat monosodic monohidrat;
- Durere bruscă, violentă, predominant nocturnă
- Articulaţia MTF haluce (podagră), gleznă, cot, genunchi
- Tofi gutoşi – depuneri tegumentare: helix ureche, falange, bursa prepatelară,
olecraniu
- Obezi, consum de carne, alcool (bere, spirtoase)
- Deformantă, neanchilozantă
- Nefropatie urică, litiaza renală, tumori uroteliale
- Sdr.metabolic (HTA, dislipidemie, obezitate, intoleranţă la glucoză/DZ)

24
Q

Artrita reumatoidă

A

Boală inflamatorie cronică sistemică de etiologie neprecizată, afectează mai frecvent femeile, incidenţa maximă 20-60 ani.
Clinic:
- redoare matinală
- poliartrita simetrică, articulaţii mici, degete fusiforme
- semne inflamatorii articulare, redoare matinală, ↑ nocturnă

= articulaţii afectate:
-radiocarpiene, MCF: mâna în “spate de cămilă”, deviaţie cubitală a degetelor, degete în “gât de lebadă”, butonieră, atrofie interosoşi, eminentă tenară şi hipotenară
-MTF: aplatizare picior, halux valgus şi devierea externă a celorlalte degete “în gheară” sau “în ciocan”
-coloana cervicală: subluxaţie atlanto-axială - artrita deformantă (subluxaţii articulare), anchilozantă

Manifestări extraarticulare:
-Anemie uşoară, normocromă, normocitară
-Sdr.Felty (PAR + splenomegalie + leucopenie)
-noduli subcutanaţi
-tenosinovite şi bursite
-pulmonare: pleurită, revărsat pleural, fibroză pulmonară, noduli pulmonari, bronşiolita obliterantă, -Sdr.Caplan (fibroză pulmonară masivă)
-neurologică: mononevrită, neuropatie periferică, mielopatie cervicală;
-cardiacă: pericardită
-oculare: episclerită, Sdr.Sjogren, keratoconjunctivită sicca
-vasculite
-cutanate: pioderma gangrenosum, eritem palmar amiloidoză
-manifestări sistemice: febră, adenopatii, scădere ponderală

25
Spondilartropatii
Artrite ce implică articulaţiile sacro-iliace, cu afectare periferică asimetrică, oligoarticulară Seronegative = absenţa factorului reumatoid (FR) Ag HLA - B27 pozitiv Cuprind: spondilita ankilozantă, artrita reactivă, artrita psoriatică Spondilita ankilozantă Bărbat, tânăr 15 - 40 ani Debut insidios cu durere lombară joasă accentuată dimineaţa cu durată > 30 min şi în repaus, ameliorată de mişcare – durată peste 3 luni Sciatica în basculă Forma centrală: reducerea mobilităţii coloanei vertebrale prin calcificarea lig intervertebraleà “coloana în şină de tramvai” sau “coloana de bambus”, rigidă => împiedică expansiunea toracică Forma periferică: artrită de genunchi, gleznă, cot şi entesite Forma mixtă: axială şi periferică Rx: iniţial modificări de sacroileită bilaterală - Manifestări extraarticulare: uveită, CV (BAV), boală pulmonară restrictivă, amiloidoză şi afectare renală sec, osteopenie, osteoporoză
26
Lupusul Eritematos Sistemic
Boală inflamatorie sistemică ce se caracterizează prin apariţia de Ac anti nucleari şi anticitoplasmă ce afectează predominant pielea, articulaţii, rinichi, sistem nervos, celule sanguine Clinic: Generale: febră, scădere ponderală, astenie Musculoscheletal:  artrita/artralgie articulaţii mici, asimetric, durerea disproporţionată cu tumefacţie Cutanat: rash malar (vespertilio), lupus discoid, fen. Raynaud, livedo reticularis (afectare pereti arteriali), telangiectazii (dilatarea sinuoasa a capilarelor cutanate), purpură CV: endocardita Libman – Sacks, vasculita Pulmonar: revărsat pleural, pneumonită, HTP Hematologic: anemie, trombocitopenie, leucopenie Renal: hematurie, leucociturie, proteinurie, SN, IRC
27
Sclerodermia
Boală sistemică ce se caracterizează prin îngroşarea tegumentelor, fibroză tisulară şi inflamaţie cronică în organe şi vasculopatie fibroproliferativă Clinic: îngroşare, îngustare şi indurare simetrică a pielii degetelor şi cea proximală articulaţiilor metacarpo - şi metatarsofalangiene afectarea extremităţilor: cap, gât Sclerodactilie (subtierea degetelor mainii) cicatrici digitale post ulceraţii fibroza pulmonară telangiectazii Sdr.Raynaud (tulburare care provoacă scăderea fluxului sanguin la degetele de la mâini) afectare musculoscheletală: artralgii, mialgii, diminuarea mobilităţii articulare şi contracturi în flexie ale articulaţiei, slăbiciune musculară afectare esofagiană: disfagie, esofag în baghetă de sticlă
28
Osteoartrita
- cea mai frecventă afectare articulară considerată a fi “degenerativă”, apare prin afectarea cartilajului articular dar şi a osului subcondral şi a sinoviale - afectează predominant artic. ce susţin “greutăţi”: genunchi, şold, coloana cervicală şi lombară, picior - FF: vârsta, obezitatea, traumatisme, utilizarea repetitivă, infecţii, depuneri de cristale, acromegalia, tulburări neuropatice (diabet, tabes dorsalis), luxaţia congenitală de şold - mâna: artic distală IFL (noduli Heberden), artic proximală IFL (noduli Bouchard) - coloana: osteofite - cracmente articulare
29
Periartrita scapulo-humerala
- Sindrom clinic caracterizat prin dureri ale umarului + redoare - Anat-pat: Leziuni degenerative / inflamatorii (necroze + calcificari) ale tendoanelor : supraspinosului bicepsului Clinic: - Umarul dureros simplu  Dureri moderate  Semnul Resortului: abductie pana la 450  Anat-pat: leziuni degenerative ± calcificari - Umarul dureros acut  Debut brutal: o Dureriatroce o Impotentatotala  Anat-pat: o Tendinita acuta o Bursita acuta  Orice miscare activa: imposibila o Durere o Contractura -Umarul blocat Debut: o Dureri moderate care evolueaza lent Durerea dispare + mobilitate completa abolita Anat-pat: o Capsulita retractile -Umarul pseudoparalitic  Anat-pat: o Ruptura intinsa (spontana/traumatica) a tendoanelor muschilor rotatori)  Clinic: ridicarea activa a bratului imposibila: o miscarea pasiva este posibila
30
Lombosciatica prin leziuni discale
Definitie: durere in regiunea lombara, iradiata de-a lungul membrului inferior a. Discartroza - Degenerescenta fara ruptura de inel fibros - Clinic - durere:  Localizata, moderata spre intensa  Caracter mecanic b. Leziuni discale cu ruptura inelului fibros A. Fisura si ruptura posterioara incomplete - Nucleul pulpos preseaza ligamentul longitudinal - Clinic : lumbago acut - Ruptura completa posterior  Prolaps discal  Nucleul pulpos irita o radacina a sciaticului  Clinic  Nevralgie sciatica prin conflict disco-radicular  Debut brutal dupa ridicare de greutati  Durere o Accentuata de tuse o Calmata de decubit o Semnul “Soneriei”
31
sdr.piramidal (AVC)
hemiplegie, tetraplegie, paraplegie, diplegie, monoplegia
32
Ce poate cauza scaderea fortei musculare
-afectare neuron motor -miastenia gravis -intoxicatie cu organo-fosforice -botulism -dermatomiozita=miopatie inflamatorie idiopatică ce afectează şi pielea, articulaţiile, esofagul, plămânul -Polimiozita -Miopatii endocrine: hipo / hipertiroidism, boala Cushing, boala Addison -dezechilibre electrolitice
33
Ce poate cauza deformarile osoase
-boli genetice -sifilis congenital -anemii hemolitice congenitale -paget osoasa ce reprezita ingrosarea calotei cu deformare de bazin si torace -mielom- deformari asociate cu zone de osteoliza -rahitism -osteomalacia - lipsa mineralizarii matricii osoase -osteoporoza