Anatomie Flashcards
(10 cards)
categorii de receptori senzitivi
A. Cei din piele – intermediaza sensibilitatea superficiala (exteroceptori)
- foarte numerosi
- 4 tipuri de experiente senzitive: caldura, frig, atingere, durere – senzatii, simturi
B. Cei din structurile profunde (proprioceptori)
- informatii privind pozitia corpului sau a unei parti a corpului
- forta, directia si amplitudinea miscarilor articulatiilor – simt kinestezic
- presiunea dureroasa sau nedureroasa
MECANISMELE SENSIBILITATII CUTANATE
Celule receptoare = n. biolari cu pericarioni în ggl. ramurilor post. și axoni cu sinapsă în coarnele post. medulare / trunchi cerebral → cerebel și talamus → girus postcentral
Teoria specificitatii – postulata de Frey – pentru fiecare stimul exista un receptor specific
Receptori ai stimulilor senzitivi:
- atingere = corpusculi Meissner – terminatie incapsulata, mielinizata (se adapteaza repede fiind mielinizata; la fel si Pacini)
- presiune = discuri Merkel – conectat la fibre senzitive mari (se adapteaza mai lent)
- căldură și întinderea pielii = corpusculi Ruffini – conectat la fibre senzitive mari (se adapteaza mai lent)
- rece = corpusculi Krause
- vibrație și gâdilat = corpusculi Pacini – terminatie incapsulata, mielinizata
- durere = terminații nervoase libere (nemielinizate) – sunt inconjurate de celule Schwann, dar nu sunt mielinizate
Fibrele C si A-δ raspund cel mai bine la stimulii nociceptivi, insa specificitatea lor ca fibre pentru durere nu este absoluta. De altfel, un singur tip de receptor poate genera mai mult de o modalitate senzitiva.
Receptorii cutanati sunt probabil inzestrati cu un grad relativ de specificitate, in sensul ca fiecare raspunde preferential (adica are un prag mai scazut) fata de o forma particulara de stimulare. Totusi, printre nociceptorii care se ramifica liber exista un anumit grad de specializare – mecanoreceptori (sensibili la stimuli mecanici), termoreceptori (sensibili la stimuli termici) sau nociceptori (sensibili la stimuli nociceptivi).
Calitatea senzatiei depinde de tipul de fibra nervoasa activata.
Intensitatea senzatiei – frectenta stimularii (sumatie temporala) + numarul de unitati senzitive
(sumatie spatiala) – numarul unitatilor activate creste pe masura ce intensitatea simularii creste.
Unitate senzitiva periferica = celula ganglionara a radacinii dorsale + procesele sale centrale si distale + toate terminatiile senzitive din teritoriul deservit
Fiecare punct de pe piele stimulat, poate interesa mai mult de un receptor. Pt a avea acces la receptor, stimulul trebuie sa aiba destula energie pentru a determina depolarizea unei terminatii nervoase.
Impulsul generat de stimul este gradual, nu de tipul fenomenului totul-sau-nimic, precum potentialul de actiune. Potentialul de actiune generat periferic determina frecventa impulsurilor de la nivelul nervului si gradul pana la care este sustinut sau de la care incepe sa scada (se adapteaza la stinul sau oboseste).
Transmitere – nervii senzitivi
- fib. groase mielinizate (rapide; A-α, -β) de la recept pt. presiune, atingere fina
- fib. subtiri si slab mielinizate
o A-γ: proprioceptie (fusurile neuromusculare)
o A-δ: termocereptori + nociceptori - fib. subțiri nemielinizate
o nemielinzate (C) – durere si temperatura
+ fib. vegetative eferente (postganglionare) – inerveaza mm. piloerectori, gl. sudoripare, vasele de sange
Un anumit tip de fibre aferente se conecteaza la mai multi tipi de receptori.
Prurit-
1. o senzatie pruriginoasa scurta si primar localizata la locul stimularii
2. o senzatie difuza, puternic intensificata de atingerea primara
- senzatia de prurit este transimisa prin fibre de tip C
- nu exista un sediu central al pruritul, mai multe zone sunt stimulate
- cele mai frecv cauze neurologie- nevralgia postherpetica; scleroza multipla
Radacinile spinale
Neuronii senzitivi isi au pericarionul in ggl spinali.
Extensiile periferice formeaza nervii senzitivi;
proiectiile centrale formeaza radacinile post (dorsale) si intra in maduva spinarii;
fiecare rad dorsala contine TOATE FIBRELE de la piele, muschi, tes conjunctiv, ligamente, tendoane, oase, viscere ce se afla in terit de distributie al unui singur segmente de corp (metamer).
!! Exista o intrepatrundere de la un segment la unui dermatom la altul (atingere > durere). Exista insa putina suprapunere intre nn. periferici adiacenti si aproape deloc intre diviziunile n. trigemen.
Distributia fib pt durere de la struct profunde se aseamana tiparului segmentar, dar nu corespunde celui de la nivelul pielii. Zonele de proiectie ale durerii irad de la viscere si struct musculoscheletice corespund grosier dermatoamelor supraiacente, dar au tipare distincte, denumite SCLEROTOAME.
Tracturile medulare
- sensib. tactilă grosieră – spinotalamic anterior 3N
- sensib. termo-algezică – spinotalamic lateral 3N
→ (ambele): încrucișare la nivel medular – lemnisc spinal - sensib. tactilă fină, vibratorie, MAK constienta (se încrucișează în bulb) → cordon medular posterior = gracilis (medial – pt. MI + trunchi inf) + cuneat (lateral – pt. MS + trunchi sup)
- sensib. MAK inconștientă – spinocerebelos ant. și post. (2N)
Cordonul posterior
- ¬fibrele groase, mielinizate intra in MS medial de cornul posterior – se divid in ramuri ascendente is descendente
- fib. descendente + o parte din cele ascendente – intra in cornul posterior la cateva segmente distanta fata de locul de patrundere in MS → sinapsa cu celule din cornul posterior si anterior (mediaza reflexele segmentare)
- o parte din fib. ascendente urca neintrerupt prin cordoanele dorsale de aceeasi parte → sinapsa in nuc. gracilis (MI + ½ inf trunchi) si cuneat (MS + ½ sup trunchi) de la nivelul maduvei cervicale si din bulb
- restul fibrelor trimit colaterale la coarnele post ale MS
- 20% din fibrele ascendente au origine in neuronii din lamelele Rexed IV si V ai coarnelor post – pt impulsurile de la mecanoreceptorii cu prag scazut (sensibili la miscarea parului, presiune cutanata, stimuli nociceptivi)
- cordoanele post. contin o parte din fibrele pt simtul tactil + fib care moduleaza simtul tactil – care transmit informatii legate de presiune, vibratie, directia miscarii si pozitia articulatiilor si stereoestezia (recunoasterea texturilor suprafetelor, forma, cifrele si figurile scrise pe piele, discriminarea a doua puncte)
- neuronii din nc. gracilis si cuneat → cale secundara aferenta care traverseaza linia mediana de cealalta parte la nivelul bulbului → formeaza lemnisul medial, care ascensioneaza spre nuc. talamic postero-lateral; se alatura tractului spinotalamic ant. la nivelul mezencefalului superior
Cordonul postero-lateral (partea reticulara,mai putin bine structurata) : primeste fibre ascendente secundare de la coarnele dorsale ale MS → fibre ascente in cordonale postero-lat → proiectii la nivelul trunchiului, cerebelului si talamusului.
Tractul spinotalamic ant
- fib. slab mielinizate sau nemielinizate (sensib dureroasa) – intra in MS prin abord lateral al coarnelor post → sinapsa cu celule din cornul post la un interval de 1-2 segmente de la punctul de intrare → fibre secundare senzitive – unele urca ipsilateral, dar majoritatea trec de cealalta parte → urca prin tracturile spinotalamice
- fib. care mediaza simtul tactil grosier si presiunea profunda ocupa partea ventromediala (tractul spinotalamic ant)
Tract trigeminotalamic
sensib. feței pt. tactil, termic și dureros) în vecinătatea lemniscului medial.
- nervul trigemen patrunde in punte → fibrele pentru temperatura si durere se intorc caudal si coboara prin bulbul rahidian ipsilateral – tractul trigeminal spinal descendent → se termina in nuc. caudat lung sau in nuc. trigeminal spinal, care devine continuu cu cornul post al substantei cenusii spinale → axonii acestui nuc. traverseaza linia mediana si urca sub forma lemniscului trigeminal → sinapsa in nucl talamic postero-medial
Cortexul senzitiv
- Nucleul talamic ventral post primeste fibre de la lemniscul medial + tractul spinotalamic + tractul trigeminal → 2 zone din cortezxul somatosenzitv: S1 si S2
- S1 – cortexul postcentral, ariile Brodman 3,1 si 2 – distributie somatotopica (piciorul superior; fata inferior); stimularea determina parestezii contralateral
o informatie tactila si proprioceptica - S2 – la marginea superioara a fisurii sylviene, adiacent insulei; are organizare somatotopica; (fata e rostral si piciorul este caudal); stimulare determina parestezii, dar bilateral
- anumite fibre senzitive se proiecteaza la nivelul girusului precentral. la nivelul lobulului parietal superior;
- S1 si S2 nu sunt pur senzitive dpdv al functiei
- NB- stimularea corticala nu produce durere
Al III-lea neuron – talamus
- nc. ventral postero-lateral – sensib trunchi + membre
- nc. ventral postero-medial – sensib față
