Protezarea fixa. Puntile dentare cementate pe abutmente naturale Flashcards

1
Q

Cum se clasifica puntile dentare fixe?

A
  • Puntea fixa clasica (tip fixed-fixed):
    • Conectori rigizi
  • Punte de tip fixed-movable:
    • Conector distal rigid si stress-breaker mezial
  • Punte fixa de tip cantilever
  • Spring cantilever bridge:
    • Nu se utilizeaza actual
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

Care sunt componentele de baza ale unei punti fixe clasice?

A
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

Cum pot fi clasificate retainerele puntilor dentare fixe?

A
  • Retainere invazive (punti cementate):
    • Partiale (intracoronare): retainere minore
    • Complete (extracoronare): retainere majore
  • Retainere minim invazive (punti adezive):
    • Aripi metalice
    • Aripi de FRCR
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

Care sunt diferentele de baza dintre retainerele intracoronare si exracoronare complete intr-o punte fixa?

A
  • Cele intracoronare (inlay) predispun la fractura
  • Cele circumferentiale (coroanele complete) cuprind tot dintele
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

Care sunt tipurile de retainere partiale intr-o punte fixa?

A

Servesc drept si ca restaurari indirecte unidentare:

  • Inlay:
    • Restaureaza lipsa interna
    • Nu se extinde pe pantele interne cuspidiene
  • Onlay:
    • Restaureaza lipsa interna
    • Se extinde pe pantele interne
    • Nu acopera virfurile cuspidiene
  • Overlay:
    • Acopera virfurile a unui sau mai multor cuspizi
  • Pinlay:
    • Incrustatie ce foloseste pinuri
  • Coroane partiale (se extinde pe fetele verticale externe):
    • Coroane 3/4
    • Coroane 7/8
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

Care este rationamentul utilizarii retainerelor partiale intr-o punte fixa?

A
  • Prezervarea tesuturilor
  • Prezervarea esteticii bucale
  • Inlayurile adezionate posibil servesc ca alternativa coroanelor:
    • Se necesita mai multe studii in domeniu
  • ​Din 70s nu se folosesc atit de larg
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

Care sunt recomandarile de baza in planificarea puntilor fixe cu retainere partiale?

A
  • In general nu se recomanda utilizarea lor fara:
    • Acoperirea tuturor cuspizilor de catre retainer
    • Sau utilizarea unui conector non-rigid daca retainerul:
      • Nu va acoperi intreaga suprafata ocluzala
  • ​​Deoarece combinatia Retainer partial + conector rigid:
    • ​Va permite adincirea apicala variabila a fetei ocluzale formate din dinte + retainer cu esecul cementului
  • ​Un conector non-rigid va face dezjunctie si va permite ca fata ocluzala sa se adinceasca integral si concomitent
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

Cind se recomanda utilizarea retainerelor circumferentiale in puntile fixe?

A
  • Dinte cu pierdere coronara importanta
  • Dinte cu post and core
  • Dinte cu fisuri/fracturi detectate
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

Care sunt fortele ce actioneaza in functie si parafunctie asupra puntilor fixe?

A
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

Care aspecte ale biomecanicii puntilor fixe sunt de baza (importanta clinica maxima)?

A
  • Flexiunea Infero-Superioara a puntii dentare:
    • Depinde de lungimea si inaltimea OG a bresei
  • Riscul torquing-ului framework-ului (shear stress):
    • Des intilnit in puntile fixe cu pier abutmenti
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

Care forte si vectori ai acestora sunt considerati maxim destructivi asupra framework-ului puntilor fixe?

A

Fortele combinate (torquing) duc la shear stress

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

Cite ponticuri adiacente se recomanda intr-o punte fixa?

A
  • Nu mai mult de 2 ponticuri adiacente cu mici exceptii
  • Un pontic in general are dimensiunea MD de 8-10mm
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

Cum influienteaza lungimea ponticurilor adiacente (lungimea bresei) comportamentul biomecanic al puntii fixe?

A

Flexiunea Supero-Inferioara a puntii creste la puterea 3 odata cu cresterea lungimii bresei

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

Cum influienteaza inaltimea ponticurilor (distanta ocluzo-gingivala) comportamentul biomecanic al puntii fixe?

A

Flexiunea Supero-Inferioara a puntii creste la puterea 3 odata cu micsorarea inaltimii ocluzo-gingivale ale ponticurilor puntii dentare

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

Care sunt problemele derivate din flexiunea infero-superioara a puntii fixe?

A
  • Torque pe abutmentii adiacenti si risc de decementare de pe abutmentii auxiliari (non-adiacenti)
  • Risc pentru conectori (ruperea lor)
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

Care sunt optiunile de baza in contracararea problemelor derivate in urma flexiunii infero-superioara a puntilor lungi?

A
  • Utilizarea puntilor scurte sau compensarea celor lungi cu:
    • Marirea inaltimii OG ale puntii
    • Utilizarea metalelor rigide (Cr-Ni)
  • Abutmentii adiacenti (secundari) si opusi trebuie sa:
    • Aiba PLA, retentie/rezistenta si ratie radacina:coroana:
      • Echivalente/comparabile
      • i.e. un canin si IL ca abut. adiacenti:
        • Nu sunt adecvati, canin si PM1 da!
  • ​​Marirea rezistentei MD ale retainerelor:
    • Santuri localizate oral sau vestibular
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

Cind riscul torquing-ului frameworkului (shear stress) este eminent in cadrul unei punti fixe?

A

Incadrarea mai multor abutmenti ce au directii de miscare in diferite directii:

  • Prezenta pier abutmentilor:
    • ​Posteriorii se misca mai mult VO
    • Anteriorii se misca mai mult AP
  • Prezenta abutmentelor malalineati
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q

Ce inseamna pier abutment?

A

Abutmentul invecinat de ponticuri in ambele directii in cadrul unei punti fixe suportate bilateral

  • i.e. Abutment intre abutmentii periferici
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
19
Q

Cum poate fi solutionata problema torquing-ului (shear stress) al framework-ului puntilor dentare fixe?

A

Utilizarea stressbreakerelor

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
20
Q

Ce inseamna stressbreaker?

A

Este un conector non-rigid care are rolul de:

  • A transmite fortele verticale si orizontale la abutment:
    • Dar nu si cele de torquing
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
21
Q

Conectorii non-rigizi practic mereu au rol de stress-breakeri

A

Fals!

Se utilizeaza cu diferite scopuri

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
22
Q

Cind se indica utilizarea conectorilor non-rigizi in puntile fixe?

A
  • ​Conservarea tesutului unui abutment sanatos sau care nu necesita coroana:
    • i.e. necesita o incrustatie in care se face matricea pentru conector
    • Tipic in absenta unui PM sau incisiv lateral:
      • Edentatie nu mai mare de 8mm
  • Ca stress-breaker (eliminarea torquingului):
    • Prezenta abutmentilor de tip pier sau dinti malalineati
  • Paralelizarea prepararii pentru puntea fixa:
    • ​Molari mandibulari inclinati mezial
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
23
Q

Care sunt limitele (cind se contraindica) utilizarea conectorilor non-rigizi?

A
  • Nu poate fi utilizat in mai mult de un pontic
  • In dintii cu mobilitate marita nu trebuieste utilizat:
    • i.e. In protezele parodontale
  • Daca retainerul cu conector rigid nu e opus de:
    • Dinti naturali sau punte fixa
    • Acestia pot supraerupe datorita conectorului non-rigid
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
24
Q

De ce nu se recomanda utilizarea conectorilor non-rigizi in puntile parodontale sau in abutmentii cu mobilitate marita?

A

Dintii cu mobilitate marita sau in cadrul puntilor parodontale abutmentii au nevoie de splinting si impartirea omogena a fortelor ocluzale, fapt ce e posibil cu conectori rigizi

25
Q

Care este localizarea tipica a stressbreakerelor in puntile fixe cu pier abutmenti?

A
  • Dintii bucali la muscare tind sa se miste mezial:
  • Astfel pentru a aseza ponticul si a transmite fortele verticale:
    • Matricea pe fata distala a pier abutmentului
    • Patricea pe fata meziala a ponticului distal
26
Q

Care factori anatomici radiculari influienteaza capacitatea abutmentilor de a rezista fortelor ocluzale in cadrul FDP?

A
27
Q

Ce inseamna forma de rezistenta si de retentie a prepararii sub proteza fixa a abutmentelor?

A

Retentie: aspecte ale prepararii ce se opun dislocarii verticale

Rezistenta: aspecte ale prepararii ce se opun dislocarii orizontale

28
Q

Abutmentii naturali preparati pentru punti fixe si coroane unitare au aceeasi ‘necesitate’ pentru rezistenta (nu difera prepararea lor)

A

Fals!

  • Cor. unitare tind sa basculeze orizontal/oblic in directie VO:
    • Au ‘necesitate’ de rezistenta VO a prepararii
    • Se fac santuri auxiliare M si D
  • Puntile tind sa basculeze orizontal/oblic in directie MD:
    • Au ‘necesitate’ de rezistenta MD a prepararii
    • Se fac santuri auxiliare V si O
29
Q

Care aspecte ale abutmentelor influienteaza drastic capacitatea acestora de a stabiliza si retentiona o coroana/retainer fix?

A
  • Diametrul: partial sub infl. dentistului
  • Inaltimea: partial sub influienta dentistului
  • Conicitatea (taper): sub influienta dentistului
30
Q

Cum este influientata rezistenta protezei fixe de catre parametrii dimensionali ai abutmentelor?

A

Relatia e mai degraba liniara decit hiperbolica (vezi nomogramele):

  • ↑ Diametrului si Inaltimii ⇒ ↑ Rezistentei
  • ↑ Taper-ului ⇒ ↓ Rezistentei
31
Q

De ce parametru de baza depinde capacitatea unui abutment natural de a suporta o incarcatura (o forta) si care este importanta practica a acestei informatii?

A
  • Un dinte/abutment poate suporta o forta ce nu va depasi capacitatea fiziologica a ariei parodontale atasate de os:
    • Altfel apare trauma de ocluzie cu largirea alveolara:
      • Dintele tinde sa se miste pentru a evita incarcatura
  • De acest principiu biologic se tine cont in fabricarea:
    • ​Puntilor dentare fixe (substitutia edentatiilor)
  • ​​Conceperea acestui principiu a fost infaptuita de:
    • Ante
    • Tylman
32
Q

Care este legea lui Ante?

A
  • Dintii substituiti (ponticurile) de puntile dentare fixe:
    • Trebuie sa aiba o arie parodontala (PLA) ≤ decit:
      • PLA al abutmentelor naturale
  • ​​Ante a folosit datele lui Jepsen ale PLA individuali
33
Q

Care este S (suprafata) parodontala totala (PLA total) intr-o persoana normala?

A

Total (in 32 de dinti): 75cm2

34
Q

Care dinti au cel mai mare si cel mai mic PLA?

A
  • Cel mai mic PLA are incisivul central mandibular: 1,5cm2
  • Cel mai mare PLA are Mol.1 maxilar: 5cm2
35
Q

Cum pot fi utilizate clinic datele PLA ale lui Jepsen si raportarea lor la legea lui Ante in alegerea abutmentelor pentru FDP?

A

Mai util este cunoasterea raportului dintre arii:

  • Dintele cu cea mai mica arie din arcada are valoarea 1:
    • Incisivul lateral in maxila
    • Incisivul central in mandibula
  • Valoarea 1 este referinta de baza cu care:
    • Se vor compara alte arii (ariile dintilor studiati)
36
Q

Care sunt principalele ‘adevaruri’ in legatura cu legea Ante?

A
  • Exista cazuri cind in pofida PLA substituit mai mare:
    • A existat succes clinic:
      • ​De exemplu in ‘L’ splinting
    • Astfel Ante’s Law mai degraba este o asigurare:
      • Safety margin
  • Ante’s Law nu tine cont de pierderea parodontala:
    • Cu cresterea ratiei coroana:radacina
  • Ante’s Law nu face referinta la distributia abutmentelor:
    • ​i.e. includerea a doua abutmente in fata sau in spate
  • ​Ante’s Law se refera la puntile liniare:
    • ​Nu si ‘L’ splinting sau cross-arch
37
Q

Care este legea Tylman in alegerea abutmentilor pentru FDP?

A

Pentru fiecare pontic (dinte substituit) e necesar un retainer (abutment)

38
Q

Ce inseamna splinting?

A
  • Conectarea dintilor direct prin:
    • Retainere adiacente conectate intre sine
    • Sirme si alte materiale
  • Conectarea dintilor indirect prin:
    • Punti dentare (ponticuri intre abutmente)
39
Q

Care este rolul splinting-ului dentar?

A

Micsorarea/restrictia mobilitatii dentare

40
Q

Ce inseamna proteza parodontala?

A
  • Este protezarea fixa cu rol de splinting in ‘L’:
    • Subram al proteticii dentare fixe si parodontologiei
  • Are rol in reducerea mobilitatii dintilor afectati:
    • Si traumei de ocluzie secundare
  • ​Se utilizeaza in reabilitarea ocluzala in pacientii cu:
    • ​Dinti compromisi parodontali
    • Actual: implatologia e mai utila
41
Q

Care este cea mai grava forma de incalcare a legii Ante in tratamentul clinic, dar care s-a prezentat drept un succes relativ?

A

In Suedia s-a studiat in 70s de catre un grup de dentisti (Lindhe):

  • Protezarea cu krugovishi pe minim numar de dinti:
    • Si aceia compromisi parodontal
    • Respectiv in conditii extreme
  • ​Dintr-un experiment s-a adeverit a fi un succes relativ:
    • Mai mult de jumatate aveau dintii stabilizati:
      • Mobilitate<0,2mm
    • ​Cu PDL redus, dar stabil pot functiona timp indelungat
    • Forma cross-arch splinting era cea mai favorabila
42
Q

Generalitati cu referinta la protezele fixe de tip cantilever

A
  • Sunt o solutie suboptimala:
    • Unde nu se pot pune implanti, dar exista antagonist
    • Ca un compromis financiar
  • Exista 2 forme acceptabile (dar suboptimale):
    • Mereu va include caninul sau Mol.1 sanatos
    • Va restabili PM1 sau incisivul lateral:
      • ​Nu trebuie sa fie mai mare de un PM
43
Q

Care sunt particularitatile biomecanice ale cantileverelor?

A
  • Forta cea mai mare o primeste abutmentul terminal (adiacent):
    • Exista risc de fractura a acestuia:
      • Nu trebuie sa fie dinte endo
      • Trebuie sa fie canin/Mol.1
  • Se include al doilea abutment adiacent celui terminal:
    • Nu pentru forta ci ca antirotatie
  • ​Este foarte frecventa fracturarea conectorului intre:
    • Ponticul cantilever⇔Retainerul adiacent
  • ​2 ponticuri cantilever sunt mult suboptimale
44
Q

Care este compromisul de baza in protezele fixe metalo-ceramice?

A
  • Cu cit e mai masiv metalul cu atit:
    • Creste rezistenta
    • Scade estetica
  • Cu cit e mai masiva componenta veneerica cu atit:
    • Scade rezistenta
    • Creste estetica
  • ​​Este necesar de stabilit un echilibru
45
Q

Ce reprezinta conectorii in puntile fixe?

A
  • Bucati de material dur ce uneste:
    • Retainerul/Ponticul pe o parte
    • Cu alt Retainer/Pontic pe alta parte
  • ​Retainere se includ in structura framework-ului subiacent:
    • Metalic
    • Oxi-ceramic
46
Q

Cum se pot fabrica conectorii rigizi pentru puntile fixe (ca tehnologie)?

A
  • Prin turnarea framework-ului
  • Prin solidarizare
47
Q

Care sunt cerintele de baza fata de conectori in cazul puntilor fixe?

A

Echilibru intre Rezistenta⇔Estetica⇔Igiena:

  • Arie sectionala de ≈6mm2
    • Mai mare in sectiile posterioare
  • Spatiu suficient pentru ambrazura gingivala:
    • Pentru igienizarea locului
    • Mare in posteriori (intrarea periutei)
    • Exact in frontali (pentru estetca)
  • ​Conectorul in frontali relocat lingual (invizibil):
    • Ambrazura bucala si incizala adecvate (estetica)
48
Q

Care sunt cerintele ocluzale fata de puntile fixe pe abutmenti naturali?

A
  • Limitarea contactelor in excursii pe posteriori:
  • Concentrarea lor pe frontali
  • Cel putin un contact pe dinte/pontic in IM
49
Q

Care sunt cerintele de baza fata de ponticuri?

A
  • Sa emearga la nivel de mucoasa gingivala ca un dinte natural
  • Sa acumuleze minim placa si sa fie igienizabile:
    • Sa nu prezinte nisa infectioasa pentru dintii adiacenti
    • Sa se poata introduce spongy floss intre fata si mucoasa
    • Fata de contact sa fie usor concava→convexa
    • Materialul sa fie bine polisat (nu importa natura lui)
50
Q

Care sunt tipurile de contacte intre ponticuri si mucoasa?

A
  • In forma de sa (ridge lap): foarte iritant
  • Igienic (fara contact): acumuleaza mincare desubt si inestetic
  • In forma de semisa: preferabil
  • Ovat: foarte estetic si igienic
    • Necesita interim ovat dupa extractie pentru modelare
51
Q

Care este cel mai mare pericol estetic in zona ponticurilor?

A

Rezorbtia alveolara

52
Q

Rezorbtia alveolara poate fi compensata mereu prin forma/volumul ponticului

A

Fals!

Nu mereu ci mai mult in zona posterioara unde estetica este mai putin importanta/critica

53
Q

Care sunt metodele de compensare estetica in cazul edentatiilor frontale rezolvate cu punti fixe?

A
  • De electie: chirurgia plastica muco-gingivala
  • Alternativ: compensare cu forma ponticurilor:
    • Modelarea ca si dinti individuali:
      • Predominant in mandibula (incisivii)
      • Redarea apicala drept radacini expuse
      • Necesita consolidare mecanica aditionala
    • Compensarea atrofiei prin includerea partii mucozale:
      • ​In ponticuri se include ceramica de culoarea muc.
        *
54
Q

Ce inseamna principiul segmentarii in protezarea fix?

A

Puntile pe dintii naturali sau implanturi vor fi formate doar din 3-4 unitati (incluzind ponticurile)

55
Q

Care sunt principalele etape logice in conceperea alegerii abutmentelor naturale pentru puntile fixe?

A
  • Legea lui Ante si pierderea parodontala:
    • Daca se compromite legea lui Ante:
      • Se va considera splinting-ul in ‘L’
  • Principiul segmentarii
  • In restaurarea incisivilor maxilari:
    • Canin + un PM bilateral in adincime mare
    • Canin bilateral in sextant plat
  • Includerea sau nu a protezarii temporare:
    • Pentru experimentare inainte de definitiv
    • Se va vedea daca abutmentele devin mobile
  • ​​Resistance form a fiecarui abutment
56
Q

Care este utilitatea dintilor posteriori endodontiati ca abutmente in protezarea fixa?

A
  • Au sansa mare de fracturare:
    • x4 in puntile fixe Vs. coroanele unitare
  • Se vor utiliza doar in puntile fixe cu un singur pontic:
    • Mereu evitate in cele de tip cantilever
    • Se va reconsidera implanturile:
      • ​Mai ales cind nu exista ferrule
  • Nu trebuiesc utilizati ca abutmenti in RPD-urile distale
57
Q

Care sunt tipurile de conectori non-rigizi in cadrul puntilor fixe?

A
  • De precizie
  • De semiprecizie
58
Q

Cum variaza fortele de muscare in regiunea molarilor in dependenta de situatia clinica si restaurativa intraorala si care este ratia coroana:radacina recomandata in utilizarea dintilor ca abutmenti in FPD?

A
59
Q

Care sunt principalele exceptii clinice cind se incalca legea lui Tylman (dar se respecta legea lui Ante) in alegerea abutmentelor pentru FDP?

A
  • Lipsa tuturor incisivilor:
    • FDP de pe Canin - Canin (4 ponticuri in incisivi)
  • Lipsa PM1, PM2 si Mol.1 in maxila:
    • FDP de pe Canin - Mol.2