SFATUL DOMNESC

Question 1

Prezentare generală

Precizări introductive

Answer 1

alt organ central al statului feudal este Sfatul domnesc, ce funcționa pe lângă domn și era alcătuit
din reprezentanții marilor boieri și ai înaltului cler. Prin intermediul Sfatului domnesc se realiza participarea
directă a marilor boieri la conducerea statului feudal.
Sfatul domnesc era convocat la datele și în locurile fixate de domn și era prezidat de către acesta.
Numărul membrilor săi varia între 12 și 25.

Question 2

Prezentare generală

Atribuțiuni principale

Answer 2

În competența Sfatului domnesc se regăseau următoarele atribuțiuni principale, specifice unui organ
de stat cu caracter consultativ:
1° întărirea, alături de domn, a tuturor actelor de transfer având ca obiect proprietatea feudală,
garantând respectarea drepturilor și a obligațiilor izvorâte din actele respective;
2° asistarea domnului la judecarea proceselor, dându-și părerea cu privire la fondul pricinii și
acordul cu privire la soluția pronunțată de către domn;
3° garantarea, împreună cu domnul, a respectării actelor externe, în special a tratatelor de vasalitate;
4° consilierea domnului în toate celelalte probleme ale vieții de stat în care era consultat;
5° posibilitatea cenzurării domnului, ca unică instituție învestită cu această competență.

Question 3

Evoluție istorică

Etapa apogeului

Answer 3

Până la sfârșitul sec. al XV-lea, din Sfatul domnesc făceau parte marii stăpânitori de domenii
feudale, învestite cu imunități, dispunând de slujitori și armate proprii și pe care documentele vremii îi
denumeau jupani (în Țara Românească) sau pani (în Moldova).
În această perioadă, puterea Sfatului domnesc era atât de mare, încât el putea cenzura în fapt întreaga
activitate a domnului. Toate hotărârile erau luate de domn împreună cu Sfatul domnesc, ce avea un veritabil
rol decizional. O dovadă în acest sens este împrejurarea că toate hrisoavele domnești din epoca respectivă
cuprind în formula introductivă, alături de numele domnului care a emis hrisovul, și numele membrilor
Sfatului domnesc.
Rolul Sfatului domnesc nu se limita doar la a lua decizii împreună cu domnitorul, ci și de a veghea
asupra aplicării în fapt a hotărârilor luate. Boierii se angajau să îl silească pe domn să execute hotărârile luate
și pe domnii următori să le respecte. În partea finală hrisovului, alături de pecetea domnească, se aflau și
pecețile membrilor Sfatului domnesc. Această situație era firească, pentru că, în primele decenii după
întemeiere, în memoria marilor boieri era încă vie amintirea faptului că, în realitate, statul feudal se formase
prin unirea feudelor lor, astfel încât, prin prezența în Sfat, boierii înțelegeau să-și apere vechile poziții
economice și politice pe care, după întemeiere, le-au consacrat prin sistemul imunităților feudale.

Question 4

Evoluție istorică

Etapa declinului

Answer 4

Mai târziu, începând cu sfârșitul sec. al XV-lea, asistăm la sporirea puterii domnești, la centralizarea
statului feudal și la restrângerea imunităților feudale, astfel încât se modifică treptat componența Sfatului
domnesc și încep să pătrundă dregători numiți și revocați de domn, aflați sub controlul acestuia. La un
moment dat, marii boieri (boierii de țară) sunt eliminați complet din Sfat, astfel încât acesta ajunge să fie
alcătuit exclusiv din dregători. Pe cale de consecință, se schimbă și rolul Sfatului domnesc, în sensul că boierii
din Sfat nu mai sunt un factor decizional, ci devin simpli martori chemați să ia act de voința domnului

Question 5

Evoluție istorică

Etapa dominației otomane

Answer 5

După instaurarea dominației otomane, boierii profită din nou de slăbirea puterii domnești, astfel
încât rolul Sfatului domnesc redevine unul decizional. Boierii promovează acum teza potrivit căreia domnul
trebuie să asculte de Sfatul domnesc, mergându-se până la condiționarea alegerii domnilor de respectarea
privilegiilor boierești. Se instaurează astfel în țările române un autentic regim nobiliar, asemănător celui din
Poloni