Statul si dreptul geto-dac

Question 1

Ce progrese sunt atestate in sec 1 i.hr

Answer 1

Acestea sunt atestate arheologic si cuprin dezvoltarea prelucrarii minereurilor feroase, inmultirea a uneltelor fieroase si a olaritulu, asta a dus la cresterea productivitatii muncii si aparitia celeinde a doua diviziuni a muncii.

Question 2

Ce apare din sec ii I hr?

Answer 2

Se poate deduce aparitia celei de a treia divizuni a munci, comertul, datorita cresterii productivitatii muncii si o intensificare a schimbului, ca urmare se intensifica si schimbul monetar, mai intai cu tetradrahme grecesti si denari romani, ca apo sa apara propriile monede

Question 3

De ce s-a simtit nevoia renuntatrii la democratia militara?

Answer 3

Se observa aparitia a doua clase antagoniste, iar acest sistem devine anacronic,dezvolta

Question 4

Care sunt premisele aparitiei statului?

Answer 4

Constituirea unui aparat de conducere public si criteriul apartenentei teritoriale.

Question 5

Care sunt factorii externi ce au condus la aparitia statului?

Answer 5

O inevitabila invazie romana(dezvolta)

Question 6

Cand s-a desavarsit trecerea spre autoritatea statala?

Answer 6

In timpul lui burebista, acesta a avut pozitia de sef de uniune de triburi transmisa de catre tatal sau si s-a folosit de aceasta pozitie pentru a unifica triburile dacicie fie prin forta militara, fie prin diplomatie.Strabon se refera la burebista ca la cel care a pus capat razboaielor dintre geti

Question 7

Ce a sprijinit unificarea?

Answer 7

O reforma religioasa

Question 8

Ce dovada arheologica dovedeste existenta statului?

Answer 8

Construirea in timpul lui burebista a Sarmisegetuzei

Question 9

Cum s-a divizat statul dac dupa moartea lui Burebista?

Answer 9

Intai in patru, apoi in 5 formatiuni, dar in centrul fostei dominatii s-a pastrat mereu un stat cu capitala la Sarmisegetuza ce va fi mai tarziu condus de Decebal

Question 10

Ce regi au condus statul central al lui burebista dupa moartea acestuia?

Answer 10

Deceneu,Comozycus,Scorillo,Diurpaneus

Question 11

Care sunt granitele statului lui Burebista?

Answer 11

V-Dunarea panonica, Moravia și carpatii din vestul slovaciei
N-carpatii padurosi
E-gurile Bugului
S- muntii Haemus

Question 12

Care sunt limitele statului lui Decebal?

Answer 12

Cuprindea banatul, oltenia, ardealul si moldova pana la Prut

Question 13

Care era sitemul succesiunii la daci?

Answer 13

Regele era acum organul suprem de conducere si titlul era transmis ereditar, atat fiilor cat si fratilor.Regele DUras a primit titlul de la fratele sau Scorillo.Urmasi ai regelui puteau fi si marii preoti cazul lui deceneu

Question 14

Cum functiona curtea?

Answer 14

Nu aveau functii diferentiate si specifice,dar se bucurau de stabilitate si exita o anumita ierarhie exemplificata prin cazul lui Acornion sub Burebista

Question 15

Care era statul marelui preot?

Answer 15

Marele preot era considerat un adevarat vice rege .pentru ca avea harul de a interpreta si transmite mesajul zeilor, iar si legile erau promovate ca tot fiind divine, iar astfel marele preot avea calitatea de judecator suprem

Question 16

care este esenta statului geto-dac?

Answer 16

Din punctul de vedere al esenței sale, spre deosebire de Roma antică sau de Grecia antică, care erau
state sclavagiste de tip clasic, statul geto-dac a fost un stat sclavagist începător, cu importante trăsături care
îl apropie de statele Orientului Antic, bazate pe modul de producție tributal, cum ar fi Egipt sau Asiria, unde
regele deținea monopolul exploatării zăcămintelor de aur

Question 17

care este forma statului deto-dac?

Answer 17

Din punctul de vedere al esenței sale, statul geto-dac era o monarhie cu un pronunțat caracter
militar. Conducătorii statului aparțineau aristocrației, autorii anticii menționând cele două categorii sociale
geto-dace: tarabostes / pileati (aristocrații) și comati / capilati (oamenii de rând). Caracterul pronunțat militar
al statului geto-dac nu este o expresie a primitivismului, așa cum susțin unii autori, ci este o consecință
firească a contextului istoric în care s-a format și a evoluat acesta, dominat de agresiunea permanentă a
puterilor vecine.

Question 18

care erau organele locale de conducere ale statului?

Answer 18

Referitor la organizarea locală, Suidas precizează că în statul geto-dac erau unii puşi mai mari peste
treburile agricole, iar alţii, din jurul regelui, erau împărţiţi la paza cetăţilor.
Existau două categorii de dregători locali:
 dregători cu atribuțiuni administrative, care dirijau agricultura la nivelul obștilor sătești;
 dregători militari, comandanți ai cetăților; acest lucru arată că exista un vast sistem de apărare,
în centrul căruia se află sistemul munților Orăștiei.

Question 19

Care au fost caile de formare ale dreptului geto-dac?

Answer 19

Dreptul geto-dac s-a format pe trei căi:
1. sancţionarea unora dintre vechile obiceiuri ale geto-dacilor, din epoca prestatală, în care este
vorba despre obiceiurile acelea care se dovedeau a fi convenabile şi utile clasei dominante şi despre
care se pretindea că ele sunt expresia unui interes social general;
2. instituirea unor obiceiuri noi, corespunzătoare noilor cerinţe economice, sociale, circumscrise
organizării de tip politic a societăţii;
3. elaborarea unui sistem scris de legi (Belegines), pe lângă dreptul nescris sau cutumiar, exprimat
în formă obiceiurilor; acest sistem de legi scrise nu a parvenit pe cale directă, dar autorii antici îl
menţionează; Strabon şi Iordanes afirmă că Burebista a dat poporului său un set de legi scrise,
conţinând porunci ale regelui şi despre care Burebista pretindea că i-au fost inspirate de zei; acestea
s-au păstrat până în sec. VI d. Hr.; spre deosebire de codul decemviral al romanilor (Legea celor
XII Table), acestea conţin norme de drept noi.

Question 20

care erau cele 2 forme de proprietate?

Answer 20

În materia proprietăţii, geto-dacii au cunoscut două forme de proprietate:
 proprietatea privată;
 proprietatea comună, devălmaşă, a obștilor sătești sau teritoriale.

Question 21

Cum se manifesta proprietatea privata?

Answer 21

Prima formă de proprietate este atestată de un autor antic, Criton, care menţionează că în statul getodac existau mari proprietari de pământuri şi vite. Alte izvoare antice indică faptul că practica vânzării
sclavilor de origine geto-dacă pe pieţele de sclavi ale Imperiului Roman era extrem de frecventă. Rezultatul
este că această formă de proprietate, cea privată, avea ca obiect pământul, vitele şi sclavii, iar titularii săi erau
membrii aristocrației geto-dace, şi anume taraboștii.
În proprietatea privată a fiecărui individ se mai găsea locul său de casă, indiferent de formă

Question 22

Cum se manifesta prop. comuna devalmasa?

Answer 22

A doua formă de proprietate, cea comună devălmașă, este cunoscută din examinarea unor versuri
Pagină | 2
conţinute în odele poetului latin Horaţiu. Concluziile care se desprind din aceste versuri sunt că pământurile
proprietății comune devălmașe se aflau în stăpânirea comună a membrilor obștii, în sensul că acestea nu
erau împărțite. La fel se întâmplă cu recoltele obținute de pe aceste terenuri.
Pământul obştilor era împărţit numai sub aspectul folosinţei lui în loturi, care erau atribuite membrilor
obștii pe timp de un an, potrivit sistemului asolamentului, prin tragere la sorţi. În anul următor, loturile de
cultură erau redistribuite prin tragere la sorţi potrivit aceluiaşi sistem, al asolamentului. Procedura distribuirii
loturilor prin tragere la sorţi era supravegheată de către dregătorii administrativi, tot aceştia fiind cei care
reţineau impozitul sau tributul datorat statului de către obşte din recoltele obţinute.

Question 23

ce se stie despre institutia casatoriei la daci?

Answer 23

Herodot arată că, la daci, căsătoria se realiza printr-un contract de cumpărare a soţiei de la părinţii
acesteia de către soţ, iar în cadrul căsătoriei femeia se afla într-o stare de inferioritate faţă de soţul său. În
acelaşi sens, poetul latin Ovidius vorbeşte despre muncile grele pe care soţia geto-dacă trebuia să le
îndeplinească în cadrul gospodăriei.
Un alt poet latin, Horațiu, arată, în odele sale, că geto-dacii erau monogami şi consemnează totodată
şi practica zestrei, termen de sorginte geto-dacă. Tot Horațiu menționează că cea mai importantă zestre a
femeii geto-dace consta în virtutea ei

Question 24

ce stim despre dreptul penal?

Answer 24

Un alt domeniu reglementat de dreptul geto-dac este dreptul penal, materie în care principalele
instituţii vizau apărarea statului şi apărarea proprietăţii private. Singura menţiune concretă existență în
acest sens provine de la Horațiu, care spune că adulterul femeii geto-dace era sancţionat cu uciderea sa.

Question 25

ce stim despre dreptul procesual?

Answer 25

Referitor la dreptul procesual, deşi din punct de vedere formal atribuţiile realizării justiţiei fuseseră
preluate de către stat, în statul geto-dac, în anumite situaţii (cazuri de vătămare corporală) continuă să se
aplice vechiul sistem al răzbunării sângelui, adică o formă de justiţie privată.
Autorii antici arată că organizarea activităţii de judecată era una dintre preocupările principale ale
statului geto-dac:
 Iordanes spune despre Comosicus că era judecător suprem; acesta se ocupa de organizarea şi de
judecarea proceselor, însă Comosicus era rege și Mare Preot simultan; de aceea, nu putem ști cu
exactitate dacă acesta exercita atribuțiile de judecător suprem în virtutea calității de rege sau a celei
de Mare Preot;
 poetul Ovidius, referindu-se şi el la activitatea judiciară în statul geto-dac, arată că duelul judiciar
era utilizat uneori ca sistem de rezolvare a litigiilor între persoane; mai funcționa și sistemul
compozițiunii – înlocuirea dreptului de răzbunare cu o despăgubire materială.

Question 26

Ce stim despre dreptul international public

Answer 26

În ceea ce priveşte dreptul internaţional public, unii autori menţionează rolul pe care preoţii getodaci îl jucau asemenea preoţilor romani în cadrul ceremonialului care însoţea încheierea unor tratate de
alianţă (negociate și semnate de Marele Preot alături de rege) între statul geto-dac şi alte state.