DREGATORII Flashcards

1
Q

Prezentare generală

Precizări introductive

A

Dregătorii sunt înalți demnitari ai statului feudal, numiți și revocați de domn și care exercitau
atribuțiuni administrative, judiciare și militare în cadrul aparatului de stat feudal. La învestirea în funcție,
dregătorii depuneau un jurământ de credință față de domn. Dregătoriile erau onorifice, în sensul că dregătorii
nu erau remunerați, însă beneficiau de danii domnești pentru dreaptă și credincioasă slujbă, li se concedeau
veniturile unor moșii și, de asemenea, puteau primi daruri de la subalternii lor.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

Prezentare generală

Evoluția instituției

A

La origine, dregătorii erau slujbași domnești care îndeplineau în cadrul Curții atribuțiuni legate de
persoana domnului, așa cum sugerează și denumirile lor. Treptat, însă, pe măsura întăririi puterii domnești și
a îngrădirii imunităților feudale, în cadrul procesului centralizării de stat, dregătorii pătrund în Sfatul domnesc
și preiau în numele domnului conducerea efectivă a vieții de stat.
Sistemul dregătoriilor feudale s-a cristalizat în Țara Românească în timpul domniei lui Mircea cel
Bătrân, iar în Moldova, în timpul domniei lui Alexandru cel Bun. Sistemele sunt asemănătoare, datorită
tradițiilor similare și modelului comun avut în vedere, anume sistemul dregătoriilor din Imperiul Bizantin.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

Categorii de dregători

Marii dregători

A

Din categoria marilor dregători (membri ai Sfatului domnesc) făceau parte următorii:
1° Banul de Severin (la origine, apoi Banul Craiovei) – primul dregător în ierarhia feudală a Țării
Românești; avea în competența sa atribuțiuni militare, administrative și judiciare exercitate în
zona din dreapta Oltului (Oltenia); la fel ca domnul, banul Craiovei putea pronunța inclusiv
pedeapsa cu moartea sau confiscarea averii; în subordinea sa, se aflau dregători de rang inferior,
denumiți bănișori;
2° Vornicul – conducătorul slujitorilor Curții domnești și cel care asigura protecția granițelor și
judeca unele pricini penale; un element specific pentru Moldova este acela că existau doi vornici
(vornicul Țării de Sus și vornicul Țării de Jos – primul dregător în ierarhia feudală din
Moldova), ce comandau și oștirea din zonele respective; în ceea ce privește Țara Românească,
competența vornicului era similară cu cea a banului și se exercita asupra zonei din stânga Oltului
(Muntenia);
3° Logofătul – șeful cancelariei domnești și deținătorul sigiliului domnesc, cu care erau întărite
hrisoavele domnești; el judeca și procesele care aveau ca obiect domeniile domnești ereditare;
4° Postelnicul – tălmaciul, sfetnicul de taină al domnului, având în competență gestionarea
relațiilor externe ale țării și judecarea anumitor pricini privind funcționarii inferiori ai Curții
domnești;
5° Spătarul – purtătorul spadei domnești și comandantul cavaleriei; uneori, în timp de război,
spătarul comanda întreaga armată; în Moldova, domnul Ieremia Movilă a înființat, după model
Pagină | 8
polonez, o dregătorie similară, denumită hatman, care a preluat atribuțiile militare ale vornicilor;
6° Vistiernicul – conducătorul activității financiare, se ocupa de coordonarea strângerii impozitelor
și a celorlalte prestații către domnie, dar și de efectuarea cheltuielilor pentru întreținerea armatei
și a Curții domnești; după instaurarea dominației otomane, vistiernicul asigura plata haraciului
și a celorlalte obligați fiscale față de Poartă;
7° Cămărașul – dregătorul însărcinat cu întreținerea cămării domnești, adică a veniturilor și a
cheltuielilor domnului, întrucât, începând cu sec. al XVIII-lea, veniturile țării se separă de
veniturile domnului;
8° Paharnicul – avea în grijă pivnițele domnești;
9° Stolnicul – avea în grijă grădinile și pescăriile domnești;
10° Comisul – avea în grijă grajdurile domnești

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

Categorii de dregători

Micii dregători

A

Din categoria micilor dregători (nu erau membri ai Sfatului domnesc) făceau parte următorii:

i. Armașul – se ocupa de executarea hotărârilor penale pronunțate de domn;
ii. Șătrarul – avea în grijă corturile domnești;
iii. Aga – comandantul pedestrimii, devenit apoi comandantul gărzii personale a domnului;
iv. Clucerul – se ocupa de aprovizionarea curții cu grâne;
v. Sulgerul – se ocupa de aprovizionarea curții cu carne.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly