Brainscape's Knowledge GenomeTM

Browse over 1 million classes created by top students, professors, publishers, and experts.


See full index

Med > Sistemul digestiv > Flashcards

Sistemul digestiv Flashcards

1
Q

Care sunt componentele intestinului gros?

A

a) Cec = cecum → cu APENDICE vermiform

b) Colon
– ascendent = drept
- transvers
- descendent = stâng
- sigmoid

c) Rect → CANAL ANAL → orificiul anal → cu 2 sfinctere:
- intern – neted
- extern – striat

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

Pe unde se elimina bila in duoden?

A

canalul COLEDOC + WIRSSUNG se deschid în orificiul Oddi din duoden

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

Rolurile salivei

A

o Lubrifiează alimentele (nu bolul alimentar)
o Elaborarea senzației gustative; doar substanțele sapide (solubile în salivă stimulează receptorii gustativi)
o Echilibru hidroelectrolitic (apa+săruri); diferit de echilibrul acido-bazic; (au rol în menținerea echilibrului acido-bazic hematiile, aldosteronul)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

Ce reprezinta vestibulul bucal si care sunt caracteristicile sale?

A

Vestibul bucal = spațiul dintre BUZE – ARCADE DENTARE

  • este limitat de arcade, pe de o parte de buze şi obraji, pe de altă parte
  • comunică cu cavitatea bucală propriu- zisă prin spaţiile interdentare
  • retromolar se deschide canalul excretor al glandelor parotide în dreptul molarului 2 superior
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

Rolurile limbii

A
  • masticaţie
  • deglutiţie
  • fonaţie
  • supt
  • organ de simţ
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

Descrie papilele gustative de pe mucoasa linguala

A
  • pe mucoasă se află papilele gustative:
    ~ circumvalate (situate înaintea santului terminal)
    ~ fungiforme (răspândite pe corpul limbii)
    ~ foliate (situate la nivelul rădăcinii limbii)
  • toate papilele gustative
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

Cine asigura vascularizatia limbii?

A
  • artera linguală
  • sângele venos ajunge în vena jugulară internă
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

Descrie inervatia limbii

A

Inervaţia senzorială
- n. VII – corpul limbii
- n. IX – răd. limbii
- n. X – baza răd. Limbii

Inervaţia senzitivă
(durere tactilă temporară)
- n. V – corpul limbii
- n. IX – răd. limbii
- n. X – baza răd. limbii

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

Descrie cele 2 tipuri de dentitii

A

2 dentiţii:
TEMPORARÃ = DE LAPTE (20): I 2∕2, C 1∕1, M 2∕2

DEFINITIVÃ = ADULTĂ = PERMANENTÃ (32): I 2∕2, C 1∕1, PM 2∕2, M 3∕3

 INCIVISUL = I – nr 8 (4 pe fiecare maxilar)
 CANINUL = C – nr 4 (2 pe fiecare maxilar)
 PREMOARI = Pm = măseluțe – nr 8 (4 pe fiecare maxilar)
 MOLARI = M = măsele – nr 12 (6 pe fiecare maxilar)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

Descrie colul dintelui

A
  • îngust
  • se află între rădăcină şi coroană
  • cavitatea şi canalul dentar conţin pulpa dintelui care are în structura sa:
    ~ vase de sânge
    ~ nervi
    ~ ţesut conjunctiv
  • peste camera pulpară şi canalul pulpar se dispune dentina = ivoliu (ţesut calcificat de culoare albă)
  • dentina este acoperită de smalţ la nivelul coroanei şi de cement la nivelul rădăcinii
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

Care sunt cele 2 categorii de glande salivare?

A
  1. Mici: situate pe mucoasele palatine ale buzelor, obrajilor și limbii
  2. Mari: perechi: → parotide
    → submaxilare =
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

Descrie glandele parotide

A
  • sunt cele mai voluminoase
  • se găsesc sub conductul auditiv extern
  • produsul se varsă în vestibulul cavității bucale
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

Care sunt etajele faringelui si care sunt caracteristicile lor?

A
  1. Nazofaringele
    - comunică anterior cu fosele nazale prin 2 orificii numite: COANE
    - pe peretele lateral se afla orificiul trompei lui Eustachio→ comunică cu urechea medie
  2. Bucofaringele
    - comunică: - anterior cu cavitatea bucală
    - superior cu nasofaringele
    - inferior cu laringofaringele
  3. Laringofaringele
    - comunică: - în sus cu bucofaringele
    - în jos cu esofagul
    - înainte cu laringele
    - peretele posterior al celor 3 etaje priveste spre coloana vertebrală
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

Care este structura esofagului?

A
  1. Adventicea: - formată din țesut conjunctiv lax
  2. Musculara: - țesut muscular striat în treimea superioară
    - țesut muscular neted în partea inferioară
  3. Submucoasa: - conține glande esofagiene care secretă mucus → favorizează alunecarea lobului alimentar
  4. Tunica mucoasă: - culoare albicioasă formată din epiteliu pluristratificat pavimentos nekeratinizat
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

Care sunt tipurile de enzime digestive dupa substratul descompus?

A
  1. Proteine → enzime = PROTEAZE = enzime proteolitice
  2. Glucide → AMIDON (polizaharid vegetal) → enzime = AMILAZE = enzime amilolitice și glicolitice
  3. Lipide → enzime = LIPAZE → enzime lipolitice
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

Prin ce fel de activitati se realizeaza digestia bucala?

A
  1. MOTORIE
     Masticația
     Timpul bucal al deglutiției
  2. SECRETORIE = secreția salivară
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

Care este cantitatea de saliva secretata zilnic?

A

800-1500 mL de salivă

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q

Compozitia salivei

A
  • 99,5% H2O
  • 0,5% reziduu uscat:
  • substațe anorganice (0,2%): Na, K, Cl, HCO3, HPO3, Mg, Ca (c% < plasma sangvină exceptând K)
  • substanțe organice (0,3%):
    ~ amilaza salivară
    ~ mucina = mucus
    ~ lizozim
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
19
Q

Care sunt functiile salivei?

A

1.Protecția mucoasei bucale prin:
~ răcirea alimentelor fierbinți
~ diluarea eventualului HCl / bilei care ar regurgita în cavitatea bucală
~ îndepărtatea unor bacterii

  1. Functia digestivă
    - saliva începe procesul de digestie al amidonului cu ajutorul α AMILAZEI SALIVARE = PTIALINA
    * Ptialina este o enzimă slabă pentru că descompune/ realizează digestia chimică a amidonului preparat termic (fiert, copt)
    - hidroliza se realizează în trepte (se produce un produs intermediar = DEXTRINE) până la stadiul de maltoză
    - această enzimă va fi inactivată de ph-ul intragastric scăzut (datorat HCl)
  2. Intervine în ACTUL ALIMENTAR:
    - înlesnește = favorizează masticația
    - lubrifiază aliméntele
    - ușurează deglutiția
  3. Favorizează VORBIREA prin umectarea mucoasei bucale
  4. Excreția unor substanțe:
    ~ endogene (produce de organism): uree, creatinină, acid uric = produși catabolici proteici
    ~ exogene (pătrunse în organism): metale grele sau agenți patogeni (virusuri)→ îmbolnăviri
  5. Rol BACTERICID
    - distrugerea bacteriilor prin lizozim = lizozim substanță organică din salivă
    - este o acțiune antimicrobiană = antipatogenă
    BACTERICID ≠ BACTERIOSTATIC – blochează înmulțirea bacteriilor (HCl, săruri biliare)
  6. Elaborarea senzației gustative prin dizolvarea substanțelor cu gust specific pe suprafața receptivă a analizatorului gustativ
  7. Joacă rol important în menținerea echilibrului hidroelectrolitic
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
20
Q

Descrie timpul faringian al deglutitiei

A
  • bolul stimulează ariile receptoare = mecanoreceptorii din jurul intrării în faringe
  • impulsurile de la acest nivel ajung la T.C și determină o serie de contracții musculare automate = contracții automate faringiene, care au ca rezultat prevenirea pătrunderii alimentelor în trahee (laringe*), alimentele deplasându-se liber spre esofag
  • întreg procesul = timpul faringian durează 1-2 sec.
  • în deglutiție, faringele se ridică și captează bolul alimentar
  • faringele are musculatură striată inervată de fibrele somatomotorii din nervii cranieni IX și X, care au originea reală în NUCLEUL AMBIGUU din bulb → centrul nervos al deglutiției este BULBAR
  • etapele succesive ale deglutiției sunt controlate automat de centrul deglutiției
  • centrul deglutiției inhibă specific centrul respirator bulbar pe durata deglutiției, oprind respirația în orice punct al ciclului respirator (inspir sau expir)
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
21
Q

Descrie peristaltismul secundar al esofagului

A
  • se datorează prezenței alimentelor în esofag
  • continuă până când alimentele sunt propulsate în stomac
  • este coordonat de SISTEMUL NERVOS ENTERIC al esofagului
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
22
Q

Relaxarea receptiva a stomacului

A
  • pe masură ce unda peristaltică se deplasează spre stomac, apare O UNDĂ DE RELAXARE transmisă prin neuronii MIENTERICI INHIBITORI (din SN enteric)
  • această undă precedă contracția
  • întreg stomacul și ,într-o mică măsură, duodenul se relaxează când această undă ajunge la nivelul esofagului inferior, pregătind astfel cavitățile – gastrică + duodenală - pentru primirea alimentelor (prin relaxare se măresc pentru a primi bolurile)
  • la capătul terminal al esofagului, pe o porțiune de 2-5 cm deasupra joncțiunii cu stomacul, musculatura circulară esofagiană este îngroșată funcționând ca un sfincter = SFINCTERUL ESOFAGIAN
  • acest sfincter prezintă o contracție tonică și este destins prin RELAXAREA RECEPTIVĂ
  • contracția acestui sfincter contribuie la prevenirea unui reflux gastroesofagian (împiedică pătrunderea conșinutului gastric în esofag)
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
23
Q

Cum se reflecta peritoneul la nivelul curburilor?

A

la nivelul curburilor se reflectă pe organele vecine formând ligamente:

1 de la marea curbură se reflectă pe →diafragmă
→ splină
→ colonul transvers
2 de la curbura mică se reflectă pe ficat

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
24
Q

Care sunt cele 2 orificii ale stomacului?

A

→ superior = cardia: comunică cu esofagul
→ inferior = pilor: comunică cu duodenul
- la acest nivel se află sfincterul piloric format dintr-o concentrare de fibre circulare

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
25
Q

Ce se afla in submucoasa stomacului?

A
  • aici se află:
    ~ vase
    ~ nervi
    ~ plexul submucos Meissner
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
26
Q

Cum se realizeaza inervatia stomacului?

A

Simpatică
- Fibrele postggl amielinice care provin din ggl. CELIAC I ggl din lanțul PREVERTEBRAL -> Sinapsa în acest ggl este realizată din fibre care vin din nervul SPLANHNIC MARE (T5-T9)
Efectul S
 Inhibă motiliatea + stimulează închiderea sfincterelor
 Scade secreția gl. gastrice

Parasimpatică
- NC X cu fibre preggl care fac sinapsă în ggl INTRAMURAL din peretele gastric
Efectul PS
 Stimulează motilitatea + RELAXARE sfinctere

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
27
Q

Ce determina motilitatea gastrica?

A
  1. Stocarea alimentelor ca urmare a relaxării receptive
  2. Amestecul alimentelor cu secrețiile gastrice
  3. Evacuarea conținultului gastric în duoden
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
28
Q

Ce presupune retropulsia si ce rol are?

A
  • cuprinde mișcările de du-te-vino ale chimului, determinate de propulsia puternică a conținutului gastric către sfincterul piloric închis
  • are rol important în amestecul alimentelor cu secrețiile gastrice
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
29
Q

Cine determina forta contractiilor peristaltice gastrice?

A

Forța contracțiilor peristaltice este controlată de acetilcolină și gastrină

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
30
Q

Prin ce mecanisme se regleaza evacuarea continutului gastric in duoden?

A
  1. Reflexe locale:
    a. excitatorii – declanșate de expansiunea antrului piloric
    b. inhibitorii - enterogastrice, care încetinesc golirea gastrică, astfel încât cantitatea de chim care ajunge în duoden să nu depășească posibilitățile acestuia de prelucrare
    a. sunt declanșate de la nivel duodenal de mai multe categorii de stimuli:
    - ↑ osmolarității
    - ↓ pH-ului
    b. prezența unor produși ai digestiei proteice și lipidice
    c. distensia peretelui duodenal
  2. Acțiunea unor hormoni eliberați din stomac și intestinul subțire
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
31
Q

Care este compozitia sucului gastric?

A

I. Apă: 99%
II. Reziduu uscat: 1%
1. Substanțe anorganice (0,6%)
2. Substanțe organice (0,4%)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
32
Q

Cine stimuleaza secretia de acid clorhidric?

A
  • Acetilcolină→PS (NC X)
  • SECRETINĂ (H digestiv)
  • GASTRINĂ (H digestiv)
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
33
Q

Care sunt rolurile acidului clorhidric?

A
  • necesar pentru digestia proteinelor
  • asigură un pH optim pentru acțiunea pepsinei
  • activarea pepsiogenului
  • reducerea (oxidarea) Fe3+ (greu absorbabil) la Fe2+, mai ușor absorbabil
  • împiedicarea proliferării (înmulțirii) intragastrice a unor bacterii patogene -> are rol BACTERIOSTATIC = antimicrobian (+ săruri biliare)
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
34
Q

Care este rolul pepsinogenului si mucusului?

A

Pepsinogenul - scindează proteinele care vor fi transformate în aminoacizi. Numai 20-30% din digestia totală a proteinelor are loc în stomac, cea mai mare parte desfășurându-se în porțiunea proximală a intestinului subțire

Mucusul - protecția mucoasei gastrice, atât mecanic, cât și chimic, față de acțiunea autodigestivă a HCl și a pepsinei

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
35
Q

Care sunt proteazele gastrice?

A
  1. PEPSINOGEN = PROenzimă a enzimei -INACTIVĂ
  2. LABPERMENT
  3. GELATINAZA
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
36
Q

Ce este lipaza gastrica si care este rolul ei?

A

Enzimă slabă pentru că degradează doar lipidele ingerate sub formă e emulsie (consumate în formă deja fragmentată) pentru că în stomac există bilă, care

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
37
Q

Ce se absoarbe la scara redusa in mucoasa gastrica?

A
  1. Substanțe foarte solubile în lipide (vitamine LIPOSOLUBILE) = A,D,E,K
  2. ETANOL
  3. APĂ
  4. În cantități extrem de mici
    a. Na
    b. K
    c. Aa
    d. Glucoză
38
Q

Descrie faza intestinala a secretiei gastrice

A
  • începe o dată cu intrarea chimului în duoden
  • cantitativ, secreția este foarte redusă în timpul acestei faze
  • mecanismul dominant al acestei faze implică gastrina secretată de celulele mucoasei duodenale sub acțiunea unor produși ai digestiei gastrice
  • gastrina va stimula pe cale umorală secreția gastrică
  • în prezența lipidelor sau a soluțiilor concentrate de glucoză, mucoasa duodenală va secreta enterogastronă, hormon care, pe cale umorală, va inhiba secreția gastrică
39
Q

Cine leaga intestinele de peretele abdominal?

A

Mezenterul

40
Q

Descrie jejuno-ileonul

A
  • porțiune liberă, mobilă
  • întinsă între flexura duodeno-jejunală și orificiul ileocecal
  • este format din bucle = anse intestinale care sunt cuprinse în CADRUL COLIC
  • prinderea anselor de cadrul colon se face printr-o foiță adipoasă = MEZENTER care se fixează de regiunea internă = mediană a colonului = MEZOCOLONUL
  • descrie 14-16 anse intestinale sub forma literei „U”
    -se mai numeste intestin mezenterial
41
Q

Descrie stratul muscular al peretelui intestinal

A
  • format din fibre netede dispuse:
    ~ longitudinal la exterior
    ~ circular la interior
  • conține plexul nervos Auerbach
42
Q

Vilozitatile intestinale - caracteristici

A

VILOZITĂȚI INTESTINALE = proieminențe cilindrice:
~ sunt structuri sprecifice intestinului subțire prin care se face absorbția de nutrimente
~ 5 000 000
~ ocupă suprafața de 50 m2
~ sunt localizate la suprafața acoperită de epiteliul unistratificat în care prezintă celulele cu microvili sau platou striat
~ sub epiteliu se află fibre musculare netede care formează mușchiul vilozitar → favorizează absorbția
~ în centrul vilozităților se află țesut conjunctiv, o arteriolă, o rețea de capilare, o venulă și un vas limfatic = chilifer central
~ la baza vilozităților, în țesut se află glande intestinale Lieberkühn, care au structura asemanatoare mucoasei intestinului subțire → secretă sucul intestinal
~ glandele Brunner sunt prezente numai în submucoasa duodenului (secretă mucusul)

43
Q

Care este structura vilozitatilor intestinale

A
  1. Epiteliu – cilindric
    - simple = unistratificat
    - celule = enterocite – au prelungiri permanente = MICROVILI + nucleu central
  2. Celule epiteliale secretoare = mucoase => MUCUS
  3. Chilifer central = vas limfatic = capilar limfatic
  4. Rețeaua capilară sangvină
  5. Arteriolă
  6. Venulă
  7. Vas limfatic (mai mare decât chiliferul; iese din vilozitate)
  8. Fibre musculare netede
  9. Țesut conjunctiv lax absente în desen
44
Q

Ce contine stratul submucos al intestinului subtire?

A
  • format din țesut conjunctiv lax
  • vase sangvine
  • foliculi limfatici
  • plexul submucos Meissner
45
Q

Ce presupune faza cefalica a secretiei gastrice?

A
  • este declanșată de gândul, vederea, gustul sau mirosul alimentelor
  • este dependentă de integritatea fibrelor vagale ce inervează stomacul
  • aproape jumatate din secrețiile gastrice ce se produc în timpul unei mese sunt rezultatul stimulării vagale
46
Q

Contractiile de amestec - caracteristici

A
  • fragmentează chimul de 8-12 ori pe minut
  • determină amestecarea progresivă a particulelor alimentare solide cu secrețiile din intestinul subțire
47
Q

Cu ce viteza se depaseaza chimul sub actiunea miscarilor de propulsie?

A

chimul se deplasează în direcție anală cu o viteză de 0,5-2 cm/secundă

48
Q

Care este lungimea pancreasului?

A

15-20 cm

49
Q

Care este alcatuirea pancreasului?

A

~ Capul – porțiunea lațită a glandei înconjurată de duoden
~ Corpul - are aspect triunghiular
~ Coada - ajunge până în vecinătatea splinei, de care este legată printr-un ligament

50
Q

Ce procent din masa pancreasului reprezinta componenta endocrina?

A

constituie 1-3% din volumul glandei

51
Q

Care sunt cele 4 tipuri de enzime produse de pancreas?

A

a) peptidaze → digestia proteinelor
b) lipaze → digestia lipidelor
c) amilaze → digestia glucidelor
d) nucleaze → digestia acizilor nucleici din celulele vegetale + animale

52
Q

Ce cantitate de suc pancreatic secreta celulele ductale zilnic?

A

secretă zilnic 1200-1500mL de suc pancreatic

53
Q

Ce categorii de proteine descompun tripsina si chimotripsina si ce rezulta?

A

Proteinele nedigerate (în stomac): 70-80% si peptidele (din digestia gastrică): 20-30% sunt degradate pana la dipeptide si tripeptide

54
Q

Descrie faza intestinala a reglarii secretiei pancreatice

A
  • stimulii majori ai secreției pancreatice sunt hormonii colecistochinina (stimulează secreția pancreatică enzimatică) și secretina (stimulează secreția de bicarbonat), care sunt eliberați din celulele endocrine ale duodenului și jejunului în timpul acestei faze, ca răspuns la intrarea chimului în intestinul subțire
55
Q

Cum se distribuie canalul Santorini si Wirsung in pancreas?

A

Canalul principal Wirsung este în tot pancreasul; Canalul accessor Santorini este doar la nivelul capului

56
Q

Cu cine are raport fata diafragmatica a ficatului?

A

are raport cu inima (vârful inimii = apexul cardiac) și bazele celor 2 plămâni

57
Q

Ce santuri strabat fata viscerala a ficatului

A

→ 2 longitudinale:
- stâng
- drept → prezintă, anterior, un șanț în care se gășeste vezica biliară, iar posterior, un șant pentru vena cavă inferioară
→ un șanț transvers - cu hilul ficatului, locul de intrare și ieșire al elementelor pediculului hepatic

58
Q

Descrie pediculul hepatic

A

 intră în ficat: artera hepatică, vena portă, nervii hepatici
 ies din ficat: limfaticele și căile biliare

59
Q

Hepatocitele - caracteristici

A
  • sunt dispuse în CORDOANE RADIARE în jurul venei centrale
  • sunt celule binucleate (uninucleate! – desen, fig. 82)
  • fiecare celulă hepatică vine în contact cu:
  • capilarele sinusoidale - polul vascular
  • canaliculul biliar intralobular - polul biliar
  • celula hepatică își varsă produșii de secreție în canaliculele biliare
60
Q

Care sunt elementele care nu apartin lobulului hepatic?

A
  1. Ramura venei porte
  2. Ramura arterei hepatice
  3. Canalul hepato-coledoc
61
Q

Descrie vascularizatia functionala

A
  • este realizată de VENA PORTĂ, care începe prin capilare la nivelul tubului digestiv și sfârșeste prin capilare la nivelul ficatului
  • vena portă se formează din unirea venelor mezenterică superioară, splenică și mezenterică inferioară
  • vena portă aduce la ficat sânge încărcat cu substanțe rezultate în urma absorbției intestinale
    Capilare de la nivelul intestinului subțire + gros → Vena portă → capilare sinusoide din lobulul hepatic
62
Q

Descrie inervatia simpatica si efectul acesteia asupra ficatului?

A
  • fibre postganglionare amielinice ce provin din primul ggl simpatico prevertebral = GANGLIONUL CELIAC → continuarea fibrelor din nervul MARELE SPLANHNIC (T5 –T9)
  • Efectul simpatic: stimulează GLICOGENOLIZA => hiperglicemie
63
Q

Descrie caile biliare intrahepatice

A
  1. Canaliculi biliari intralobulari
    - se află în lobul și nu au pereți proprii
  2. Canaliculi biliari interlobulari
    - se află în spațiul dintre lobuli și se formează prin unirea celor intralobulari
  3. Canale hepatice: drept + stâng
    - se formează prin unirea canaliculelor interlobulare din LOBUL DREPT sau STÂNG, de pe fața superioară a ficatului
64
Q

Care este lungimea canalului cistic?

A

3 cm

65
Q

Care este cantitatea de bila secretata zilnic?

A

250-1100 mL/zi

66
Q

Care sunt rolurile sarurilor biliare?

A
  1. Emulsionarea lipidelor din alimente:
    - reduc tensiunea superficială a alimentelor
    - permit fragmentarea lor
    - facilitează acțiunea lipazei pancreatice
  2. Ajută la absorbția din tractul intestinal a:
    - AG
    - monogliceridelor
    - colesterolului
    - altor lipide care formează cu acestea micelii complexe = CHILOMICRONI
  3. Stimulează motilitatea intestinală
  4. Rol bacteriostatic (+ HCl gastric)
67
Q

Care sunt enzimele din sucul intestinal?

A
  • peptidaze (tripeptidaza, dipeptidaza)
  • dizaharidaze (maltaza, izomaltaza, zaharaza și lactaza)
  • lipaza
68
Q

Cum se realizeaza reglarea secretiei intestinului subtire?

A

Reglarea secreției intestinului subțire se face, în cea mai mare parte, prin reflexe locale, declanșate de prezența chimului; cu cât volumul său este mai mare, cu atât secreția intestinală va fi mai mare.

69
Q

Descrie absorbtia glucidelor la nivel intestinal

A
  • glucidele se absorb printr-un mecanism comun, un transport activ Na-dependent, precum și fructoza, absorbită prin difuziune facilitată
  • monozaharidele, absorbite în eritrocite, sunt transportate prin membrana bazo-laterală a enterocitelor prin difuziune facilitată (activ/ pasiv!)
  • apoi difuzează din interstitiul intestinal în capilarele din vilozitățile intestinale
  • produșii finali ai digestiei glucidelor sunt GLUCOZA și GALACTOZA
70
Q

Care este aportul zilnic de lipide?

A

Aportul zilnic de lipide: 25 - 160g/ zi

71
Q

Cum se realizeaza emulsionarea lipidelor si de catre cine e realizata?

A

lipidele sunt transformate în picături cu diamentrul < 1 μ → emulsionarea este realizată de:
a) sărurile biliare
b) lecitină

72
Q

Ce cuprinde un miceliu?

A

Colesterol + lecitină + săruri biliare

73
Q

Care sunt etapele digestiei lipidelor?

A
  1. Emulsionarea lipidelor de către sărurile biliare
  2. Hidroliza TG din picăturile lipidice până la AG și monogliceride
  3. Formarea de micelii → AG și monogliceridele sunt preluate în micelii => MICELII
74
Q

Cum se absorb vitaminele hidrosolubile?

A

a) transport facilitat
b) sistem de transport activ Na-dependent

75
Q

Cum se absoarbe calciul?

A
  • se absoarbe cu ajutorul unui transportor legat de membrana celulară → transport activ primar (pompa de Ca)
  • transportul este activat de vitamina D = CALCIFEROL (vitamină liposolubilă)
76
Q

Cum se reduce calibrul intestinului gros?

A

calibrul se reduce de la cec spre anus (la origine 7cm → terminal 3 cm)

77
Q

Unde lipsesc teniile musculare?

A

lipsesc la rect

78
Q

Descrie rectul

A
  • începe la nivelul vertebrei S3 și se sfârșește la nivelul orificiului anal
  • prezintă 2 segmente:
    → superior: situat în cavitatea pelviană = AMPULA RECTALĂ (are 10-12 cm lungime și 5-6 cm calibru)
    → inferior: străbate perineul = CANAL ANAL (are 3 cm lungime și 2-3cm calibru)
  • în interiorul ampulei rectale se află plicile transversale ale rectului
  • în interiorul canalului anal se află 6-10 plici longitudinale unite la bază prin valvulele anale
  • la nivelul lor mucoasa este albăstruie datorită plexului venos hemoroidal
  • orificiul anal prevăzut cu 2 sfinctere:
    a) Intern = neted → involuntar
    b) Extern = striat → voluntar
79
Q

Ce tipuri de miscari determina, in principal, propulsia la nivelul intestinului gros?

A

Propulsia rezultă în principal prin:
1. Contracții haustrale în direcție anală
2. Mișcări în masă la micul dejun
- reprezintă un tip de peritalism modificat

80
Q

Ce se absoarbe la nivelul colonului?

A

Colonul nu poate absorbi mai mult de 2-3 L/zi de apa
Na si Cl - colonul absoarbe cea mai mare parte a Na și Cl care nu au fost în intestinul subțire

81
Q

Cine regleaza absorbtia si secretia la nivelul colonului?

A

aldosteronul

82
Q

Descrie activitatea vegetativa si somatica implicata in defecatie

A
  • SNV – PS → stimulează defecația => contractă rectul și relaxează sfincterul intern
  • SNV – S → inhibă defecația => relaxarea rectului + contracția sfincterului
  • SN somatic → NERVII RUȘINOȘI: controlează activitatea sfincterului extern striat (voluntar)
83
Q

Cum se realizeaza prevenirea sau permiterea defecației?

A

Prevenirea sau permiterea defecației se face prin stimuli voluntari de control (trimiși pe calea NERVILOR RUȘINOȘI), care determină contracția, respectiv dilatarea sfincterului anal extern
- dacă defecația nu se produce, sfincterul anal intern se închide, iar rectul se relaxează pentru a păstra materiile fecale

84
Q

Cum se formeaza materiile fecale?

A

Formarea materiilor fecale se face prin FERMENTAȚIA + PUTREFACȚIA resturilor nedigerabile din hrană, produse de bacteriile nepatogene cu care omul trăiește în simbioză la nivelul colonului.

85
Q

Din ce este formata bolta palatina?

A

a. PALAT DUR (anterior): are 2 oase palatine care aparțin viscerocraniului
b. PALAT MOALE (posterior): valul palatin care prezintă o prelungire centrală = LUETĂ = uvulă = omușorul

86
Q

Descrie structura limbii

A
  1. Schelet osteofibros format din osul hioid de care se prind septul limbii şi o membrană întinsă de la hioid spre limbă
  2. Muşchii striaţi care sunt: - m. intrinseci (proprii limbi – n. hipoglos)
    - m. extrinseci (vin de pe structuri vecine cavității bucale - n.glosofaringian)
  3. Mucoasa linguală
    - epiteliu pluristratificat pavimentos necheratinizat
87
Q

Masticatia - definitie

A

Masticația = un act reflex involuntar, care se poate desfășura și sub control voluntar
- reflexul masticator este coordonat de centrii nervosi din T.C

88
Q

Care este structura faringelui?

A

1.Adventice - la exterior
- formată din țesut conjunctiv lax

2.Mușchi striați
- grupati în mușchii constrictori și mușchii ridicători
3. Mucoasa:
- epiteliu cilindric ciliat la nivelul nazofaringelui
- epiteliu pluristratificat pavimentos nekeratinizat la nivelul faringelui și bucofaringelui
4. Aponevroza: - structură fibroasă și rezistentă cu rol de protecție

89
Q

Descrie procesul de descompunere al glucidelor din cavitatea bucala pana cand acestea ajung in sange

A

1 Amidon preparat

Cavitatea bucala
Ptialina, o enzimă slabă, realizează digestia chimică a amidonului preparat termic (fiert, copt) => maltoza

Intestin subtire (duoden):
maltaza (dizaharidaza) -> maltoza => 2 molecule de α glucoza

  • glucoza se absoarbe printr-un transport activ Na-dependent
  • din eritrocite, moleculele de glucoza sunt transportate prin membrana bazo-laterală a enterocitelor prin difuziune facilitată (pasiv)
    -apoi difuzează din interstitiul intestinal în capilarele din vilozitățile intestinale
  1. Amidonul crud, glicogenul si alte glucide

Sucul pancreatic:
α amilaza pancreatică activă -> Amidonul crud, glicogenul si alte glucide => dizaharide

Intestin subtire (duoden): dizaharidaze
MALTAZA-> Maltoza => 2 α glucoză
IZOMALTAZA-> izomaltoza => 2 α glucoză
ZAHARAZA-> Zaharoza => glucoză + fructoză
LACTAZA -> Lactoza => glucoză + galactoză

  • glucoza si galactoza se absorb printr-un transport activ Na-dependent
  • fructoza se absoarbe prin difuziune facilitată in enterocit
  • din eritrocite, sunt transportate prin membrana bazo-laterală a enterocitelor prin difuziune facilitată (pasiv)
    -apoi difuzează din interstitiul intestinal în capilarele din vilozitățile intestinale
90
Q
A

STOMAC
A. 𝐩𝐞𝐩𝐬𝐢𝐧𝐨𝐠𝐞𝐧 ->𝐏𝐄𝐏𝐒𝐈𝐍Ă (pH acid / autocataliza)
𝟐𝟎−𝟑𝟎% din totalul celor ingerate-> pepsină+H2O =>𝐏𝐄𝐏𝐓𝐈𝐃𝐄+𝐀𝐀 𝐩𝐫𝐨𝐭𝐞𝐢𝐧𝐞 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐢𝐜𝐢
B. Gelatinaza -> gelatina => gelatina hidrolizata

DUODEN
A. Sucul pancreatic:
TRIPSINOGEN - TRIPSINĂ (forma activă)
CHIMOTRIPSINOGEN - CHIMOTRIPSINĂ (forma activă)
Peptidele din digestia gastrică ( 20-30%) +proteinele nedigerate in stomac (70-80%) => Dipeptide, Tripeptide si aa

B. Sucul intestinal
Dipeptide, Tripeptide - tripeptidaza, dipeptidaza => aa

  • Absorbția tripeptidelor, dipeptidelor și aminoacizilor se face prin mai multe sisteme de transport activ Na-dependente

Med (14 decks)

Brainscape helps you reach your goals faster, through stronger study habits.
© 2024 Bold Learning Solutions. Terms and Conditions