STRUCTURA ORGANELOR LA PLANTE 30 IAN

Question 1

Care sunt organele vegetative +FUNCTIA

Answer 1

rădăcina tulpina și frunza

FUNCTIA LOR:asigură nutriția organismului+FOTOSNTEZA

Question 2

Care sunt organele generative

Answer 2

generative – floarea şi derivatele
ei (fructul şi sămânţa)

înmulţirea şi
perpetuarea speciei.

Question 3

Tipuri morfologice de rădăcini.

Answer 3

1. Rădăcina principa-
   lă, cu originea în rădăciniţa embrionului seminţei,
2. Rădăcinile laterale descind din rădăcina principală
3. Rădăcinile adventive se dezvoltă pe tulpina aeriană, perizomi sau chiar pe frunze.

Question 4

Sisteme radiculare.-Totalitatea

rădăcinilor unei plante alcătuiesc siste-
mul radicular.

Answer 4

Se deosebesc patru tipuri de
sisteme radiculare: pivotant, fasciculat,
rămuros şi mixt

Question 5

SISTEMUL RADICULAR PIVOTANT

CUI II E CARACTERISTIC

Answer 5

Sistemul radicular PIVOTANT =
rădăcina principală+rădăcini laterale provenite
iniţial din aceasta.

Este caracteristic di-
cotiledonatelor şi gimnospermelor.

EXEMPLE:păpădia trifoiul morcovul ridichea sfeclă

Question 6

SISTEMUL RADICULAR FASCICULAT

Answer 6

Sistemul radicular FASCICULAT este format
din totalitatea rădăcinilor adventive
provenite din tulpină.

Se întâlneşte la monocotiledonate, în special la graminee
nee.

EXEMPLE: ceapa usturoi porumb lalele lăcrămioare

Question 7

SISTEMUL RADICULAR RAMUROS

Answer 7

sistemului radicular rămuros, propriu unor arBori şi arbuşti,

RADACINA PRINCIPALA LATERALE LUNGI SI GROASE

rădăcina principală nu se evidenţiază
clar.

EXEMPLE arbori arbuști pomi fructiferi

Question 8

SISTEMUL RADICULAR MIXT

Answer 8

RAD PRINCIPALA+RAD LATERALE+ADEVNTIVE

sunt prezente rădăcinile principală,
laterale, dar şi adventive, ce alcătuiesc
împreună sistemul radicular mixt.

EXEMPLEviță de vie salcie coacăză

Question 9

ZONELE RADACINII(STRUCTURA EXTERNA )

Answer 9

1. Zona de diviziune (sau apexul)
2. Zona scufiei (caliptra)
3. Zona de creştere
4. Zona de absorbţie (sau zona piliferă)
5. Zona de conducere (sau zona aspră)

Question 10

STRUCTURA INTERNA A RADACINII

Answer 10

1.stratul de celule care a format perișorii absorbanți se numește RIZODERMA (EPIBLEMA)

2,stratul cel mai gros al rădăcinii-SCOARTA

3,CILINDRU CENTRAL- aici este țesutul conducător format din oasele lemnoase (formează xilemul)

epiderma
scoarta
cilindrul central

Question 11

STRUCTURA ANATOMICA SECUNDARA A RADACINII

Answer 11

Structura anatomică secunda-
ră a rădăcinii începe cu apariţia ţesutu-
rilor : FELOGENUL din scoarţă şi
CAMBIUL din cilindrul central.

Acestea generează respectiv
ţesuturi secundare de scoarţă, contribuind astfel la îngroşarea rădăcinii.

formarea fascicului libero lemnos=vase liberiene+vase lemnoase

Question 12

CARE SUNT PARTICULARITATILE DE BAZA ALE TULPINII

Answer 12

1. geotropismul negativ

2. prezenţa mugurilor.

Question 13

CE SUNT MUGURII,CE TIPURI DE MUGURI STII?>

Answer 13

Mugurii reprezintă lăstari
sau inflorescenţe embrionare şi sunt
numiţi respectiv MUGURI VEGETATIVI
sau foliari (creaza frunze)
şi MUGURI GENERATIVI sau
florali.(creaza flori)

Question 14

MODURI DE ARANJARE A MUGURILOR PE PLANTE

Answer 14

altern, opus sau în verticil.

Question 15

TIPUL DE RAMIFICATIE A TULPINII

Answer 15

1.monopodială,
2simpodială,
3.dihotomică
4.fals dihotomică

Aceste particularităţi ale speciei
determină formele şi dimensiunile tulpinii (coroanei) la arbori, arbuşti, liane,

Question 16

FUNCTIA CONULUI DE CRESTERE

Answer 16

DA NASTERE TUTROR TESUTURILOR TULPINII

Question 17

Structura anatomică primară a tulpinii.

Answer 17

epiderma, scoarţa primară şi cilindrul central

Question 18

ce este epiderma

Answer 18

Epiderma reprezintă

ţesutul protector primar.

Question 19

functia scoartei primare

Answer 19

Scoarţa primara conţinecloroplaste, determinând culoarea verde atulpinilor tinere la toate plantele.

Question 20

din ce e format cilindrul central

Answer 20

Cilindrul central este format din ţesut parenchimatic (în cazul de faţă – de um-plutură),

Question 21

cum sunt fasciculele la monocotiledonate si cum este cambiul?

Answer 21

La monocotiledonate cambiul lipseşte şi

fasciculele sunt de tip închis.

Question 22

frunza

Answer 22

Frunza este o parte componentă a tulpinii (lăstarului) şi îşi are originea în frun-
zuliţele embrionare ale mugurelui.

Question 23

din ce e alatuita frunza

Answer 23

teacă
peţiol
limb

Question 24

criteriile de caracterizare a frunzei

Answer 24

numărul de limburi pe peţiol, caracterul marginii, bazei şi vârfului lor, prezenţa
sau lipsa peţiolului şi a stipelelor

Question 25

Frunze simple

Answer 25

Frunzele simple constau dintr-un singur

limb fixat cu peţiolul de tulpina

Question 26

Frunzele compuse

Answer 26

Frunzele compuse sunt alcătuite din mai multe
limburi fixate pe un peţiol comun numit RAHIS.

Acestea pot fi penat-compuse şi palmat-compuse(ca palma)

la radnul lor cele penat compuse pot fi paripenate si imparipenate
cele paripenate au 2 frunze la capatul petiolului iar cele imparipenat au doar 1

Question 27

CARACTERIZAREA FRUNZELOR COMFORM TIPULUI DE NERVATIE

Answer 27

1. nervatie RETICULATA
2. nervatie PALMATA
3. nervatie ARCUITA
4. nervatie PARALELA

Question 28

Ce sunt SESILELE

Answer 28

Frunzele care nu au peţiol şi se fixează pe tulpina/lastar direct cu limbul se numesc sesile.

Question 29

Structura anatomică a frunzei

Answer 29

– epidermă inferioara,exterioara
tesut /parenchim asimilator
şi fascicule conducătoare, reprezentate prin nervuri.

Question 30

EPIDERMA INFERIOARA FUNCTIE

Answer 30

Epiderma inferioară conţine sto-

mate, prin care are loc transpiraţia şi schimbul de gaze cu mediul exterior.

Question 31

EPIDERMA SUPERIOARA FUCNTIE

Answer 31

Epiderma superioară la diferite specii poate fi acoperită cu cuticulă sau cu peri de structură diferită, care fortifică capacitatea ei de protecţie.

Question 32

ce se afla intre epiderma inferioara si cea superioara

Answer 32

Între epiderma superioară şi cea inferioară este situat MEZOFILUL frunzei, numit şi PARENCHIM ASIMILATOR
Si nervuri ce contin FASCULU LIBERO-LEMNOASE

in parenchimul asimilator se desfasoara FOTOSINTEZA

. Acesta este diferenţiat în două straturi de celule cu numeroase cloroplaste: cel superior – palisadic, iar cel
inferior – lacunar. Mezofilul frunzei este străbătut de nervuri.

Question 33

XILEM SI FLOEM

Answer 33

XILEM-transporta apa si saruri

FLOEM-transporta hrana

Question 34

ce sunt cormofitele?
dar talofitele?
diferente?

Answer 34

Cormofitele sunt plantele care au : radacină, tulpină și frunze iar corpul lăor se numeste corm
Cormofite : - Cormofite fara flori - Ferigile
- Cormofite cu flori - a) Gimnosperme- Coniferele
b) Angiosperme - monocotiledinate si dicotiledonate

Talofitele sunt ORGANISME ( NU PLANTE ) care nu au rădăcină, tulpină şi frunze iar corpul lor se numeşte tal . Iți spun sigur , sper că te-a ajutat răspunsul meu

Question 35

petiolul-ce este ,ce fucntie are?

Answer 35

Peţiolul - este codiţa frunzei

Peţiolul - este codiţa frunzei. El susţine frunza şi o orientează spre lumină.

Question 36

monocotiledonate vs dicotiledonate

Answer 36

Monocotiledonatele au embrionul prevăzut cu un singur cotiledon, în contrast cu cele două cotiledoane ale dicotiledonatelo

Question 37

ce este cotiledonul

Answer 37

Cotiledonul este o frunză cu rezerve nutritive a embrionului plantelor cu semințe, care are rolul de a hrăni planta imediat după încolțire.

Question 38

structura semintei

Answer 38

Tegument
Endosperm
Cotiledon
Embrion

Question 39

ex 2 pag 66

Answer 39

Se deosebesc patru tipuri de sisteme radiculare: pivotant, fasciculat, rămuros şi mixt.

Sistemul radicular fasciculat se întâlneşte la monocotiledonate, în special la graminee şi este alcătuit din totalitatea rădăcinilor adventive provenite din tulpină.

Sistemul radicular pivotant este alcătuit din rădăcina principală şi totalitatea de rădăcini laterale provenite iniţial din aceasta şi se întâlneşte la dicotiledonate şi gimnosperme.

Zonele rădăcinii sunt apixul, zona de creștere, zona de absorbție, zona de conducere.

Zona de diviziune constă din ţesut meristematic primar, celulele căruia în perioada de vegetaţie sunt supuse unei diviziuni continue.