În Grădina Ghetsemani

Question 1

Introducere IGG

Answer 1

Introducere
-VV - scriitor reprezentativ al perioadei interbelice
o bogată activitate literară ->prozator, dramaturg, dar și poet,
o operele sale fiind înscrise în tendința literară tradiționalistă

Question 2

R1 IGG Volum

Answer 2

• Volumul de poezii „Pârgă”, publicat în 1921
  o marchează afirmarea originalității sale
  o cuprinzând poezii iconografice, având la bază scene și motive biblice
  o concepute drept alegorii ale neliniștii omului în aspirația către absolut, fiind totodată puncte de plecare pentru meditațiile asupra condiției umane regăsite în textele sale.
  o Temele volumului includ
   satul natal, autorul apelând la elemente sămănătoriste pentru descrie frumusețea universului rustic
   sărbătorile creștine
   degradarea lumii patriarhale

Question 3

R1 IGG Traditionalism

Answer 3

• Poezia „În Grădina Ghetsemani” este publicată în acest volum și aparține direcției culturale tradiționaliste
  o Tradiționalismul - curent literar interbelic format în anul 1921 în jurul revistei „Gândirea”
  o Obiectivele direcției literare sămănătoriste-> „Sămănătorul”, dar și cele ale poporanismului-> „Viața românească”, sunt preluate și dezvoltate de tradiționaliști
  o revista „Gândirea” fiind mutată de la Cluj la București în anul 1922, sub conducerea lui Nichifor Crainic
  o Acesta este și teoreticianul tradiționalismului prin publicarea articolului-program „Sensul Tradiției”
  o Tradiționalismul are drept obiectiv
   valorificarea miturilor autohtone și a credințelor străvechi,
   prezentarea tradițiilor românești prin idealizarea satului și a țăranului
   O altă trăsătură =sentimentul religios, credința ortodoxă fiind considerată elementul esențial de structură al sufletului țărănesc

Question 4

R1 IGG Dem Traditionalism

Answer 4

• Tradiționalismul operei este dovedit de
  o sursele de inspirație ale textului, ce indică valorificarea credinței ortodoxe
   având drept hipotext evanghelia după Luca, prezentând scena rugăciunii lui Iisus din grădina Ghetsemani, înaintea arestării sale de către escorta romană călăuzită de Iuda
   opera se inspiră din mitologia creștină, evenimentul fiind celebrat anual în Săptămâna Patimilor
   poetul păstrează intacte majoritatea detaliilor din textul biblic, ele fiind însă dezvoltate într-o creație originală
  o transformarea de către autor a etnicismului într-un criteriu de validare artistică
   Deși textul exprimă frământarea sufletească resimțită de Iisus pe Muntele Măslinilor
   reprezintă totodată o meditație pe tema condiției umane, fiind o alegorie pentru drama omului comun, ce pierde legătura cu Dumnezeu.

Question 5

R2 IGG Titlu

Answer 5

• Titlul
  o termen central lexemul „grădina”, ce indică un spațiu propice meditației, rugăciunii.
  o Toponimul „Ghetsemani” fixează grădina drept cea de pe Muntele Măslinilor, în traducere semnificând „locul în care se strivesc măslinele”
  o sugerează totodată singurătatea, Iisus rămânând singur în lupta cu soarta
  o prin asocierea cu traducerea lui, el exprimă și frământarea sufletească, anticipând conținutul semantic al operei
   frământările lui Iisus
   se datorează dualității uman-divin
  • ca om fiind amplificată frica de moarte,
  • ca fiu al lui Dumnezeu este realizată nevoia de a-și accepta destinul
  o Motivul grădinii este reluat în finalul poeziei sub metafora „vraiștea grădinii”
   reflectă haosul instalat prin sacrificiul lui Iisus
   durerea lui fiind resimțită la nivel universal
  o titlul poeziei ->
   nu reprezintă doar un topos religios
   căpătând forma unei metafore pentru lumea însăși

Question 6

R2 IGG Limbaj

Answer 6

• Limbajul poetic -> unul încărcat cu simboluri și semnificații religioase
  o metafora „cupei” cu otravă numită și „paharul”, denumire împrumutată din textul biblic
   metaforă plastică ce se referă la paharul din care au băut Iisus și ucenicii săi la Cina cea de taină, anticipând ceasul patimilor ce aveau să vină
  o o serie de epitete care descriu zbuciumul interior: „sudori de sânge”, „amarnica-i strigare”
  o prezența expresiilor regionale: „căzut pe brânci”, dar și a regionalismelor: „sudori”, „slăvi”
   oferind un grad de oralitate textului
   imitând vorbirea colocvială
  o verbele -> timpul imperfect: „lupta”, „sta”, „nu voia”, indicând astfel nedeterminarea și prelungind suferința.

Question 7

R3 IGG Tema+Ideea 1

Answer 7

• Tema poeziei = destinul
  o discursul liric = bazat pe motivul biblic al rugăciunii lui Iisus în grădina Ghetsemani
  o prezentând dualitatea uman-divin în lupta cu soarta
  o opera poate fi interpretată și ca una care prezintă confruntarea specific umană între
   trup = aspirația pentru lumea materială
   suflet = dorința omului de îndeplinire în lumea spirituală
• Ideea 1 = suferința și frământarea interioară a lui Iisus
  o Incipitul poeziei -> imaginea iconică a lui Iisus
   rolul de a contura dimensiunea umană a Mântuitorului,
   anticipând lupta cu propria soartă și temerea de a bea „paharul”
  • metaforă a destinului și un simbol al păcatelor și al izbăvirii
  o Sintagma „sudori de sânge” -> metaforă pentru condiția omului, sugerând ideea de suferință și de jertfă
  o comparația „chipu-i alb ca varul” sugerează dimensiunea divină a lui Iisus
  o Această dimensiune este întărită de sintagma metonimică „o mână nendurată”
   definește un Dumnezeu nemilos
   epitetul metaforic „grozava cupă” simbolizând paharul păcatelor
  o Metafora personificatorie „Și-o sete uriașă sta sufletul să-i rupă” sugerează sacrificiul asumat de Iisus, subliniind atât iminența cât și necesitatea acestuia
  o Epitetul cromatic „apa verzuie” simbolizează veninul
   sintagma „sterlici de miere” sugerează dulceața aparentă
   vizând așadar ispita, ideea împotrivirii și a rezistenței la această ispită fiind indicată de repetiția conjuncției adversative „dar”.
  o Metafora oximoronică „veninul groaznic simțea că e dulceață”
   capacitatea lui Iisus de izbăvire a omenirii de păcate
   prin sorbirea băuturii „infame” în mod voluntar și conștient
  o Paradoxul aparent: „Bătându-se cu moartea, uitase de viață”
   capacitatea lui Iisus de a-și depăși condiția inițială de ființă muritoare
   concentrând sensul luptei christice -> moartea trupului ce marchează epuizarea timpului terestru aduce purificarea sufletului, respectiv viața veșnică
  o Primele trei strofe -> planul sufletesc
   conturând lupta cu soarta prin prezentarea dramei interioare a lui Iisus izvorâtă din dualitatea tragică a sa
   spiritul divin fiind închis într-un trup uman, limitat, temerile omenești afectând conștiința misiunii sale sacre pe pământ

Question 8

R3 IGG Tema+Ideea 2

Answer 8

• Tema poeziei = destinul
  o discursul liric = bazat pe motivul biblic al rugăciunii lui Iisus în grădina Ghetsemani
  o prezentând dualitatea uman-divin în lupta cu soarta
  o opera poate fi interpretată și ca una care prezintă confruntarea specific umană între
   trup = aspirația pentru lumea materială
   suflet = dorința omului de îndeplinire în lumea spirituală
• Ideea 2 = impactul pe care suferința lui Iisus îl are asupra cadrului natural
  o comuniunea cu natura și capacitatea lui Iisus de a intra în rezonanță cu ea
   „amarnica strigare” a acestuia, metaforă pentru rugăciune,
   căpătând dimensiuni cosmice: „stârnea în slăvi furtuna”, natura evidențiind astfel neliniștea sufletească a Mântuitorului
  o Efectul asupra cadrului natural = amplificat:
   prezența personificărilor: „se frământau măslinii”,
   devenind unele hiperbolice: „vor să fugă din loc”
  o „Uliii de seară” ->
   simbol tanatic prin sugestia morții
   simbolistică temporală, asfințitul, ce este asociat cu iminența morții în literatură.

Question 9

Concluzie IGG

Answer 9

Concluzie
- poezie de tip tradiționalist prin inspirația sa religioasă
o având în prim-plan imaginea lui Iisus anterioară răstignirii
- devine o alegorie pentru drama omului comun
o ce are la bază opoziția dintre sacru și profan.