Antibiotice bleah

Question 1

De ce e nevoie de antibioprofilaxie?

Answer 1

în pofida celor mai bune tehnici de asepsie şiantisepsie, unele intervenţii chirurgicale prezintăinerent un risc crescut de complicaţii infecţioase

Question 2

Cand avem risc de 2-5% de aparitie a unei infectii postoperatorii?

Answer 2

intervenţie „curată”, fără infecţiepreoperatorie şi fără deschiderea unui tract (diges-tiv, genital etc).

Question 3

Cand avem risc de sub 10% de aparitie a unei infectii postoperatorii?

Answer 3

intervenţie „curată”, cu deschide-rea tractului digestiv, biliar, genital şi contaminareminimă (colecistectomie „programată”, rezecţie gas-trică, apendicectomie „simplă”, histerectomie).

Question 4

Cand avem risc de peste 20% de aparitie a unei infectii postoperatorii?

Answer 4

intervenţie în care există o conta-minare tisulară inevitabilă (rezecţie colonică, apen-dicectomie pentru apendicită gangrenoasă/perforată).

Question 5

Cand avem risc de peste 30% de aparitie a unei infectii postoperatorii?

Answer 5

intervenţie efectuată în prezenţa,sau impusă de o infecţie pre-existentă (peritonitebacteriene difuze, abcese intraperitoneale, supuraţiiretroperitoneale, perforaţii intestinale).

Question 6

Cand avem risc de peste 50% de aparitie a unei infectii postoperatorii?

Answer 6

chirurgie colonică de urgenţăpentru perforaţii sau obstrucţii lumenale.

Question 7

Cu cat poate reduce antibioprofilaxia riscul de infectie postoperatorie?

Answer 7

Profilaxia antibiotică poate reduce cu până la75% infecţiile postoperatorii în cazul intervenţiilorcu risc de contaminare crescut, iar pentru opera-ţiile cu risc mai mic poate chiar să elimine în to-talitate acest pericol.

Question 8

Ce trebuie sa asigure antibioprofilaxia pt a fi eficienta?

Answer 8

rebuiesă asigure concentraţii serice ridicate ale drogului,superioare concentraţiei minime inhibitorii pe toatădurata contaminării microbiene.

Question 9

Cand trebuie administrare antibioticele in antibioprofilaxie?

Answer 9

Antibioticele vortrebui administrate imediat înaintea intervenţiei, ast-fel încât cheagurile de fibrină, seroamele, sau hema-toamele formate în aria operaţiei, să conţină con-centraţii suficient de mari de chimioterapie. Reali-zarea acestui scop este posibilă prin administrareaprimei doze de antibiotic cu cel mult o oră înainteaintervenţiei, sau preferabil imediat înaintea inducţieianestezice. Este inutilă iniţierea antibioticoprofilaxieicu mai mult de 1-2 ore înainte de începerea ope-raţiei.

Question 10

Cate doze de antibiotic sunt necesare in antibioprofilaxie?

Answer 10

Antibioticele vor fi administrate în dozele şi laintervalele utilizate în antibioticoterapia curativă. Osingură doză este suficientă dacă antibioticul admi-nistrat parenteral atinge rapid concentraţia bacteri-cidă, dacă intervenţia nu durează excesiv de mult,dacă inocularea septică este minimă şi dacă inter-venţia nu decurge cu pierdere importantă de sânge.Când aceste condiţii nu sunt îndeplinite, este pre-ferabilă repetarea dozei de antibiotic la un intervalde circa 4-6 ore

Question 11

In functie de ce alegem antibioticul in antibioprofilaxie?

Answer 11

Alegerea antibioticului trebuie făcută în concor-danţă cu germenii presupuşi a fi implicaţi în conta-minarea chirurgicală. Astfel, în chirurgia intestinalătrebuie acoperit spectrul aerobilor gram-negativi şial anaerobilor fecali (Bacilus fragilis), pentru sferabiliară se va da atenţie gram-negativilor enterici(Escherichia coli, Klebsiella, Enterococi, Pseudo-monas), iar în chirurgia ginecologică ţinta principalăo constituie germenii anaerobi (Bacteroides, Clostri-dium), dar şi Staphylococcus aureus, enterococii(Enterococcus faecalis).

Question 12

putem da antibiotice de prima linie pentru antibioprofilaxie? de ce?

Answer 12

Antibioticele nu trebuie să aibă niveluri ridicatede toxicitate şi risc crescut de reacţii adverse, nutrebuie să fie de „primă linie”; de exemplu, se vaevita utilizarea „profilactică” a cefalosporinelor degeneraţia a lll-a. Alegerea lor trebuie să ţină seamaşi de raportul cost-eficienţă.

Question 13

Tipuri de interventii chirurgicale in care antibioprofilaxia si-a aratat beneficiile

Answer 13

1. Intervenţii cu risc septic în sfera gastroduo-denală: stenoză pilorică, hemoragie digestivă su-perioară, ulcer sau cancer gastric.
2. Intervenţii cu risc septic în sfera hepato-bili-ară: colecistită acută, angiocolită, pancreatită acută,litiază de cale biliară principală.
3. Rezecţii de intestin subţire sau rezecţii co-lonice; când astfel de operaţii se efectuează „pro-gramat”, profilaxiei antibiotice intravenoase tre-buiesă i se adauge pregătirea mecanică a intestinului(wash-out) şi reducerea septicităţii intralumenaleprin administrarea per os de Neomicină şi Eritromi-cină înaintea intervenţiei.
4. Apendicectomie.
5. Amputaţii de membre pentru ischemie acutăsau cronică.
6. Cura chirurgicală a eventraţiilor prin protezarecu plasă.
7. Arsuri întinse, cu indice prognostic peste 40.
8. Plăgi accidentale ale membrelor cu potenţialseptic ridicat.
9. Plăgi penetrante şi/sau perforante toraco-pulmonare şi abdominale.1
10. Fracturi deschise.

Question 14

scheme uzuale de antibioprofilaxie in chirurgia gastroduodenala

Answer 14

Cefalosporină.

Question 15

scheme uzuale de antibioprofilaxie in chirurgia biliara

Answer 15

Cefalosporină + Aminoglicozid.

Unasyn sau Augmentin.

Question 16

scheme uzuale de antibioprofilaxie in chirurgia intestinala/colonica

Answer 16

Cefalosporină + Metronidazol.

Ampicilina + Gentamicină + Metronidazol.

Question 17

scheme uzuale de antibioprofilaxie in apendicectomie

Answer 17

Metronidazol (iv sau rectal) ± Cefalosporină.

Question 18

scheme uzuale de antibioprofilaxie in amputatii

Answer 18

Penicilină + Metronidazol.

Question 19

scheme uzuale de antibioprofilaxie in plagi penetrante toraco-abdominale

Answer 19

Cefalosporină + Metronidazol.

Ciprofloxacină + Metronidazol.

Question 20

scheme uzuale de antibioprofilaxie in politraumatisme

Answer 20

Cefalosporină.

Question 21

scheme uzuale de antibioprofilaxie in arusri intinse

Answer 21

Cefalosporină.

Unasyn sau Augmentin.

Question 22

scheme uzuale de antibioprofilaxie in chirurgia ginecologica

Answer 22

Cefalosporină + Metronidazol.

Question 23

Ce facem daca in cursul interventiei chirurgicale apare un timp septic important neprevazut?

Answer 23

se re-comandă administrarea imediat a unui antibiotic co-respunzător florei obişnuite a segmentului respectiv.Când contaminarea este importantă, se poate con-tinua antibioterapia postoperator cu încă 2-3 admi-nistrări. Conduita cea mai corectă în aceste cazurio constituie însă trecerea fără rezerve de la in-tenţia antibioticoterapiei profilactice la o antibiotico-terapie curativă propriu-zisă.

Question 24

De ce este conditionat tratamentul peritonitelor?

Answer 24

Tratamentul peritonitelor este condiţionat demarea heterogenitate a etiologiei şi a mecanismelorfiziopatologice

Question 25

Care este cel mai bun tratament de inceput?

Answer 25

Cel maibun tratament de început pare a fi cel cu cefalo-sporine de generaţia a treia sau Gentamicina, careacţionează asupra enterobacteriaceelor, Ampicilinacu acţiune asupra enterococilor şi Metronidazolulcu acţiune asupra anaerobilor

Question 26

De ce depinde antibioticoterapia in peritonitele secundare?

Answer 26

Antibioticoterapia în peritoniteie secundare, celemai frecvente în practica chirurgicală, depinde decaracterul comunitar sau nosocomial al infecţiei

Question 27

Care sunt obiectivele antibioterapiei?

Answer 27

Obiectivele antibioticoterapiei sunt: scăderea numă-rului şi a gravităţii bacteriilor perioperator, limitareaextensiei infecţiei şi a recidivei, reducerea niveluluiinoculării bacteriene înainte şi după operaţie

Question 28

Care sunt criteriile pe care se bazeaza antibioticoterapia?

Answer 28

Crite-riile pe care se bazează antibioticoterapia se referăla cauza peritonitei, la mijloacele de apărare alegazdei, la nivelul perforaţiei (supra- sau submezo-colic), peritonita cu germeni comunitari sau perito-nita nosocomială, gravitatea peritonitei, care prezin-tă sau nu sindrom infecţios sever, vârsta bolna-vului, starea nutriţională a bolnavului, administrareade antibiotice în antecedentele recente şi la toxi-citatea acestora.

Question 29

Ce flora domina etajul supramezocolic?

Answer 29

Flora dominantă în etajul supramezocolic esteaerobă, în principal E. Coli şi foarte rar floraanaerobă.

Question 30

Ce flora domina etajul submezocolic?

Answer 30

în etajul submezocolicflora dominantă este cea Gram-negativă.

Question 31

Ce flora domina peritonitele biliare?

Answer 31

în peritoniteie biliare, pe lângă E. Coli se potîntâlni germeni anaerobi.

Question 32

Diferenta intre peritonite secundare si cele nosocomiale?

Answer 32

Diferenţa poate fi explicată prin faptul că flora intraspitalicească devine rezistentăprin prescrierea antibioticelor cu spectru larg.

Question 33

Ce bacterii predomina in peritonitele comunitare?

Answer 33

Peritoniteie comunitare sunt infecţii polimicro-biene predominant cu E. Coli şi B. Fragilis.

Question 34

Care este antibioticoterapia in peritonitele comunitare?

Answer 34

Cefalo-sporinele din a doua şi a treia generaţie ca Moxa-lactam, Cefoxitine, Cefotenan, Cefoperazona şiCefotoxina, au fost utilizate în tratament cu o efi-cacitate asemănătoare cu cea a asocierii Clinda-micin/aminoglicozide.

Question 35

Care este antibioticoterapia in peritonitele comunitare daca sunt semne de gravitate? Dar daca pacientul are insuficienta renala? Dar daca este alergic la beta-lactamine?

Answer 35

în peritoniteie comunitare poate fi încercată şiterapia cu un singur antibiotic. Dacă sunt semne degravitate, se pot asocia beta-lactamine ca Tricarci-lina/acid clavulanic sau beta-lactamine, aminoacid.Dacă există insuficienţă renală, aminozidul careeste nefrotoxic, poate fi înlocuit cu Aztreonam.Pacienţii alergici la beta-lactamine pot fi trataţi cufluorochinolone şi Metronizadol.

Question 36

Care este tratamentul in peritonitele nosocomiale?

Answer 36

S-a folosit cu suc-ces asocierea Tricarcilină/acid clavulanic, Carba-penem şi asociaţia Piperacilină/Tazobactam.