dezmembramintele dreptului de proprietate privata

Question 1

Conceptul modern de dezmembraminte ale dreptului de proprietate privata

Answer 1

Din dezmembrarea atributelor care intra in continutul juridic al dreptului de proprietate => drepturile reale asupra bunului altuia (iura in re aliena).
Proprietarul initial se infatiseaza, de regula, ca nud proprietar, idee ce exprima lipsirea sa de dreptul de folosinta asupra bunului (usus si fructus).
* In cazul servitutilor, proprietarul fondului aservit este lipsit de unele atribute ale dreptului sau de proprietate, dar numai in legatura cu o parte din bunul sau. Mai mult, uneori, titularul fondului aservit nu este lipsit in totalitate de aceste atribute, el avand dreptul sa le exercite in comun cu titularul fondului dominant.

Question 2

Conceptul modern de dezmembraminte ale dreptului de proprietate privata
Ius possidendi este el insusi divizat intre nudul proprietar si titularul dezmembramantului:

Answer 2

nudul proprietar pastreaza dreptul de a apropria lucrul, precum si de a stapani lucrul, dar, in acest ultim caz, doar in calitate de nud proprietar => aproprierea ramane integral nudului proprietar
titularul dezmembramantului dobandeste dreptul de a stapani si el bunul, dar nu ca proprietar, ci ca titularul dezmembramantului respectiv
=> stapanirea se imparte intre nudul proprietar si titularul dezmembramantului
=> orice dezmembramant al dreptului de proprietate include in continutul sau juridic atributul posesiei, diferit de ius possidendi care intra in continutul juridic al dreptului de proprieatte privata (parte a acestuia <= divizarea intre nudul proprietar si titularul dezmembramantului)

Question 3

Conceptul modern de dezmembraminte ale dreptului de proprietate privata
Desi atributul dispozitiei ramane la nudul proprietar, este diminuat sub dublu aspect:

Answer 3

dispozitia juridica– este pastrata, dar numai in legatura cu nuda proprietate. „Nimeni nu poate transmite mai mult decat are” – nudul proprietar poate transmite numai nuda proprietate, iar dobanditorul ei va fi tinut sa respecte dezmembramantul constituit.
dispozitia materiala– nudul propritar o poate exercita, dar numai in masura in care nu este stanjenit exercitiul dezmembramantului => dispozitia materiala este restransa.
Dezmembramintele = drepturi reale principale derivate asupra bunului altuia, care se constituie sau se dobandesc prin transferarea unor elemente din continutul juridc al dreptului de proprietate asupra bunului respectiv catre o alta persoana sau prin exercitarea concurenta a acestor elemente de catre proprietarul bunului si o alta persoana.
Sunt limitate ca numar prin lege (art. 555 alin. 2).
Sunt incompatibile cu dreptul de proprietate publica – art. 136 alin. 4 Const. precizeaza limitativ modurile de exercitare a dreptului de proprietate publica.

Question 4

Dezmembramintele in sens restrans si dezmembramintele in sens larg

Answer 4

Dezmembramintele propriu-zise sunt: uzufructul, uzul, abitatia, servitutea si suberficia.
In sens larg, nuda proprietate poate fi privita ca un dezmembramant al dreptului de proprietate privata:
rezulta tot din separarea atributelor dreptului de proprietate initial
pastreaza aptitudinea reintregirii tuturor atributelor => dreptul de proprietate privata absolut, exclusiv si perpetuu
pastreaza perpetuitatea sub intelesul ca permite reintregirea dreptului initial dupa incetarea dezmembramintelor

Question 5

Corelatia dintre dezmembramintele dreptului de proprietate privata si posesia ca stare de fapt

Answer 5

Odata cu dezmembrarea dreptului de proprietate privata, se modifica si configuratia posesiei ca stare de fapt:
posesia – obiectivare a tuturor atributelor dreptului de proprietate privata =>
posesia – obiectivarea atributelor care reman in continutul juridic al nudei proprietati
+
posesia – obiectivarea atributelor unuia sau altuia dintre dezmembramintele propriu-zise

Question 6

Diferentierea dezmembramintelor dreptului de proprietate privata de raporturile juridice obligationale conexe si de drepturile de creanta, in general

Answer 6

Dezmembrarea dreptului de proprietate privata => dublu efect:
in planul drepturilor reale - fragmentarea dreptului initial in mai multe drepturi reale
in planul obligatiilor - crearea unor raporturi juridice obligationale intre nudul proprietar si titularul dezmembramantului
Nercesara diferenterea intre:
drepturile si obligatiile nudului proprietar si ale titularilor dezmembramintelor <= manifestare a drepturilor reale provenite din fragmentarea dreptului initial
drepturile de creanta si obligatiile care intra in continutul raporturilor juridice obligationale
Diferentiarea dintre dezmembraminte ca drepturi reale principale si drepturile de creanta: cand drepturile de creanta au ca obiect o prestatie referitoare la un anumit bun, obiectul propriu-zis este prestatia la care s-a obligat debitorul (nu bunul altuia). Ex. locatarul are un drept de folosinta, insa nu un drept real – asigurarea folosintei nu se face direct, ci mediat, prin prestatia locatorului, acre are obigatia de a ii asigura folosinta bunului inchiriat.

Question 7

Posibilitatea coexistentei mai multor dezmembraminte ale dreptului de proprietate privata cu privire la acelasi bun
Dreptul de servitute

Answer 7

Dreptul de servitute poate coezista cu unul dintre celelalte dezmembraminte propriu-zise ale dreptului de proprietateprivata:
C1) dreptul de servitute asupra bunului s-a constituit anterior - nu este exclusa constituirea ulterioara a unui drept de uzufruct, uz, abitatie sau superficie
C2) daca exista un drept de uzufruct, uz, abitatie sau superficie, se poate constitui ulterior un drept de servitute asupra aceluiasi bun:
prin act juridic, numai cu acordul nudului proprietar si cu acordul titularului dezmembramantului.
prin uzucapiune, aceasta operand atat impotriva nudului proprietar, cat si impotriva titularului dezmembramantuluiconstituit anterior

Question 8

Posibilitatea coexistentei mai multor dezmembraminte ale dreptului de proprietate privata cu privire la acelasi bun
Dreptul de superficiei

Answer 8

n continutul juridic al caruia intra dreptul de proprietate asupra unei constructii/lucrari este compatibil cu constituirea altui dezmembramant al dreptului de proprietate.

Question 9

Evaluarea dezmembramintelor

Answer 9

drepturi patrimoniale => au o valoare economica
valoarea economica a dreptului de proprietate privata se stabileste pe baza raportului dintre cerere si oferta + criterii stabilite de legiuitor
valoarea economica a dezmembramintelor nu se poate stabili direct prin raportarea la mecanismele economiei de piata:
cand dezmembramintele presupun folosinta intregului bun – valoarea economica se stabileste pe baza de expertiza (durata, contravaloarea folosintei pe unitate de timp, reguli de la locatiune)
solutia legiuitorului in materie fiscala – valoarea declarata de parti, dar minim 20% din valoarea orientativa stabilita de expertiza
la servitute ar trebui sa se calculeze in raport cu valoarea de circulatie a partii din fondul aservit asupra caruia se exercita efectiv acest dezmembramant (de lege ferenda)
valoarea economica a nudei proprietati =
valoarea de circulatie a bunului – valoarea la care a fost evluat dezmembramantul
valoarea declarata de parti, dar minim 80% din valoarea orientativa stabilita de expertiza

Question 10

1. Dreptul de uzufruct
   Notiunea
   si continutul juridic

Answer 10

Dreptul de uzufruct este reglementat in NCC de la art​. 703 la art. 748 => ampla reglementare.
Notiunea
Art​. 703 => dreptul​ de uzufruct = dezmembramantul dreptului de proprietate privata cu caracter temporar, care confera titularului sau prerogativa de a stapani bunul altei persoane, in calitate de uzufructuar, prerogativa de a utiliza acel bun (usus) si prerogativa de a­i culege fructele (fructus), inclusiv cu posibilitatea de a ceda emolumentul folosintei, dar cu indatorirea de a conserva substanta bunului, atribute care pot fi exercitate in limitele materiale si in cele juridice.
Nudul proprietar – o parte din atributul posesiei (continua sa aproprieze bunul si sa il stapaneasca in calitate de nud proprietar) si atributul folosintei.
Continutul juridic = suma prerogativelor pe care le confera titularului sau

Question 11

1. Dreptul de uzufruct

A. Dezmembramant al dreptului de proprietate privata

Answer 11

Reiese concluzia ca este vorba de un drept real principal => are toate calitatile drepturilor reale principale. Se distinge prin modul de nastere si continutul sau juridic.

Question 12

1. Dreptul de uzufruct

B. Drept esentialmente temporar

Answer 12

In cazul persoanei fizice, uzufructul este cel mult viager (art. 708 alin. 1) => dreptul de uzufruct nu se transmite la mostenitori. Daca nu s­a prevazut durata uzufructului, se prezuma ca este viager.
Art. 708 alin. (4) lamureste o problema care ar putea sa creeze confuzii: uzufructul constituit pana la data la care o alta persoana va ajunge la o anumita varsta dureaza pana la acea data, chiar daca acea persoana ar muri inainte. Nu se incalca caracterul viager.
Daca este vorba de o persoana juridica, uzufructul dureaza cel mult 30 de ani, iar daca nu s­a prevazut durata, se prezuma ca e de 30 de ani (art. 708 alin. 2).
In cazul uzucapiunii, uzufructul va fi viager (persoana fizica)/de 30 de ani (persoana juridica), cu exceptia cazului in care se probeaza ca elementul animus al posesiei include reprezentarea subiectiva a unei perioade mai mici.
NB:​ in orice caz, partile pot conveni o durata mai mica a uzufructului. ! uzufructul poate inceta inainte de termen

Question 13

1. Dreptul de uzufruct

C. Drept intre incesibilitate si cesibilitate

Answer 13

In VCC dreptul de uzufruct era incesibil, fiind constituit intuitu personae si conferind titularului sau numai dreptul de a ceda emolumentul sau (exercitiul dreptului). Exceptie – ipotecarea uzufructului asupra imobilelor => putea forma obiectul urmaririi silite.
In NCC, dreptul de uzufruct este ​cesibil​.​ Art. 714​:“in absenta unei prevederi contrare, uzufructuarul poate ceda dreptul sau unei alte persoane, fara acordul nudului proprietar” Inseamna ca nu mai este constituit intuitu personae.
Prevedere contara = clauza inscrisa fie in actul de constituire, fie o prevedere legala.
NB: o asemenea clauza nu se confunda cu o clauza de inalienabilitate, desi efectul este acelasi. Diferenta: clauza voluntara de inalienabilitate presupune existenta unui interes legitim. In cazul nostru, este suficient sa se prevada o clauza de incesibilitate a uzufructului, nemaifiind necesara indeplinirea conditiei privind interesul legitim.
Dar aceasta cesibilitate presupune unele precizari:
- pana in momentul in care cesiunea uzufructului este notificata nudului proprietar, obligatiile nascute pentru uzufructuar trebuie sa fie indeplinite de el fata de nudul proprietar
- in perioada dintre incheierea cesiunii si notificarea cesiunii, alaturi de uzufructuar raspunde solidar si cesionarul; pentru obligatiile nascute inainte​ de incheierea cesiunii, este obligat numai uzufructuarul
- dupa​ notificare, raspunde numai cesionarul cu titlu principal, dar uzufructuarul cedent va raspunde fata de nudul proprietar in calitate de fideiusor, asadar avem o situatie de fideiusiune​ legala: uzufructuarul cedent il garanteaza pe cel cesionar in raporturile cu nudul proprietar.
- cesiunea nu schimba durata initiala (ex. viager => se va lua in considerare decesul uzufructuarului cedent)
- urmarirea bunurilor date in uzufruct apare ca o aplicare a regulii cesibilitatii
- creditorii pot sa urmareasca uzufructul
- creditorii pot sa urmareasca bunurile date in uzufruct, daca uzufructuarul universal/cu titlu universal nu plateste datoriile aferente masei patrimoniale/partii din masa patrimoniala data in uzufruct (art. 744)
Conteaza momentul constituirii uzufructului:
constituit prin conventie anterior intrarii in vigoare a NCC – incesibil
constituit pe alta cale decat conventie (indiferent de data constituirii) / prin conventie dupa intrarea in vigoare a NCC – cesibil, daca nu exista o prevedere contr

Question 14

1. Dreptul de uzufruct

Obiectul dreptului de uzufruct

Answer 14

Nu se poate constitui cu privire la bunurile din domeniul public, dar se poate constitui in cazul dreptului de proprietate privata a statului/UAT.
Se poate constitui, conform art​. 706​, asupra oricaror bunuri mobile sau imobile, corporale ori incorporale, inclusiv o masa patrimoniala, o universalitate de fapt ori o cota­parte din acestea.
Avem prevederi​ speciale privind obiectul uzufructului in art​. 715­722​. Dincolo de aceste prevederi speciale, doua concluzii sunt importante:
Este firesc sa se constituie asupra bunurilor corporale, indiferent daca sunt mobile sau imobile.
Este insa firesc sa se constituie si asupra bunurilor incorporale? NCC curma aceasta veche controversa nascuta de cei ce afirmau ca nu se poate constitui un drept de uzufruct asupra unui bun care nu formeaza obiectul dreptului de proprietate, altfel spus cum sa dezmembrezi usus si fructus din continutul juridic al dreptului de proprietate daca nu avem drept de proprietate? Intrebarile acestea ignora faptul ca sunt anumite lucruri incorporale susceptibile de apropriere, asa cum se intampla in cazul drepturilor patrimoniale, creatiilor care formeaza obiectul dreptului de proprietate intelectuala sau al unei creante incorporate in titlul lor constatator.
Mai mult, in cazul unor universalitati de fapt sau de drept: fondul de comert este un bun incorporal ca universalitate de fapt, dar poate fi apropriat, adica poate forma obiectul dreptului de proprietate. Tot astfel, anumite mase patrimoniale, adica universalitati juridice, cum este cazul masei succesorale, se pot transmite si deci, sunt obiect de apropriere.
Ori de cate ori este vorba de bunuri incorporale care au fost apropriate, asupra lor exista un drept de proprietate, care poate fi dezmembrat, deci se poate constitui uzufruct asupra lor.
! cand dreptul de proprietate asupra unui bun incorporal poate fi dezmembrat, se pot constitui numai dreptul de uzufruct si dreptul de uz, celelalte dezmembraminte fiind excluse.
Ceva este atipic: cerinta salvarii substantei bunului, dar bunurile incorporale nu au substanta, asadar aceasta cerinta nu functioneaza asupra uzufructului constiuit asupra unor bunuri incorporale.
Art. 707: uzufructul poarta asupra tuturor accesoriilor bunului dat in uzufruct, precum si asupra a tot ce se uneste sau se incorporeaza in acesta.
Avand in vedere obligatia uzufructuarului de a conserva substanta bunului, uzufructul de poate constitui asupra oricarui bun, cu exceptia celor consumptibile.

Question 15

Cvasiuzufructul

Answer 15

Bunurile consumtibile pot constitui obiectul unui cvasiuzufruct – nu e in realitate un dezmembramant al dreptului de proprietate privata. Se transmite chiar dreptul de proprietate asupra bunurilor consumtibile.
Art. 712: daca uzufructul cuprinde si bunuri consumptibile, uzufructuarul are dreptul de a dispune de ele, dar cu obligatia de a-i restitui proprietarului aceeasi cantitate/calitate/valoare sau, la alegerea proprietarului, contravaloarea, la data stingerii uzufructului.
!cvasiuzufructul constituit prin conventie inainte de intrarea in vigoare a NCC este incesibil => diferenta fata de imprumutul de consumatie
NCC, cvasiuzufructul este cesibil (! se deosebeste de imprumutul de consumatie si de depozitul neregulat)
Dupa constituirea cvasiuzufructului, proprietarul initial nu are calitatea de nud proprietar, ci de creditor.

Question 16

Constituirea/dobandirea uzufructului

Answer 16

Acest dezmembramant se poate constitui prin act​ juridic (inclusiv testament ­ testatorul poate lasa nuda proprietate unei persoane, iar uzufructul altei persoane) sau prin uzucapiune​ (posesia ca stare de fapt nu este doar exercitarea atributelor dreptului de proprietate, ci si a oricarui drept real principal, inclusiv cel de uzufruct, deci posesia indelungata ca stare de fapt corespunde acestui dezmembramant, poate duce, in conditiile legii, la constituirea dreptului de uzufruct). Daca e vorba de bunuri mobile, se poate constitui si prin posesia de buna-credinta.
Cand proprietarul transmite prin conventie uzufructul, este vorba de o constituire per​ translationem​ (constituire directa). Cand transmite nuda proprietate, dar pastreaza uzufructul, se vorbeste de transmitere per​ deductionem (constituire indirecta).
Cel care constituie uzufructul trebuie sa fie proprietarul, sa aiba capacitate deplina de exercitiu si sa fie o „persoana existenta” (art. 704 alin. 2) – ex. infans conceptus.

Question 17

Diferentierea drepturilor si obligatiilor uzufructuarului si ale nudului proprietar in functie de natura lor

Answer 17

Dincolo de independenta dintre nuda proprietate si uzufruct, aceste dezmembraminte au ca origine si finalitate dreptul de proprietate privata. => exista:
drepturile si obligatiile care sunt o simpla manifestare a acestor dezmembraminte – tin de exercitarea dreptului de uzufruct
obligatia generala negativa
drepturi si obligatii specifice raporturilor juridice obligationale

Question 18

A. Drepturile uzufructuarului, ca manifestare a atributelor uzufructului

Answer 18

Dreptul de uzufruct cuprinde, in latura substantiala, posesia specifica uzufructului si folosinta, iar latura procesuala, dreptul material la actiune (=> dreptul la protectia juridica a uzufructului prin actiunea confesorie, dreptul de a utiliza actiunile posesorii).
Uzufructuarul are atributul posesiei specific acestui dezmembramant = stapaneste in calitate de uzufructuar.
Uzufructuarul are folosinta (usus si fructus), conform art. 709. Are dreptul de a utiliza bunul si de a-i culege fructele, fara a-i consuma substanta. Valoarea bunului poate insa sa scada ca urmare a folosintei normale – art. 713. Uzura nu se confunda cu distrugerea/deteriorarea ca urmare a faptei culpabile a uzufructuarului.
Art. 724: regula – nu poate schimba destinatia bunului + exceptia: daca asigura o crestere a valorii bunului sau cel putin nu se prejudiciaza interesele proprietarului
Folosinta bunului se intinde si asupra accesoriilor acestuia si asupra a tot ce se uneste sau se incorporeaza in acesta (art. 707).
Folosinta poate fi exercitata direct de catre uzufructuar sau indirect, prin intermediul altei persoane.
Uzufructuarul poate sa exercite direct folosinta prin acte materiale sau prin incheierea de acte juridice de conservare/administrare. Regula – nu poate face acte de dispozitie: nu poate instraina obiectul uzufructului, creditorii sai nu il pot urmari (daca nu 🡪 vanzarea bunului altuia; proprietarul are actiunea in revendicare). Exceptia – art. 713: poate dispune de bunurile care, desi nu sunt consumptibile, se deterioreaza rapid si va restitui valoarea lor.
Exercitarea uzufructului se face indirect cand uzufructuarul cedeaza emolumentul uzufructului prin acte juridice (locatiune, arenda, comodat – art. 715). Acestea vor fi opozabile proprietarului/mostenitorilor lui, chiar daca uzufructul se stinge prin decesul uzufructuarului, numai pana la implinirea termenului, nu mai mult de 3 ani de la incetarea uzufructului.
Daca contractele de inchiriere/arendare sunt prelungite inainte de expirarea contractelor initiale si uzufructul se stinge inainte de expirarea contractelor initiale, prelungirea va fi opozabila proprietarului/mostenitorilor lui (6 luni – inchiriere, 1 an – arenda, de la expirarea contractelro initiale. Durata locatiunii nu poate fi mai mare de 3 ani de la stingerea uzufructului.
Cedarea emolumentului se poate face cu titulu oneros (uzufructuarul obtine fructe civile) sau cu titlu gratuit.
Uzufructuarul poate culege fructele naturale, industriale si civile (art. 709). Fructele naturale/industriale neculese in momentul dobandirii uzufructului se cuvin uzufructuarului, iar cele neculese de uzufructuar pana la incetarea uzufructului se cuvin proprietarului. Cel care culege nu datoreaza celuilalt cheltuielile pentru producere. Fructele civile se dobandesc zi cu zi si se cuvin uzufructuarului proportional cu durata uzufructului. Uzufructuarul nu are dreptul sa culeaga productele – consuma substanta bunului.

Question 19

Drepturile uzufructuarului care intra in continutul unor raporturi juridice obligationale

Answer 19

Obligatia nudului proprietar de a preda bunul catre uzufructuar corespunde si unui drept de creanta al uzufructuarului. Cand uzufructul este dobandit prin contract, uzufructuarul are, pe langa actiunea confesorie, o actiune contractuala (intemeiata pe dreptul de creanta) pentru predarea bunului impotriva nudului proprietar. Actiunea contractuala se prescrie in 3 ani.
In contractul de constituire pot sa se prevada si alte drepturi de creanta in favoarea uzufructuarului.

Question 20

A. Obligatiile uzufructuarului, ca expresie a obligatiei generale negative

Answer 20

Prin dezmembrarea dreptului de proprietate privata are loc o restrangere a obligatiei negative a titularului dezmembramantului. El dobandeste anumite drepturi asupra bunului, dar ramane tinut de obligatia negativa restransa corespunzatoare nudei proprietati:
- obligatia de a salva substanta bunului
- obligatia de a se ingriji de lucru ca un bun proprietar
- obligatia de a respecta si continua modul de folosinta stabilit de proprietar
Uzufructuarul are o serie de obligatii pozitive (de a face) pentru a conserva bunul si a-i asigura o durata cat mai mare de folosinta <= prelund o parte din atributele dreptului de proprietate, se situeaza partial in situatia proprietarului.

Question 21

B. Obligatiile uzufructuarului care intra in continutul unor raporturi juridice obligationale
a) Obligatiile nascute in momentul constituirii uzufructului

Answer 21

• aceste obligatii revin uzufructuarului cand dreptul sau este dobandit prin act juridic
• obligatia de a intocmi inventarul bunurilor mobile si de a constata starea bunurilor imobile, obligatia de a da cautiune

Question 22

B. Obligatiile uzufructuarului care intra in continutul unor raporturi juridice obligationale
b) Obligatiile nascute in timpul uzufructului

Answer 22

• se nasc, de regula, din fapte juridice in sens restrans
• pot fi:
  o manifestarea a obligatiei generale de a salva substanta bunului si de a se folosi de lucru ca un bun proprietar: obligatia de conservare (apara substanta juridica), obligatia de intretinere a lucrului in stare buna (apara substanta materiala)
  rezultatul preluarii partiale a sarcinilor si cheltuielilor pe care orice proprietar trebuie sa le faca, in mod obisnuit: obligatia de a plati sarcinile anuale ale fondului si sarcinile extraordinare impuse de proprietate, obligatia de a plati cheltuielile ocazionate de litigiile privitoare la folosinta, obligatia uzufructuarului universal sau cu titlu universal de a plati datoriile in caz de constituire a uzufructului cu titlu gratuit

Question 23

B. Obligatiile uzufructuarului care intra in continutul unor raporturi juridice
c) Obligatiile uzufructuarului la incetarea uzufructului

Answer 23

La stingerea uzufructului, in sarcina uzufructuarul se nasc doua obligatii:
obligatia de restituire a bunului. Este corelativa dreptului de creanta al proprietarului avand ca obiect restituirea. Nudul proprietar are doua actiuni: ​actiunea in revendicare si ​actiunea cu caracter personal​, intemeiata pe dreptul de creanta. Avantajul actiunilor reale fiind ca fie nu se prescriu, fie se prescriu intr­un termen mai lung ca dreptul de creanta.
obligatia de a plati despagubiri in cazul pieirii sau deteriorarii bunului din culpa sa
Uzufructuarul are dreptul sa pretinda despagubiri pentru imbunatatirile si lucrarile facute asupra unui imobil, numai daca sunt lucrari cu caracter necesar. Pentru cele utile sau voluptuare, efectuate fara acordul nudului proprietar nu poate si i se poate cere sa readuca bunul in starea initiala. Daca sunt facute cu acordul proprietarului si au sporit valoarea imobilului, uzufructuarul poate cere o indemnizatie echitabila. La lucrarile autonome se aplica regulile de la accesiunea imobiliara.

Question 24

Drepturile nudului proprietar

A. Dreptul de a poseda bunul

Answer 24

Dezmembrarea dreptului de proprietate privata => segmentarea atributului posesiei, ca element de drept, intre uzufructuar si nudul proprietar. Nudul proprietar pastreaza prerogativa aproprierii si stapanirii bunului, dar numai in calitate de nud proprietar.

Question 25

Drepturile nudului proprietar

B. Dreptul de a dispune de bun

Answer 25

Poate exercita dispozitia juridica numai cu privire la nuda proprietate, fara a aduce atingere dreptului de uzufruct => poate sa vanda/doneze/schimbe/ipotecheze/gajeze/sa greveze cu sarcini nude proprietate. Daca dobandeste o servitute in folosul bunului, de ea va beneficia si uzufructuarul. Daca bunul piere/este expropriat, nudul proprietar beneficiaza de indemnizatie.
Dispozitia materiala este limitata de uzufruct: poate culege productele. Nu poate transforma sau distruge bunul, pentru ca ar stirbi folosinta la care are drept uzufructuarul.

Question 26

Drepturile nudului proprietar

C. Dreptul la protectia juridica a nudei proprietati

Answer 26

Nudul propritar poate exercita actiunea in revendicare, daca este contestata nuda propritate de un tert uzurpator. Isi poate apara dreptul si prin actiuni contractuale sau delictuale si poate exercita si actiunile posesorii (pastreaza o parte din posesie nu numai ca stare de drept, ci si ca stare de fapt), dar nu impotriva uzufructuarului, inainte de incetarea uzufructului.

Question 27

Drepturile nudului proprietar
D. Dreptul de a cere incetarea uzufructului pentru abuz de folosinta sau de a cere respectarea modului normal de folosinta a lucrului

Answer 27

Art. 747: nudul proprietar poate introduce actiune in justitie cerand sanctionarea abuzului de folosinta, respectiv incetarea uzufructului. Actiunea are natura delictuala. Sanctiunea nu opereaza de drept, ci are caracter judiciar.
abuz de folosinta = uzufructuarul isi exercita abuziv drepturile sale/incalca obligatiile fata de nudul proprietar/incalca obligatia generala corespunzatoare nudei proprietati
Nudul proprietar poate cere fie respectarea modului normal de folosinta (+despagubiri) sau incetarea uzufructului. Judecatorul hotaraste modul de reparare a prejudiciului. Instanta, fara a dispune incetarea uzufructului, poate autoriza proprietarul sa preia folosinta bunului, cu plata unei rente catre uzufructuar pana la incetarea uzufructului. Creditorii uzufructuarului pot interveni in proces pentru a impiedica stingerea dreptului de uzufruct => pentru a-si conserva drepturile.

Question 28

Obligatiile nudului proprietar

A. Obligatia de a nu face ca manifestare a obligatiei generale negative corelative dreptului de uzufruct

Answer 28

Dreptul de uzufruct este opozabil si nudului proprietar. !Daca bunul necesita repararii pentru a se asigura conservarea, este indreptatit sa le faca, iar uzufructuarul terbuie sa le suporte – nu isi incalca aceasta obligatie.

Question 29

Obligatiile nudului proprietar

B. Obligatiile care intra in continutul unor raporturi juridice obligationale

Answer 29

Uzufructul e constituit per translationem, prin contract cu titlu oneros – are obligatia de garantie impotriva evictiunii (contract cu titlu gratuit – trebuie sa si-o asume el).
Daca isi incalca obligatia generala negativa si produce o vatamare dreptului de uzufruct, va raspunde pe temei delictual.

Question 30

Obligatiile nudului proprietar

C. Obligatiile propter rem

Answer 30

Unele obligatii propter rem ii pot reveni nudului proprietar, iar altele, legate de folosinta sau detinerea bunului, se transmit la uzufructuar.

Question 31

Stingerea uzufructului

Answer 31

Art. 746-748 ­ 7 moduri specifice, pe langa care exista si moduri generale de stingere a uzufructului, respectiv moduri care se aplica si in alte situatii, altor drepturi. Un exemplu este desfiintarea titlului de constituire a uzufructului. Un alt exemplu este desfiintarea titlului celui celui care a constituit uzufructul. Se stinge si prin uzucaparea sau dobandirea prin posesia de buna-credinta a dreptului de catre un tert.
Art. 746 alin. (1): Uzufructul​ se stinge pe cale principala prin:
moartea uzufructuarului ori, dupa caz, incetarea personalitatii juridice
ajungerea la termen
consolidare, atunci cand calitatea de uzufructuar si de nud proprietar se intrunesc in aceeasi persoana
renuntarea la uzufruct
neuzul timp de 10 ani sau, dupa caz, timp de 2 ani in cazul uzufructului unei creante (PE)
In NCC, in art​. 747­748 avem prevederi care detaliaza doua dintre modurile de stingere a uzufructului:
in cazul abuzului de folosinta (=neconservarea substantei bunului/fapt ilicit ­ delict civil sau abuz de drept?)
in cazul pieirii bunului:
bunul a fost distrus in intregime dintr-un caz fortuit: uzufructul se stinge
bunul a fost distrus in parte: uzufructul continua asupra partii ramase din bun
! Uzufructul continua asupra despagubirilor platite de terti/indemnizatiei de asigurare (subrogatie reala cu titlu particular), dar banii fiind bunuri consumptibile, este un cvasiuzufruct
! Creditorul care urmareste uzufructul nu​ atinge nuda proprietate, ci poate deveni el insusi uzufructuar.

Question 32

2. Dreptul de uz si dreptul de abitatie

Answer 32

Sunt varietati​ ale dreptului de uzufruct​ (art. 749-754). Este nevoie de ele, deoarece exista o diferenta intre ele si uzufruct. Diferenta e ca uzul si abitatia confera titularului lor aceleasi prerogative ca si uzufructul, numai ca pot fi exercitate numai in interesul titularului lor si al familiei sale.
=> sunt incesibile si, mai mult, nu se poate ceda nici emolumentul lor (art. 752)
In VCC – exceptie in cazul dreptului de abitatie: daca locuinta depasea nevoile titularului dreptului si ale familiei sale, surplusul locativ putea fi inchiriat, dar nu se mai aplica.
Diferenta intre uz si abitatie reiese din obiectul lor: abitatia poarta asupra unei locuinte, uzul asupra oricarui bun mobil sau imobil, cu exceptia locuintelor.
Regula – sunt supuse regulilor din materia uzufructului in ceea ce priveste constituirea, exercitarea si stingerea lor (art. 754). Exceptia – atributul culegerii fructelor este limitat la trebuintele titularului dreptului de uz si ale familiei sale (+ copiii nascuti dupa coonstituirea dreptului de uz).
Chiar daca titularul dreptului de abitatie nu era casatorit initial/nu avea copii, poate fi extinsa exercitarea abitatiei in folosul familiei constituite ulterior 9chiar si parintii sau alte persoane aflate in intretinere).
NB: uzul se poate constitui nu numai asupra bunurilor mobile, ci si asupra imobilelor, cu exceptia locuintelor.
Art. 753: daca titularul foloseste intregul bun, va fi tinut de toate obligatiile uzufructuarului, iar daca foloseste numai o parte, va contribui la cheltuieli in mod proportional.
Mai exista un drept de abitatie reglementat in contextul drepturilor succesorale. Art​. 973 reglementeaza dreptul de abitatie al sotului supravietuitor. Pentru nasterea acestui drept este necesar ca in masa succesorala a sotului defunct sa existe o locuinta si sotul supravietuitor sa nu fie singurul mostenitor. Mai exista conditia ca sotul supravietuitor sa nu aiba el insusi o locuinta care sa ii satisfaca necesitatile de locuit. Daca se indeplinesc aceste conditii, sotul supravietuitor beneficiaza de dreptul de abitatie pana la partaj, dar nu se stinge mai devreme de un an de la data deschiderii succesiunii (inainte de acest termen, numai daca sotul supravituitor de recasatoreste).
Daca suprafata locuintei depaseste nevoile sotului supravietuitor, ceilalti mostenitori pot cere limitarea dreptului de abitatie la partea din locuinta necesara sau ii pot oferi alta locuinta.

Question 33

Servitutile in sens larg si dreptul de servitute ca dezmembramant al dreptului de proprietate

Answer 33

Servitutea asigura utilitatea fondului dominant (art. 755: utilitatea rezulta din destinatia economica a fondului dominant sau consta intr-o sporire a confortului acestuia; art. 758: poate fi si o utilitate viitoare).
Exista doua sensuri ale notiunii de servitute:
sens larg – servitutea confera titularului fondului dominant:
beneficiul limitarii exercitarii dreptului de proprietate asupra fondului aservit – nu sunt veritabile dezmembraminte (servitutile naturale sau legale si unele servituti stabilite prin fapta omului, ci limite ale dreptului de proprietate)
sau
⮚ sensul restrans: posibilitatea exercitarii unora din prerogativele care intra in continutul juridic al dreptului de proprietate asupra fondului aservit – aici este vorba despre un veritabil dezmembramant, un adevarat drept real

Question 34

Clasificarea servitutilor in sens larg
A. Clasificarea servitutilor in sens larg in functie de continutul lor juridic
a) Servituti care sunt doar modalitati de limitare a exercitarii dreptului de proprietate privata imobiliara in raporturile de vecinatate

Answer 34

• moduri normale de exercitare: intra aici toate servitutile naturale si legale (acum considerate limite) si unele servituti stabilite prin fapta omului
• este vorba despre servituti prin care proprietarii unor imobile isi restrang exercitarea dreptului de proprietate cu caracter unilateral sau bilateral, fara​ ca vreunul dintre proprietarii vecini sa exercite vreo prerogativa din continutul juridic al dreptului de proprietate al celuilalt (ex. se pot obliga sa nu planteze copaci la o distanta mai mare de hotar decat cea prevazuta de lege)
• nu​ se produce o dezmembrare a dreptului de proprietate. Este vorba doar de o limitare normala a exercitarii dreptului de proprietate

Question 35

Clasificarea servitutilor in sens larg
A. Clasificarea servitutilor in sens larg in functie de continutul lor juridic
b) Servituti care permit titularului fondului dominant sa-si largeasca sfera de exercitare a dreptului sau, cu limitarea corespunzatoare a exercitarii dreptului de proprietate asupra fondului aservit

Answer 35

Pe cale contractuala, proprietarii fondurilor vecine pot stabili ca unul dintre ei isi limiteaza propria sfera de exercitare a dreptului, iar proprietarul vecin isi largeste sfera de exercitare a dreptului sau. Au o dubla valenta:
moduri de limitare a exercitarii dreptului de proprietate imobiliara in raporturile de vecinatate – daca nu se transfera un atribut al dreptului de proprietate asupra fondului aservit catre proprietarul fondului dominant
ex – proprietarul fondului dominant are dreptul, pe baza intelegerii partilor, sa planteze la o distanta mai mica fata de hotar decat cea prevazuta de lege (vecinul nu va mai putea cultiva o parte din teren din cauza umbrei => restrangerea lui ius utendi)
veritabil dezmembramant – daca prin aceasta largire a exercitarii dreptului de proprietate se realizeaza o dispozitie materiala asupra fondului vecin
ex – proprietarul fondului aservit consimte ca picatura stresinii vecinului sa se scurga in curtea lui => deterioreaza terenul => dispozitie

Question 36

Clasificarea servitutilor in sens larg
A. Clasificarea servitutilor in sens larg in functie de continutul lor juridic
c) Servituti care permit titularului fondului dominant sa exericite partial anumite prerogative din continutul juridic al dreptului de proprietate asupra fondului aservit.

Answer 36

• sunt in mod evident dezmembraminte
  Distingem doua ipoteze:
  cazul in care atributele sunt exercitate exclusiv de proprietarul fondului dominant
  cazul in care atributele sunt exercitate in comun de cei doi proprietari

Question 37

Clasificarea servitutilor in sens larg
A. Clasificarea servitutilor in sens larg in functie de continutul lor juridic
d) Concluzie/Importanta

Answer 37

• servitutile cu semnificatia juridica de dezmembraminte („servituti pozitive”) nu sunt compatibile cu dreptul de proprietate publica (!dreptul legal de trecere cand apare ca dezmembramant)
• servitutile care sunt moduri de exercitare a dreptului de proprietate imobiliara („servituti negative”)

Question 38

B. Clasificarea servitutilor in functie de caracterul raporturilor dintre cele doua fonduri

Answer 38

a) Servituti cu caracter unilateral – numai unul dintre fonduri are caracter dominant
b) Servituti cu caracter bilateral​ – ambele fonduri sunt si dominante si aservite, in​acelasi timp​

Question 39

C. Clasificarea servitutilor in functie de natura fondului dominant

Answer 39

a) Servituti urbane – fondul dominant este un imobil
b) Servituti rurale – fondul dominant este un teren
Denumirile se pastreaza indiferent de natura localitatii – daca este vorba despre un imobil sau teren intr­o zona urbana, rurala, in intravilan sau in extravilan. Nu conteaza nici natura fondului aservit.

Question 40

D. Clasificarea servitutilor in functie de modul de exercitare (art. 761)

Answer 40

a) Servituti continue (art. 761 alin. 2) – contrar denumirii, nu presupun o activitate continua a titularului fondului dominant, ci doar posibilitatea continua de a savarsi o asemenea activitate => odata ce au fost stabilite, aceste servituti permit titularului fondului dominant sa se foloseasca oricand de ele
b) Servituti necontinue (art. 761 alin. 3) – presupun exercitarea lor actuala, continua. Ideea de continuitate nu trebuie absolutizata – intermitente normale.

Question 41

E. Clasificarea servitutilor in functie de manifestarea externa (art. 760)

Answer 41

a) Servituti aparente – exista semne exterioare care marcheaza servitutea (usa, fereastra, apeduct)
b) Servituti neaparente – nu exista semne care a marcheze servitute => confirmarea existentei lor este posibila numai prin titlul de constituire

Question 42

F. Clasificarea servitutilor in functie de fiecare criteriu de clasificare

Answer 42

Aceasta clasificare era importanta in VCC, conform caruia numai servitutile continue si aparente puteau fi uzucapate. In NCC, nu​​ mai exista o asemenea restrictie.
Uzucapiunea tabulara se aplica tuturor​ servitutilor​, iar uzucapiunea extratabulara tuturor servitutilor​ pozitive​, ceea ce inseamna ca, in functie de continutul juridic, toate servitutile care sunt veritabile dezmembraminte, adica toate servitutile care presupun ca proprietarul fondului dominant exercita un atribut din dreptul de proprietate asupra fondului aservit se incadreaza in aceasta categorie, acele servituti care presupun o restrangere a dreptului de proprietate intrand in categoria servitutilor negative.

Question 43

Dreptul de servitute ca dezmembramant al dreptului de proprietate privata
Definitie

Answer 43

dreptul de servitute = dezmembramantul dreptului de proprietate privata asupra unui imobil care are calitatea de fond aservit, constituit in favoarea proprietarului unui imobil vecin, care are calitatea de fond dominant, dezmembramant cu caracter indivizibil care confera titularului fondului dominant anumite prerogative, stabilite prin titlul de constituire, asupra fondului aservit.

Question 44

Dreptul de servitute ca dezmembramant al dreptului de proprietate privata
A. Dreptul de servitute este un dezmembramant al dreptului de proprietate privata

Answer 44

are toate caracterele drepturilor reale principale
! nu este o simpla restrangere a prerogativelor dreptului de proprietate asupra fondului aservit, ci chiar un transfer al unor prerogative catre titularul fondului dominant (=> dezmembrare)

Question 45

Dreptul de servitute ca dezmembramant al dreptului de proprietate privata
B. Dreptul de servitute este un drept real imobiliar

Answer 45

dreptul de proprietate care se dezmembreaza are ca obiect un imobil prin natura sa => servitutea va avea ca obiect tot un bun imobil prin natura sa

Question 46

Dreptul de servitute ca dezmembramant al dreptului de proprietate privata
C. Dreptul de servitute presupune existenta a cel putin doua imobile vecine, apartinand unor proprietari diferiti

Answer 46

• dreptul de servitute presupune existenta unui fond dominant (pentru uzul si utilitatea caruia se naste servitutea) si a unui fond aservit intr­o ​relatie de vecinatate (nu neaparat alipire sau hotar comun, ci existenta unei apropieri spatiale)
• cele doua fonduri trebuie sa aiba proprietari diferiti – altfel nu ar avea sens dezmembrarea
  ! se poate ca relatia de servitute sa se stabileasca intre mai multe imobile vecine

Question 47

Dreptul de servitute ca dezmembramant al dreptului de proprietate privata
D. Dreptul de servitute are ​caracter accesoriu in raport cu dreptul de proprietate asupra fondului dominant

Answer 47

Pentru a evita orice confuzii, trebuie precizat ca acest caracter accesoriu are in vedere aspectul activ al servitutii, adica servitutea ca drept care apartine titularului fondului dominant, iar nu​ aspectul pasiv, adica obligatia care apartine titularului fondului aservit.
Sub aspect activ, odata cu transmiterea dreptului de proprietate asupra fondului dominant, se transmite si dreptul de servitute. Dreptul de servitute nu poate fi instarinat, urmarit sau ipotecat decat impreuna cu dreptul de proprietate asupra fondului dominant.
Sub aspect pasiv, cand se transmite proprietatea asupra fondului aservit, nu inceteaza si obligatia care apartine titularului fondului aservit. Asupra portiunii asupra careia apasa servitutea, el are numai calitatea de nud proprietar, iar nimeni nu poate transmite mai mult decat are. Se poate face apel la caracterul opozabil erga omnes al servitutii, ce il impiedica pe dobanditor sa pretinda exercitiul complet al dreptului de proprietate asupra fondului aservit.
A doua precizare: caracterul aceesoriu se refera la raporturile dintre dreptul de servitute si dreptul de proprietate asupra fondului dominant. Servitutea ramane un drept real principal, pentru ca nu e accesorie in raport cu un drept de creanta. Drepturile reale accesorii au aceasta calitate pentru ca depind de drepturi de creanta, nu de drepturi reale.

Question 48

Dreptul de servitute ca dezmembramant al dreptului de proprietate privata
E. Continutul juridic al dreptului de servitute nu este predeterminat de lege, ci este stabilit chair prin titlul de constituire a servitutii

Answer 48

• legea prevede doar posibilitatea si coordonatele constituirii dreptului de servitute
• continutul dreptului de servitute include mereu:
  posesia, ca element de drept, limitata la partea din fondul aservit asupra careia apasa
  dreptul de a utiliza o anumita parte a fondului aservit pentru uzul si utilitatea fondului dominant
  uneori, o parte din prerogativa dispoziei materiale asupra fondului aservit

Question 49

Dreptul de servitute ca dezmembramant al dreptului de proprietate privata
F. Dreptul de servitute are un caracter perpetuu

Answer 49

• aceasta e o diferenta fata de uzufruct/uz/abitatie
• dreptul de proprietate = perpetuu prin esenta sa: dureaza cat timp exista bunul
• dreptul de servitute = perpetuu prin natura sa: dureaza cat exista fondul dominant, fondul aservit si nu intervine o alta cauza de stingere a servitutii

Question 50

Dreptul de servitute ca dezmembramant al dreptului de proprietate privata
G. Dreptul de servitute este indivizibil

Answer 50

• profita intregului fond dominant si apasa asupra intregului fond aservit
• coproprietate – necesar acordul tuturor coproprietarilor pentru constituire. Nu este necesar acordul tuturor coproprietarilor fondului dominant pentru constituire (profita tuturor)
• in caz de partaj al fondului dominant/aservit – servitutea va profita oricaruia a primit in natura imobilul/o parte determinanta din el => nu aduce schimbari in modul de exercitare
  exceptie: art. 769 alin. 3 – daca servitutea profita/apasa pe numai una din partile desprinse, servitutea asupra celorlalte parti se va stinge

Question 51

Nasterea, exercitarea si stingerea dreptului de servitute
Nasterea
A. Principiul libertatii de constituire

Answer 51

• guverneaza nasterea servitutii
• limitat sub dublu aspect:
  servitutea sa nu fie contrara ordinii publice (principiul libertatii de vointa art. 1169)
  servitutea trebuie sa apese asupra unui imobil, nu asupra unei persoane (art. 755)

Question 52

Nasterea, exercitarea si stingerea dreptului de servitute
Nasterea
B. Constituirea prin act juridic

Answer 52

• orice servituti
• singurul act juridic unilateral – testamentul: autor cu 2 imobile testeaza pentru persoane diferite, stabilind un raport de servitute intre cele 2 imobile
  Act juridic bilateral:
• contract cu titlu oneros sau cu titlu gratuit
• valavil – incheiat cu proprietarul fondului aservit sau reprezentantul sau, care trebuie sa aiba capacitatea de a instraina
• proprietarul fondului dominant sa aiba capacitatea de a dobandi
• conventia trebuie sa fie in forma autentica (art. 756)
• servitutea trebuie inscrisa in cartea funciara. Cand va deveni efectiv aplicabil caracterul constitutiv, se va constitui numai prin act juridic autentic inscris in cartea funciara.

Question 53

Nasterea, exercitarea si stingerea dreptului de servitute
Nasterea
C. Dobandirea prin uzucapiune

Answer 53

• servitutea are prerogativa posesiei ca element de drept; posesia ca stare de fapt este obiectivarea prerogativelor pe care dreptul de servitute le confera titularului sau => prin posesie indelungata se poate dobandi dreptul se servitute
• uzucapiunea tabulara – toate servitutile
• uzucapiunea extratabulara – numai servitutile pozitive (art. 763)
  ! VCC – uzucapiunea nu era un mod de dobandire cu aplicabilitate generala in domeniul dreptului de servitute: puteau fi dobandite prin uzucapiunea de 30 de ani numai servitutile continue si aparente
• este posibil ca prin prescriptie achizitiva sa se schimbe si modul de exercitare a dreptului de servitute, cu consecinta stingerii, prin prescriptie extinctiva, a vechiului mod de exercitare a acestui drept

Question 54

Nasterea, exercitarea si stingerea dreptului de servitute
nasterea
D. Dobandirea prin destinatia proprietarului

Answer 54

• in VCC, proprietarul stabileste intre doua imobile care ii apartin o stare de fapt care ar constitui o servitute in ipoteza in care acestea ar apartine unor persoane diferite => instrainarea creeaza o servitute. !nu mai e valabil

Question 55

Nasterea, exercitarea si stingerea dreptului de servitute
Exercitarea
A. Raporturile juridice dintre proprietarul fondului dominant si proprietarul fondului aservit
In raporturile dintre cei doi proprietari vecini, drepturile si obligatiile reciproce sunt:
1. Manifestarea prerogativelor servitutii ca drept real principal

Answer 55

a) Dreptul de servitute => proprietarul fondului dominant se afla intr-un raport juridic cu subiectul pasiv, general si nedeterminat, specific oricarui drept real (din care face parte si proprietarul fondului aservit), care are obligatia generala negativa de a nu face nimic de natura a stanjeni exercitiul dreptului de servitute.
b) Dreptul de proprietate asupra fondului aservit => proprietarul fondului dominant se afla intr-un raport juridic cu subiectul pasiv, general si nedeterminat, specific oricarui drept real (din care face parte si proprietarul fondului dominant), care are obligatia generala negativa de a nu face nimic de natura a stanjeni exercitiul dreptului de proprietate, astfel cum a fost restrans prin dezmembrare.

Question 56

Nasterea, exercitarea si stingerea dreptului de servitute
Exercitarea
A. Raporturile juridice dintre proprietarul fondului dominant si proprietarul fondului aservit
2. Manifestarea unor raporturi obligationale

Answer 56

Ex. proprietarul fondului aservit se poate angaja sa ingrijeaasca calea de acces pe care o utilizeaza proprietarul fondului dominant

Question 57

Nasterea, exercitarea si stingerea dreptului de servitute
Exercitarea
B. Drepturile si obligatiile proprietarului fondului dominant
a) Drepturile proprietarului fondului dominant

Answer 57

• se aplica principiul de interpretare restrictiva – servitutea limiteaza dreptul de proprietate, iar o astfel de limitare trebuie sa fie de stricta interpretare
• exceptie – interpretare extensiva: prezumtia ca dreptul de servitute presupune si toate mijloacele necesare pentru exercitarea lui
• in caz de partaj al fondului dominant, continutul servitutii nu se schimba (art. 769)
  Odata dobandit dreptul de servitute, titularul sau poate:
  poate lua toate masurile si poate face pe cheltuiala sa toate lucrarile pentru a exercita si conserva servitutea (art. 765); cheltuielile de conservare a acestor lucrari se vor imparti proportional cu avantajele, daca profita si fondului aservit
  proprietarul fondului dominant poate dobandi prin conventie un drept de creanta sau un drept corespunzator unei obligatii propter rem avand ca obiect efectuarea de catre proprietarul fondului aservirt, pe cheltuiala acestuia, a lucrarilor necesare pentru exercitarea servitutii (art. 759)

Question 58

Nasterea, exercitarea si stingerea dreptului de servitute
Exercitarea
B. Drepturile si obligatiile proprietarului fondului dominant
b) Obligatiile proprietarului fondului dominant

Answer 58

obligatia generala negativa de a respecta dreptul de proprietate al proprietarului fondului aservit (art. 768)
trebuie sa exercite servitutea in limitele prerogativelor conferite de actul de constituire

Question 59

Nasterea, exercitarea si stingerea dreptului de servitute
Exercitarea
C. Drepturile si obligatiile proprietarului fondului dominant
a) Drepturile proprietarului fondului dominant

Answer 59

isi exercita dreptul sau, in forma restransa rezultata din dezmembrare, fara sa stanjeneasca exercitarea servitutii
daca are un interes serios si legitim, proprietarul fondului aservit va putea schimba locul prin care se exercita servitutea, in masura in care exercitarea servitutii ramane la fel de comoda pentru proprietarul fondului dominant (art. 767 alin. 2) – drept potestativ imprescriptibil la care nu se poate renunta

Question 60

Nasterea, exercitarea si stingerea dreptului de servitute
Exercitarea
C. Drepturile si obligatiile proprietarului fondului dominant
b) Obligatiile proprietarului fondului dominant

Answer 60

obligatia generala negativa => sa se abtina de la orice act care limiteaza ori impiedica exercitiul servitutii; nu poate schimba starea locului sau stramuta exercitarea servitutii (art. 767)
isi poate asuma obligatia de a efectua lucrarile necesare pentru exercitarea dreptului de servitute, obligatie ca poate sa corespunda unui drept de creanta sau sa aiba caracter propter rem

Question 61

Nasterea, exercitarea si stingerea dreptului de servitute
Stingerea dreptului de servitute. Clasificarea modurilor de stingere a servitutilor
A. Criteriul temeiului juridic
a) moduri de stingere prevazute de reglementarea legala specifica servitutilor

Answer 61

Art. 770 alin. (1): Servitutile se sting pe cale principala prin radierea lor din cartea funciara pentru una din urmatoarele cauze:
consolidarea, atunci cand ambele fonduri ajung sa aiba acelasi proprietar
renuntarea proprietarului fondului dominant
ajungerea la termen
rascumpararea
imposibilitatea definitiva de exercitare
neuzul (PE) timp de 10 ani (art. 771)
disparitia oricarei utilitati a acestora
Alin. (2) – exproprierea fondului aservit, daca servitutea este contrara utilitatii publice careia ii va fi afectat bunul
Art. 772 – rascumpararea servitutii de trecere

Question 62

Nasterea, exercitarea si stingerea dreptului de servitute
Stingerea dreptului de servitute. Clasificarea modurilor de stingere a servitutilor
A. Criteriul temeiului juridic
b) moduri de stingere care decurg din anumite principii ale dreptului

Answer 62

• implinirea termenului/implinirea conditiei, daca a fost constituita pentru un timp determinat sau sub conditie rezolutorie
• renuntarea la servitute
• renuntarea la dreptul de proprietate asupra fondului aservit
• desfiintarea cu efect retroactiv a titlului constitutiv sau a titlulului de proprietate al proprietarului fondului aservit/dominant
• conventia partilor
• pieirea definitiva a unui fond
  !! moartea persoanei fizice/reorganizarea persoanei juridice sau abuzul de folosinta nu duc la stingerea servitutii (cel mult – despagubiti)

Question 63

Nasterea, exercitarea si stingerea dreptului de servitute
Clasificarea modurilor de stingere a servitutilor
B. Criterul obiectului modurilor de stingere (art. 764)
a) moduri prin care se stinge insusi dreptul de servitute

Answer 63

dreptul de servitute nu mai poate fi exercitat in niciun mod

Question 64

4. Dreptul de superficie

prezentarea generala si forme

Answer 64

Dreptul de superficie este reglementat de la art​. 693 la art. 702​NCC.
Superficia = dreptul de a avea sau de a edifica o constructie pe terenul altuia
Distingem intre doua​ forme ale superficiei​:
incipienta ­ „dreptul de a edifica o constructie pe terenul altuia” – presupune dezmembrarea atributului folosintei din continutul juridic al dreptului de proprietate asupra unui teren si transferul acestui atribut catre o alta persoana, in scopul efectuarii unei lucrari
deplina ­ „dreptul de a avea o constructie pe terenul altuia” – reuneste doua drepturi: dreptul de folosinta evocat anterior si dreptul de proprietate asupra lucrarii.
In acest caz, dreptul de superficie este un drept real complex, pentru ca el se naste din suprapunerea a doua drepturi: dreptul de folosinta asupra terenului altei persoane si dreptul de proprietate asupra lucrarii care apartine superficiarului. Ca urmare, in continutul juridic al acestui drept, regasim si prerogativa folosintei asupra terenului apartinand altei persoane si prerogativele integrale asupra dreptului de proprietate asupra imobilului.
Astfel inteles, dreptul de superficie este un drept real liniar, presupune reunirea in forma sa deplina a dreptului de folosinta asupra unui teren si a dreptului de proprietate asupra unei lucrari.

Question 65

caracterele juridice ale dreptului de superficie

A. drept real principal imobiliar

Answer 65

• se poate constitui numai asupra bunurilor imobile

- obiectul sau este terenul, in forma incipienta, si constructia/plantatia/lucrarea, in forma deplina.

Question 66

caracterele juridice ale dreptului de superficie
ezultatul dezmembrarii dreptului de proprieatte asupra terenului si, in forma sa deplina, al suprapunerii acestui drept cu dreptul de proprietate asupra constructiei/plantatiei sau lucrarii

Answer 66

• indiferent de forma – dezmembrarea dreptului de proprietate asupra terenului => superficiarul dobandeste un drept de folosinta
• in forma deplina – se adauga dreptul de proprietate asupra constructiei/lucrarii

Question 67

caracterele juridice ale dreptului de superficie
C. continut juridic variabil, in functie de forma incipienta sau deplina, precum si dupa intinderea dezmembrarii dreptului de proprietate asupra terenului

Answer 67

• forma incipienta – superficia = dezmembramant al dreptului de proprietate asupra terenului
• forma deplina – superficia include si dreptul de proprietate asupra constructiei/lucrarii
  Continutul juridic:
  folosinta asupra terenului
  posesia in calitate de superficiar (nudul proprietar are, la randul lui, atributul posesiei, in forma specifica)
  o parte din atributul dispozitiei
  sub aspect material – poate amenaja terenul in vederea construirii/plantarii
  sub aspect juridic – partea din continutul juridic al dreptului de proprietate asupra terenului care este inclusa in continutul juridic al terenului poate fi transmisa odata cu dreptul de superficie
• nudul proprietar pastreaza posesia specifica si dispozitia juridica asupra nudei proprietati (poate pastra si o parte din folosinta sau din dispozitia materiale, uneori)
• intinderea continutului juridic este stabilita prin actul de constituire

Question 68

caracterele juridice ale dreptului de superficie

D. imprescriptibil sub aspect extinctiv

Answer 68

dreptul la actiune este imprescriptibil (art. 696)

- aceasta idee nu impiedica ajungerea superficiei la termen

Question 69

caracterele juridice ale dreptului de superficie

drept temporar

Answer 69

VCC – caracter perpetuu (dura cat timp dura constructia)

• NCC, insa, a renuntat la caracterul perpetuu si a limitat durata superficiei la 99 de ani.
• la implinirea termenului, poate fi reinnoit
• daca nu se prevede un termen, se prezuma ca e de 99 de ani

Question 70

Dobandirea dreptului de superficie

A. Dobandirea prin act juridic

Answer 70

Poate fi dobandit prin:
- testament – testatorul instituie un legat avand ca obiect nuda proprietate/dreptul de superficie sau 2 legate, fiecare avand ca obiect unul dintre aceste 2 drepturi, pentru mostenitori diferiti
- conventie – proprietarul constituie dreptul de superficie in favoarea unei persoane sau transmite nuda proprietate asupra terenului, rezervandu-si dreptul de superficie
- superficiarul poate transmite la randul sau dreputul de superficie prin contarct in forma autentica
- cazuri speciale prevazute de art. 693 alin. 3 superficia se poate inscrie in CF, chiar daca nu s-a stipulat constituirea sa, in temeiul unui act juridic prin care proprietarul intregului fond a transmis:
exclusiv constructia
catre doua persoane, separat, terenul si constructia
- art. 694 alin. 4 – superficia se poate inscrie in CF pe baza renuntarii proprietarului terenului la dreptul de a invoca accesiunea

Question 71

Dobandirea dreptului de superficie

B. Dobandirea prin fapt juridic in sens restrans

Answer 71

• dreptul de superficie poate fi dobandit prin uzucapiune sau mostenire legala
• uzucapiune: daca posesorul terenului are intentia de a se comporta ca un superficiar

Question 72

Dobandirea dreptului de superficie
C Situatia speciala in care sotii, aflati sub regimul comunitatii legale sau al comunitatii conventionale, realizeaza, in timpul casatoriei, o constructie, o plantatie sau o lucrare pe terenul care este bun propriu al unui dintre ei

Answer 72

• celalalt sot dobandeste dreptul de superficie – continutul acestui drept: dreptul de proprietate devalmasa asupra constructiei + prerogatvele dezmembrate din dreptul de proprietate asupra terenului (art. 339 si art. 368)
• ambii soti vor exercita prerogativele asupra terenului: unul in calitate de proprietar, celalalt de sueprficiar
• temeiul juridic este acest fapt juridic in sens restrans

Question 73

Exercitarea dreptului de superficie

Answer 73

Intre superficiar si nudul porprietar exista, pe de o parte, drepturi si obligatii care decurg din prerogativele care raman la nudul porprietar si prerogativele care apartin superficiarului.
In forma incipienta:
superficiarul – stapaneste terenul ca superficiar, il poate folosi si poate dispune material de el, in masura necesara realizarii constructiei
daca limitele exercitarii nu sunt precizate in actul constitutiv, exercitatea este delimitata de suprafata de teren pe care urmeaza sa se construiasca si de cea necesara exploatarii constructiei
In forma deplina:
Superficiarul are:
toate atributele dreptului de proprietate asupra constructiei
Daca constructia exista deja, nu ii poate modifica structura, dar o poate demola, cu obligatia de a o reconstrui in forma initiala. (art. 695)
Daca o modifica, nudul proprietar poate sa ceara incetarea dreptului de sueprficie sau repunerea in situatia anterioara”.
prerogativele dezmembrate din dreptul de proprietate asupra terenului
poate culege productele, daca actul de constituire ii da aceasta posibilitate
are dispozitia juridica asupra dreptului sau (poate sa il instraineze sau sa il greveze cu sarcini reale)
cat timp exista constructia, dispozitia asupra dreptului de folosinta asupra terenului se poate face numai odata cu dreptul de proprietate asupra constructiei
trebuie sa se respecte dreptul de nuda proprietate asupra terenului in forma sa restransa <= obligatia generala negativa a suprficiarului de a nu impiedica exericitarea dreptului nudului proprietar
Nudul proprietar pastreaza posesia specifica, o parte din dispozitia materiala si juridica, dar numai in ceea ce priveste nuda proprietate. Daca e un drept de superficie incomplet, pastreaza toate prerogativele in privinta restului terenului. El are obligatia generala negativa de a nu impiedica in nici un fel exercitarea dreptului de superficie.
Nu​ sunt excluse si raporturile obligationale. De ex. daca supeficia este cu titlu oneros, obligatia de a plati conform intelegerii, iar daca nu s-a stabilit, o suma egala cu chiria stabilita pe piata tinand seama de situatia de fapt.

Question 74

Stingerea superficiei

Answer 74

​art. 698 ­ enumerare
Art. 698: “Dreptul de superficie se stinge prin radierea din cartea funciara pentru una din urmatoarele cauze:
la expirarea termenului
prin consolidare, daca terenul si constructia devin proprietatea aceleiasi persoane
prin pieirea constructiei, daca exista stipulatie expresa in acest sens
in alte cazuri prevazute de lege”
este conditionata de radierea din CF
Efectele incetarii superficiei
Expirarea termenului (art. 699):
proprietarul terenului dobandeste dreptul de proprietate asupra constructiei prin accesiune, cu obligatia de a plati valoarea de circulatie a acesteia
daca constructia nu exista in momentul constituirii superficiei si are o valoare egala sau mai mare cu a terenului, proprietarul terenului poate cere obligarea constructorului la cumpararea terenului la valoarea pe care ar fi avut-o in lipsa constructiei – poate refuza daca repune terenul in situatia anterioara
dezmembramintele constituite de superficiar se sting in momentul incetarii superficiei – ipotecile se stramuta asupra sumei de bani/terenului/materialelor <= in ipotezele de mai sus
Consolidare (art. 700):
se mentin dezmembramintele cosntituite de superficiar pe durata lor, dar nu mai tarziu de indeplinirea termenului initial al superficiei
ipotecile se mentin in funtie de obiectul asupra carora s-au constituit
Pieirea constructiei (art. 701):
drepturile reale care grevau superficia se sting
ipotecile constituite cu privire la nuda proprietate asupra terenului se mentin asupra dreptului de proprietate reintregit