Brainscape's Knowledge GenomeTM

Browse over 1 million classes created by top students, professors, publishers, and experts.


See full index

Med > Sistemul excretor > Flashcards

Sistemul excretor Flashcards

1
Q

Enumera caile urine?

A

tubi colectori, calice mici, calice mari, bazinet, uretere, vezică și uretră)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

Cum sunt pozitionati rinichii unii fata de altii si de ce?

A

rinichiul drept este mai jos decât cel stâng (din cauza ficatului)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

Cat cantaresc cei 2 rinichi?

A

240g

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

Care este lungimea unui rinichi?

A

lungime: 12cm

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

Cum este fata posterioara a rinichiului si de ce?

A

este convexă; vine în raport cu peretele posterior al abdomenului, format din m. psos și pătratul lombar

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

Ce intra si iese prin hilul renal?

A
  • intră artera renală (superior) + nervii renali
  • ies vena renală (median), căile urinare (bazinetul - inferior), vasele limfatice
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

Descrie medulara parenchimului renal

A
  • conține din nefron doar segmental intermediar = ANSA HENLE
  • prezintă pe secțiune, niște formațiuni cu aspect triunghiular = piramide Malpighi în număr de 6 până la 18
  • piramidele sunt orientate cu baza spre periferie (exterior), către corticală
  • vârfurile = papilele lor sunt rotunjite și poartă numele de papile renale
  • o piramidă Malpighi este formată din TUBURI COLECTOARE = TC care nu aparțin nefronului și care colectează urina de la mai mulți nefroni
    Cu TC încep căile urnare intrarenale
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

Ce contine corticala renala?

A

conține atât corpusculul renal, cât și tubii colectori (TCP ȘI TCD)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

Cati nefroni corticali contin rinichii?

A

1,7 milioane

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

Descrie nefronii corticali

A
  • reprezintă 85% din numărul total de nefroni => 1,7 milioane în ambii rinichi (850.000 într-un rinichi)
  • au glomerulul situat în corticala renală (defapt se găsește în corticala externă pentru că toți nefronii au glomerulii corticali)
  • ansa Henle scurtă→ aceasta ajunge doar în stratul extern al medularei renale
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

Cati nefroni juxtaglomerulari contine un rinichi?

A

150 000

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

Descrie nefronii juxtaglomerulari

A

– reprezintă 15% (300 000 în ambii rinichi, 150 000 într-un rinichi)
- au glomerulul situat la joncțiunea dintre corticală și medulară
- au anse Henle lungi, care coboară adânc în medulară, uneori ajungând la nivelul papilelor renale => piramidele Malpighi conțin în special TC, dar pot avea în structural or și anse Henle
- sunt extrem de importanți în mecanismul contracurent, prin care rinichiul produce urina concentrată (ansele Henle lungi vor fi implicate în recuperarea apei)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

Descrie capsula glomerulara Bowman

A
  • are pereți dubli → între ei se află SPAȚIUL PERICAPSULAR în care se acumulează urina primară
  • reprezintă porțiunea inițială a nefronului
  • este situată în corticală
  • are forma unei cupe cu pereți dubli
  • în adâncimea cupei se află glomerulul renal, iar în continuarea capsulei se află tubul contort proximal
  • are 2 poli:
    VASCULAR – pe unde ies și intră arteriole
    URINAR – unde se continuă cu TCP
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

Din ce este format glomerulul renal?

A

a) endoteliul capilarului glomerular
b) peretele intern al capsulei Bowman => lichid filtrat = URINA PRIMARĂ → trece în capsulă

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

Cum se formeaza capilarele peritubulare?

A

arteriola eferentă iese din capsulă și se capilarizează din nou de-a lungul tubului urinifer => CAPILARE PERITUBULARE în care se află sângele deja filtrat (purificat) și care sunt implicați în procesele: de reabsorbție și secreție tubulară

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

Descrie ansa Henle?

A
  • singurul element din MEDULARĂ
  • formată dintr-un braț descendent care trece în medulară, de unde pleacă un braț ascendent ce se reîntoarce în corticală
  • brațul descendent are calibrul mai mic decât cel ascendent care, ajuns în corticală, se continuă cu tubul contort distal
  • are lungimi diferite în funcție de nefron
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

Descrie tubul contort distal

A
  • acesta are o porțiune rectilinie și una contortă
  • se deschide în TC
  • limita dintre cele 2 structuri este marcată de prezența unei structuri de tip particular numită macula densa care face parte din complexul juxtaglomerular
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q

Descrie reteaua capilara peritubulara

A
  • în jurul întregului sistem tubular al rinichiului există o rețea bogată de capilare, numită REȚEA CAPILARĂ PERITUBULARĂ
  • este o rețea bogată
  • această rețea primește sânge din arteriolele eferente => sângele care a trecut deja prin glomerul => primește sânge filtrate = purificat
  • cea mai mare parte a rețelei de capilare peritubulare se găsește în cortexul renal, de-a lungul tubilor uriniferi:
    → tubilor proximali
    → tubilor distali
    → tubilor colectori corticali (TC se află în piramida Malpighi = medulară)
  • din porțiunile mai profunde ale acestei rețele se desprind ramuri capilare lungi, care formează anse, numite vasa recta
  • acestea pătrund în medulară, însoțind ansele Henle până la papilele renale
  • apoi, ca și ansele Henle, se reintorc în cortex și se varsă în venele corticale
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
19
Q

Descrie vascularizatia arteriala a rinichiului pornind de la artera renala pana la nivelul arteriolei eferente

A
  • ARTERA RENALĂ este ramură din aorta descendentă abdominală, pătrunde în rinichi prin hil
  • din ea se desprind ARTERELE INTERLOBARE, care merg printre piramidele Malpighi
  • ajunse la baza piramidelor Malpighi, arterele interlobare devin ARTERE ARCUATE și merg la limita dintre medulară și corticală
  • din arterele arcuate pornesc, în corticală, ARTERELE INTERLOBULARE, din care se desprind arteriolele aferente care ajung la glomerulul renal
  • din acesta iese apoi arteriola eferentă
  • Artera renală dreaptă este mai lungă decât cea stângă pentru că rinichiul drept este mai departe de aorta abdominal
    ARTERA RENALĂ → ARTERELE INTERLOBARE → ARTERE ARCUATE →ARTERELE INTERLOBULARE→ Arteriola aferentă → GLOMERULUL RENAL → Arteriola eferentă
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
20
Q

Cum este vena renala dreapta si de ce?

A

Vena renală dreaptă este mai scurtă decât vena renală stângă pentru că vena cavă inferioară este mai aproape de rinichiul drept

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
21
Q

Descrie inervatia simpatica a rinichilor

A

fibre postggl amielinice care provin din I ggl. simpatic prevertebral = ggl. CELIAC – sunt fibre care provin din nervul S = nervul splanhnic

Efectul S asupra tractului urinar
a) ↓ debitul urinar (din cauza vasoconstricției)
b)↓secreția de renină

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
22
Q

Cum se numeste muschiul neted al vezicii urinare si cine il inerveaza?

A

se mai numeste detrusor si este inervat parasimpatic

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
23
Q

Cum influenteaza rinichiul activarea vitaminei D3?

A

rinichiul stimulează realizarea rolurilor PTH-ului => favorizează:
a) Demineralizearea osoasă
b) Absorbția intestinală de Ca2+
c) Reabsorbția tubulară de Ca2+ (în nefron) => hipercalcemie

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
24
Q

De ce rinichiul are rol de glanda endocrina?

A

Duce la formarea si eliberarea reninei (enzimă) și eritropoietinei (hormon – stimulează eritropoieza = formarea eritrocitelor)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
25
Q

Care sunt functiile majore ale rinichilor?

A
  1. de a excreta cea mai mare parte a produșilor finali de metabolism ai organismului = catabolism ai organismului (NU mai sunt utili, deci trebuie eliminați din organism)
  2. de a controla concentrațiile majorității constituenților organismului, contribuind astfel la menținerea: - homeostaziei = păstrarea compoziției chimice a mediului intern - echilibrului acido-bazic al organismului
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
26
Q

Debitul sangvin renal - definitie si valori

A

Debitul sangvin renal = volumul de sânge care ajunge la ambii rinichi într-un minut
- debitul sangvin renal este de aproximativ 1200 Ml/min (420 mL/100 g țesut/min)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
27
Q

Care sunt caile urinare intrarenale?

A
  • Tuburile colectoare
    1. Calicele renale mici
    2. Calicele renale mari
    3. Bazinet
28
Q

Descrie calicele renale mici

A
  • sunt situate la vârful piramidelor Malpighi
  • sunt structuri membranoase care vin în raport cu papila renală și în care se deschid tubii colectori (numărul lor este egal cu cel al piramidelor Malpighi)
  • confluează în 3 calice renale mari: superior, mijlociu și inferior
29
Q

Cum se mai numeste bazinetul si ce caracteristici are?

A
  • se mai numeste pelvis renal
  • se formează prin fuzionarea calicelor mari
  • are formă de pâlnie care iese din rinichi prin sinus
  • porțiunea lui inițială se află în rinichi
  • este un conduct mai dilatat, cu baza la rinichi si cu vărful spre ureter
30
Q

Care este lungimea ureterelor?

A

25-30 cm

31
Q

Cum influenteaza SNV frecventa undelor peristaltice?

A

a) stimularea PS poate crește frecvența undelor peristaltice
b) stimularea S poate scădea frecvența undelor peristaltice, afectând și intensitatea contracției

32
Q

Descrie localizarea in bazin a vezicii urinare

A

În bazin: - posterior de simfiza pubiană - anterior de – uter + vagin (femei) și veziculele seminale (bărbat) - superior de prostată

33
Q

Descrie sfincterele vezicii urinare

A
  1. INTERN = neted → controlat involuntar - este de fapt mușchiul colului vezical care este denumit adeseori și sfincter intern - tonusul sau natural oprește, în mod normal, pătrunderea urinei la nivelul colului vezical și al uretrei, împiedicând golirea vezicii, înainte ca presiunea să atingă pragul critic
  2. EXTERN = mușchi striat, controlat voluntar - sfincterul extern este controlat de către SN (somatic – NERVI RUȘINOȘI) - poate preveni micțiunea, chiar și atunci când controlul involuntar tinde să o inițieze
34
Q

Descrie intervatia vezicii urinare

A
  • provine de la NERVII PELVICI, care transmit impulsuri de la MS prin intermediul plexului sacrat, în special de la nivelul segmentelor S2-S3 medulare
  • nervii pelvici sunt nervi micști, conținând atât fibre senzitive, cât și fibre motorii
  • fibrele senzitive sesizează în special gradul de tensionare al peretelui vezical
  • semnalele de întindere sunt deosebit de intense și sunt responsabile de inițierea reflexelor care determină golirea vezicii urinare
  • fibrele motorii sunt fibre PS care se termină în ganglionii din peretele vezical
  • apoi, mușchiul vezical este inervat de fibre nervoase postganglionare scurte
  • în afară de nervii pelvici, mai există fibrele motorii către musculatura striată, transmise pe calea NERVILOR RUȘINOȘI până la nivelul sfincterului vezical extern
  • aceste fibre somatice inervează și controlează voluntar mușchiul striat al sfincterului extern
35
Q

Cum este uretra la barbat, dar la femeie?

A

La bărbat - un organ comun atât aparatului urinar, cât și celui genital, servind pentru micțiune și ejaculare, este mai lungă
La femeie - este un organ care servește numai pentru eliminarea urinei din vezică - este prevazută cu un sfincter intern, neted, la joncțiunea cu vezica urinară, și cu un sfincter extern, striat

36
Q

Din ce este alcatuita membrana glomerulara?

A
  1. endoteliul capilarelor glomerulare
  2. membrana bazală a capsulei Bowman
  3. un strat de celule epiteliale = peretele intern
37
Q

Care sunt caracteristicile membranei glomerulare?

A
  • cu tot numărul de straturi ale membranei glomerulare, permeabilitatea ei este de 100-500 de ori mai mare decât a capilarelor obișnuite
  • are o selectivitate foarte mare în privința dimensiunii moleculelor:
    • substanțele cu masă moleculară de 5 200 filtrează la fel de ușor ca apa
    • proteinele cu masă moleculară de 69 000 filtrează doar 0,5%
  • membrana glomerulară este aproape impermeabilă pentru proteinele plasmatice
  • are o permeabilitate foarte mare pentru toate celelalte substanțe dizolvate în plasma normală
38
Q

Ce este debitul filtrarii glomerulare si ce valoare are?

A
  • cantitatea de filtrat glomerular care se formează într-un minut prin toți nefronii ambilor rinichi se numește DEBITUL FILTRĂRII GLOMERULARE
  • acesta este de aproximativ 125 mL/min (zilnic 180 L)
39
Q

Cum se mai numeste filtratul glomerular si ce reprezinta acesta?

A
  • se mai numeste urina primara
  • are aproape aceeași compoziție cu a plasmei din care provine → se deosebește prin conținutul nesemnificativ de proteine (foarte puține) = compoziție similară cu lichidul care filtrează în interstiții la capătul arterial al capilarelor
  • se consideră că filtratul glomerular este o plasmă care nu conține proteine în cantități semnificative
40
Q

Ce reprezinta fractia de filtrare, cum se calculeaza si ce valoare are?

A
  • fracția de filtrare este procentul din debitul plasmatic renal care devine filtrat glomerular
  • dacă debitul plasmatic prin ambii rinichi este de 650ml/min, iar debitul normal al filtrării glomerulare este de 125ml/min, atunci fracția de filtrare este de aproximativ 20%
41
Q

Care este rolul reabsorbtiei si secretiei tubulare?

A

transformă calitativ și cantitativ urina primară in urină finală

42
Q

Care sunt fortele care realizeaza filtrarea din glomerul in capsula Bowman?

A

Forțele care realizează filtrarea la nivelul glomerului în capsula Bowman sunt:
1. Presiunea din capilarele glomerulare (valoarea sa medie este de 60 mmHg), care determină filtrarea
2. Presiunea din capsula Browman, în exteriorul capilarelor, care se opune filtrării (aproximativ 18 mmHg)
3. Presiunea coloid-osmotică a proteinelor plasmatice din capilare, care se opune filtrării (presiunea coloid-osmotică este de 32 mmHg)
4. Presiunea coloid-osmotică a proteinelor din capsula Browman (considerată 0)

43
Q

Ce valoare are presiunea efectiva de filtrare?

A

10mmHg

44
Q

Cand se instaleaza anuria?

A

când presiunea hidrostatică din capilare scade sub 40mmHg, formarea urinei încetează

45
Q

Care este valoarea presiunii hidrostatice capilare a fiecarui nefron si cum este ea mentinuta?

A

fiecare nefron posedă mecanisme de autoreglare a presiunii hidrostatice capilare, care este menținută la o valoare constantă, în jur de 60 mmHg, chiar dacă tensiunea în arterele renale variază de la 75 mmHg la 180 mmHg

46
Q

Cum este mentinuta “autonomia” presiunii de filtrare?

A

această relativă autonomie a presiunii de filtrare se realizează prin constricția și dilatația arteriolelor aferente și eferente:

a) constricția aretriolelor aferente și dilatația celor eferente → scăderea presiunii de filtrare
b) constricția celor eferente și dilatația celor aferente → creșterea presiunii de filtrare

47
Q

Cum influenteaza stimularea simpatica debitul urinar?

A
  • stimularea simpatică moderată sau ușoară are efect redus asupra debitului sangvin renal și asupra celui al filtrarii glomerulare, probabil pentru ca mecanismele de autoreglare sunt mai eficiente decât stimularea nervoasă
  • stimularea simpatică puternică, bruscă, poate produce o vasoconstricție puternică a arteriolelor renale, astfel încât debitul urinar să scadă până la zero pentru câteva minute, efect ce poate fi contracarat de creșterea presiunii arteriale
48
Q

Ce se reabsoarbe tubular activ? Dar pasiv?

A

a) Pasiv → apa, urea, Na+ și Cl- (o parte)
b) Activ → celelalte substanțe (care pot exista în urina primară):
glucoza, aminoacizii, unele vitamine, polipeptidele, precum și majoritatea sărurilor minerale (Na+, K+, Cl-, HCO3-, fosfați, sulfați, urați etc.)

49
Q

Care sunt adaptarile morfologice si biochimice ale celulelor tubilor uriniferi pentru reabsorbtia tubulara?

A
  1. Morfoloic, nefrocitele prezintă: - la polul apical numeroși microvili care cresc considerabil suprafața activă - la polul bazal au numeroase mitocondrii care fabrică ATP necesar procesului de absorbție
  2. Biochimic, membranele celulelor tubulare conțin pompe metabolice care participă la transportul activ
50
Q

Descrie reabsorbtia obligatorie a apei

A
  • cea mai importantă reabsorbție
  • are loc la nivelul tubului contort proximal
  • 80% din apa filtrată
  • apa este atrasă osmotic din tub în interstițiu, ca urmare a reabsorbției de:
    • săruri
    • glucoză
    • alți compuși utili din urina primară
  • cu cât este mai mare cantitatea de compuși ce trebuie recuperați, cu atât crește și reabsorbția de apă
51
Q

Descrie reabsorbtia facultativa a apei

A
  • 15 % din apa filtrată
  • la nivelul tubilor contorți distali, dar, mai ales, a tubilor colectori => > 7,5% are loc în TC și < 7,5% în TCD
  • reabsorbția facultativă permite adaptarea volumului diurezei la starea de hidratare a organismului => dacă organismul este deshidratat atunci diureza scade pentru a reține apa în corp
  • această reabsorbție necesită prezența ADH-ului:
    a) în lipsa ADH, reabsorbția facultativă nu se produce => se elimină un volum de 20-25 L de urina diluată în 24 de ore (poliuria din diabetul insipid)
    b) în prezența ADH, aceasta reabsorbție se produce => în 24 de ore se elimină 1,8 L de urină concentrată
    • în acest segment al nefronului (TCD) intervin mecanismele aldosteronului de: 1. reglare a diurezei 2. reglare a eliminărilor de Na și K
52
Q

Care sunt caracteristicile transportului activ?

A
  • este selectiv
  • se datorează travaliului metabolic al nefrocitului
  • se face cu consum de enrgie și oxigen (consum de ATP) și împotriva gradientelor de concentrație sau electrice
  • forța pompelor metabolice este limitată de capacitatea lor maximă de a transporta o substanță pe unitatea de timp (Tmax)
  • celula consumă energie numai pentru recuperarea substanțelor utile, lasând cataboliții în urină
53
Q

Descrie secretia tubulara de H+

A

mecanismul este activ
- - - sediul prin = tubul - contort proximal (TCP)
- secreția de protoni poate avea loc și în restul nefronului (ansa Henle + TCD)
Rol: rinichiul participă la reglarea echilibrului acido-bazic
- la nivelul TCD există mecanisme de transport prin schimb ionic, care:
- reabsorb Na+
- secretă K+ sau H+ în funcție de pH-ul mediului intern
- acest mecanism este activat de aldosteron

54
Q

Descrie secretia de K+

A
  • sediul principal= tubul contort distal (TCD)
  • prin mecanisme active (schimb ionic) și pasive
  • Rol: prin secretie de K+, rinichiul asigură menținerea normală a potasemiei (3,5 -5,3 mmol/L)
55
Q

Descrie secretia de NH3+

A

Rolul secreției:
1. Efect antitoxic → NH3 este o substanță toxică
2. Excreție suplimentară de protoni fără o acidifiere suplimentară a urinei (este o formă mascată de a elimina H+ prin urină)
- prin această secreție se elimină simultan NH3 + H+ - surplusul de H+ eliminați se leagă de NH3 rezultând ionul amoniu (NH4+)
- ionul amoniu se elimină, împreună cu Cl, sub formă de clorura de amoniu

56
Q

Descrie mecanismul excretiei unei urini diluate

A
  • cand osmolaritatea scade prea mult sau lichidele devin prea diluate, mecanismele nervoase și umorale determină excreția în exces a apei de către rinichi - înseamnă eliminarea unei urini foarte diluate, astfel evacuându-se mari cantități de apă din organism, cu revenirea la normal a osmolarității mediului intern
  • când osmolaritatea lichidelor organismului crește, rinichii secretă solviți în exces, astfel readucând osmolaritatea lichidelor organismului la normal, excretând în același timp o urină concentrată
  • semnalul care informează rinichiul asupra necesității excreției unei urini diluate sau concentrate este ADH
57
Q

Descrie mecanismul excretiei urinii concentrate

A
  • pentru concentrarea urinei, rinichii prezintă un mecanism complex, numit mecanismul de contracurent
  • acesta depinde de poziția anatomică specială a anselor Henle și a capilarelor care le însoțesc în medulara renală, precum și de caracteristicile morfologice și funcționale ale epiteliului tubular renal
  • cantitatea și compoziția chimică a urinei variază în funcție de echilibrul homeostatic al organismului, demonstrând rolul însemnat al rinichiului în menținerea homeostazei mediului intern
57
Q
A
58
Q

Descrie cele 3 situatii in care este prezentat raportul dintre volumul urinar si presiunea vezicala

A

a) când în vezica s-au adunat 30-50 mL de urină, presiunea crește la 5-10 cm apă
b) acumularea în vezica urinară a 200-300mL de urină determină o creștere de numai câțiva cm apă a presiunii intravezicale - acest nivel aproape constant al presiunii este rezultatul tonusului intrinsec al peretelui vezical
c) dacă volumul de urină depășește 300-400 mL, presiunea crește foarte mult și rapid - pe măsură ce vezica urinară se umple, încep să apară multiple contracții de micțiune suprapuse peste tonusul de fond
- acestea sunt rezultatul unui reflex de distensie inițiat de presoreceptorii din peretele vezical, stimulați atunci cand vezica se umple
- stimulii de la acești receptori sunt conduși pe căile aferente ale nervilor pelvici până la segmentele sacrate medulare și de aici, pe calea eferentă a fibrelor parasimpatice din cadrul acelorași nervi, înapoi la vezică
- reflexul de micțiune odată inițiat, se autoamplifică
- contracția initială a vezicii crește descărcarea de impulsuri de la receptorii vezicali, ceea ce va duce la accentuarea contracției reflexe acest ciclu repetându-se până când mușchiul vezicii urinare ajunge la o contracție puternică - dacă refluxul de micțiune declanșat nu reușește să golească vezica urinară, elementele nervoase
ale acestui reflex rămân inhibate timp de câteva minute sau uneori o oră sau chiar mai mult, înainte ca un alt reflex să fie inițiat și să declanșeze micțiunea
- dacă nu, micțiunea nu se va produce atât timp cât umplerea vezicii urinare este suficientă pentru a declanșa un reflex mai puternic
- reflexul de micțiune este un reflex controlat în întregime de măduva spinării, dar poate fi stimulat sau inhibat de centrii nervosi superiori din:
- trunchiul cerebral - cortexul cerebral

59
Q

Ce contine urina?

A
  • 95% apă
    5% diverși componenți:
    1 substanțe minerale (săruri de Na, K, Ca, Mg);
    2 substanțe organice (creatinina, uree, acid uric, enzime, hormoni, vitamine) 3 hematii și leucocite (dar mai puține de 5 000/mL; doar leucocite sau hematii)
60
Q

Care este cantitatea de Ca2+ din urina? Dar a Mg2+?

A

Ca2+ - 0,2 g
Mg2+- 0,15 g

61
Q

Ce valoarea au fosforul si ureea urinara?

A

Fosfor -1-1,5 g
Ureea - 25 g

62
Q

Ce valoare are acidul uric si creatinina urinara?

A

Ac. Uric - 0,6-0,8 g
Creatinina- 1-2 g

63
Q

Care este valoarea potasiuriei?

A

2-3,9 g

64
Q

Care este valoarea cloruriei?

A

1-1,5 g

Med (14 decks)

Brainscape helps you reach your goals faster, through stronger study habits.
© 2024 Bold Learning Solutions. Terms and Conditions