Forme Anatomo-clinice de infectii chirurgicale Flashcards

(85 cards)

1
Q

Furuncul- definitie

A

Este o infecţie stafilococică, necrozantă a folicu-lului pilo-sebaceu.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

Furuncul - cauze determinante

A

stafilococcul auriu,locatar permanent al tegumentelor

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

Furuncul - cauze favorizante

A
  • igiena precară a tegumentelor, ce conţin ger-meni;
  • iritaţii mecanice ale pielii (guler tare, grataj),seboreea, acneea etc;
  • terenul: diabet, avitaminoze, alcoolism surmenaj.
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

Furuncul- stadii evolutive

A

Iniţial, apare o mică tumefacţie roşietică, cen-trată de un fir de păr, pruriginoasă ce se transformăîn pustulă subepidermică. După 3-4 zile, pustuladifuzează profund, cuprinde glanda sebacee şi fo-liculul pilos şi, ca urmare a toxinelor, produce ne-croza acestora şi apariţia unei flicţene superficiale.Flictena se deschide, elimină o serozitate purulentăiar profund, apare zona de necroză - burbionul -care în 2-3 zile se elimină, lăsând în urma lui uncrater ce se vindecă prin cicatrizare, în alte câtevazile. Toată evoluţia durează 10-12 zile.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

Furuncul- semne generale

A

apar în cazuri mai severe şisunt reprezentate de cefalee, anorexie, febră (38°-39°C) frisoane şi alterarea stării generale.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

Furuncul - semne locale in raport cu evolutia

A
  • durere ca o arsură şi prurit care durează 2-4zile;
  • tumefacţie conică, roşie-violacee, dură, dure-roasă centrată de un fir de păr care, în 2-3 zile, setransformă în pustulă subepidermică;
  • durerea şi tumefacţia se intensifică, după carepustula se sparge şi apare burbionul care se eliminăcătre ziua 8-9.
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

Furuncul - complicatii. Care sunt, cand apar?

A

apar în cazul tulpinilor virulente şila persoane cu reactivitatea scăzută. Ele sunt re-prezentate de limfangita tronculară, adenită, adeno-flegmon, erizipel (prin asociere cu streptococul). Ladistanţă pot apare abcese (pulmonar, hepatic, sub-frenic), pionefrită, flegmoane (perirenal), trombofle-bita sinusului cavernos (în localizările faciale) osteo-mielite. S-au descris chiar şi septicemii în caz defururnculoze sau fururncul antracoid.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

Ce este furunculoza?

A

constă în apariţia concomitentăsau succesivă a mai multor furuncule, în aceeaşizonă sau în zone diferite. Are aceeaşi clinică şievoluţie ca şi furunculul.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

Ce este furunculul antracoid? Care e localizarea frecventa?

A

estereprezentat de apariţia şi evoluţia simultană de fu-runcule, în mai mulţi foliculi pilo-sebacei învecinaţi,în diferite stadii de evoluţie (fig. 1). Localizarea ceamai frecventă este în zona cefei, dar se întâlneşteşi în alte zone bogate în pilozitate.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

Cum e starea generala si locala a furunculului antracoid? cu cine ii face diagnostic diferential?

A

starea generală estemult alterată iar, local, tumefacţia apare ca un placard roşu-violaceu, dureroasă spontan şi la pal-pare, creşte excentric şi prezintă multiple pustule,burbioane şi cratere. Vindecarea lasă o cicatricevoluminoasă şi deformantă.Diagnosticul diferenţial se face cu hidrosadenitaşi cu pustula malignă (antrax, dalac) ce provine dela animalele bolnave şi care are o evoluţie gravă.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

Furuncul - tratament profilactic si general?

A

Tratamentul profilactic constă în igiena regiunilorpiloase şi evitarea microtraumatismelor.
Tratamentul general se aplică în cazuri grave şiîn localizări faciale şi constă în antibioterapie,vaccinoterapie, corectarea tarelor (diabet, anemie),analgetice şi antipiretice.
Antibioterapja iniţială seîncepe cu penicilină sau eritromicină, pentru caulterior să se administreze conform antibiogramei.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

Furuncul - tratament local?

A

Tratamentul local constă în izolarea şi dezin-fecţia micropustulei şi fizioterapie (ultrascurte, ront-genterapie). în faza de abcedare, sub anestezie lo-cală prin refrigeratie sau generală se face incizia cubisturiul electric, „în cruce” sau radiar, cu decolarealambourilor tegumentare până în zona sănătoasăurmate de pansamente cu antiseptice.
în localizările faciale, nu se fac incizii şi nu seexprimă furuncule apărute pentru a evita trombozasinusului cavernos (complicaţie mortală).

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

Hidrosadenita - definitie

A

Denumită şi abces tuberos sau boală Vemeuil,hidrosadenita este o infecţie stafilococică a glande-lor sudoripare, în diverse stadii de evoluţie (de undeasemănarea cu furunculul antracoid).

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

Hidrosadenita - localizare frecventa?

A

Localizareaeste cea mai frecventă în axilă dar poate să aparăşi la nivelul glandelor sudoripare ale areolei mamare,pube, labiile mari, regiunea anală.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

Hidrosadenita - cauza determinanta?

A

stafilococul auriu

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

Hidrosadenita - cauza favorizanta?

A
  • igiena precară a tegumentelor, ce conţin ger-meni;
  • iritaţii mecanice ale pielii (guler tare, grataj),seboreea, acneea etc;
  • terenul: diabet, avitaminoze, alcoolism surmenaj.
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

Hidrosadenita - evolutie?

A

Leziunea este localizată în derm şi interesează,de la început, glomerulul glandei sudoripare, îmbră-când mai mult aspectul unui abces.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q

Hidrosadenita - diferenta fata de furuncul?

A

Faţă de fu-runcul, se deosebeşte prin faptul că nu este cen-trată de firul de păr şi nu conţine zona de necroză.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
19
Q

Hidrosadenita - semne locale pe stadiile evolutive

A

Debutul se face prin apariţia unei tumefacţii no-dulare, profunde, pruriginoase, dure, dureroase, ade-rente la piele.
în perioada de stare, apar multiple asemeneaformaţiuni în diverse faze de evoluţie, pe fondulunei infecţii subcutanate, care se fistulizează şielimină conţinutul purulent, având tendinţa la re-cidivă.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
20
Q

Hidrosadenita - semne generale?

A

asemănătoare cu celeale furunculelor dar de intensitate mai mică.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
21
Q

Hidrosadenita - cum evolueaza? se vindeca spontan?

A

Evoluţia obişnuită este spre extindere şi fistuli-zare. Vindecarea spontană se produce în cazurifoarte rare şi numai dacă nu a abcedat.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
22
Q

Hidrosadenita - tratament

A

Iniţial, se aplică revulsivante local (priesnitz,alcoolizat), fizioterapie şi antibiotice.
în faza de abcedare, sub anestezie locală prinrefrigeraţie, se fac incizii cu evacuarea puroiului dinfiecare glandă supurată şi aplicarea unor mici meşepentru drenaj.
în cazurile cu evoluţie zgomotoasă se adminis-trează antibiotice şi se urmăreşte creşterea reacti-vităţii prin vaccinoterapie.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
23
Q

Erizipel - definitie

A

Este o boală infecto-contagioasă, produsă destreptococul beta-hemolitic (grupa A) şi manifestatăclinic printr-o dermită. Se studiază la chirurgieîntrucât poate complica evoluţia unor escoriaţii saua unor plăgi traumatice sau chirurgicale

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
24
Q

Erizipel - cauza determinanta

A

streptococul beta-he-molitic, germen autogen, comensal pe tegumente şimucoase sau în unele focare (angine, otite, infecţiicutanate).

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
25
Erizipel - cauze favorizante
esco-riaţii, plăgi cutanate, scăderi de temperatură, anemie,debilitate.
26
Erizipel - mecanismul aparitiei
pătrunderea şi multi-plicarea germenului în vasele şi spaţiile limfaticeale dermului unde se produce o dermită cu vaso-dilataţie, edem şi infiltraţie celulară, mai intense laperiferie
27
Erizipel - stadii evolutive
Afecţiunea debutează în derm unde apare oserozitate abundentă ce umple spaţiile conjunctive,împreună cu germeni şi leucocite, formând un pla-card. în epiderm, reacţia inflamatorie produce eritemşi edem, formând un burelet marginal, ce progre-sează excentric iar prin clivaj dermo-epidermic for-mează flictene (erizipel bulos). în hipoderm (mairar) poate apare edem sau chiar celulita ce ajungela supuraţie (erizipel flegmonos)
28
Erizipel - Cum este debutul si perioada de stare dpdv clinic?
Debutul este brusc, cu frison violent urmat deascensiunea termică (40°) şi alterarea stării generale(28, 99). în perioada de stare, temperatura rămâne în platou(39°-40°C) şi apare tahicardie, oligurie, astenie.
29
Erizipel - Ce semne apar local?
Local, placardul erizipelatos este mai clar încentru şi prezintă un burelet marginal ce se extinde excentric, serpinginos. Uneori apar flictene sero-sanghinolente (erizipel bulos) sau supuraţie în hipo-derm (erizipel flegmonos).
30
Erizipel - Diagnostic diferential?
Diagnosticul diferenţial se face cu celulita, der-mite alergice sau eczematiforme, eritemul din in-fecţii, flegmoane.
31
Erizipel - Complicatii locale/regionale/generale?
Complicaţiile sunt locale (abcese, flegmoane, fle-bite, artrite, gangrene), regionale (adenite adenofleg-moane) şi generale (endocardită, nefrită, reumatism,septicemii)
32
Erizipel - tratament medical si chirurgical
Tratamentul este medical şi are la bază admi-nistrarea de penicilină (germenul a rămas sensibil lapenicilină), timp de 7-10 zile. Se mai pot administrachimioterapice (sulfamide) sau eritromicină, în cazde alergie la penicilină Tratamentul chirurgical constă în pansamenteumede cu antiseptice iar la nevoie incizii (în formelesupurative).
33
Limfadenita - definitie
Este inflamaţia acută a nodului limfatic.
34
Limfadenita - cauza determinanta
Cauza determinantă o constituie limfangita acută,evidentă clinic sau cu evoluţie ştearsă. Procesul deadenită poate apare însă şi tardiv, la distanţă devindecarea procesului limfangitic, ca urmare a în-sămânţării microbiene a sistemului limfatic.
35
Adenita acuta - def, cum se manifesta clinic, cum sunt tegumentele, ce se observa la palpare?
Afectează unul sau mai mulţiganglioni limfatici ragionali. Clinic, se manifestă cu dureri locale, spontansau la palpare. Tegumentele regiunii pot fi de as-pect normal. Palparea evidenţiază nodului sau nodulii, de con-sistenţă crescută, volum variabil, dureroşi la pre-siune, cu mobilitate păstrată sau diminuată caurmare a periadenitei.
36
Adenita supurata - cand apare? ce se observa clinic?
Apareîn evoluţia unei adenite acute, pe un teren deficitarşi în infecţii cu germeni virulenţi. Clinic, tegumentele supraiacente sunt hipere-mice, nodului este mărit de volum, dureros, fixat lapiele şi fluctuent. Semnele generale sunt ale uneiinflamaţii septice localizate.
37
Adenoflegmon - definitie, ce se observa clinic?
Se instalează ca urmare a evoluţiei septice a unuiabces ganglionar, interesând mai mulţi noduli în-vecinaţi împreună cu ţesuturile din jur. Clinic, semnele generale sunt accentuate iar lo-cal apare ca un bloc inflamator, pseudotumoral,indurat, dureros, cu tegumente roşii şi aderenţe latumora inflamatorie şi cu zone fluctuente cu ten-dinţă la fistulizare. Se asociază impotenţa funcţio-nală a segmentului respectiv.
38
Limfadenita - complicatii?
pot apare ero-ziuni vasculare urmate de hemoragii, tromboflebitede vecinătate (septice), artrite, osteite, nevrite, fleg-moane, septicemii
39
Limfadenita - tratament medical
Tratamentul medical se adresează adenitei acuteşi constă în repaus (imobilizarea segmentului), anti-bioterapie ţintită, tratarea corectă a porţii de intrare,analgetice, antipiretice.
40
Limfadenita - tratament chirurgical
Tratamentul chirurgical este indicat în caz deabces sau flegmon. Sub anestezie generală sau regională, se fac incizii, evacuarea puroiului şi sfa-celurilor, spălaturi, drenaj cu meşe (1-2 zile) şipansamente umede. Se asociază antibioterapieconform antibiogramei.
41
Abcesul cald - definitie / cum i se mai spune?
Este o colecţie purulentă, bine delimitată destraturile din jur, formată din distrugeri tisulare,germeni şi leucocite. I se mai spune şi „flegmoncircumscris".
42
Abcesul cald - clasificare
- Superficiale, situate în ţesuturi, accesibile exa-menului clinic, care constituie obiectul studiului defaţă. - Profunde, localizare în-organe interne (se stu-diază în cadrul patologiei acestora).
43
Abcesul cald - cine are frecventa crescuta?
Frecvenţa este crescută la diabetici, caşectici,alcoolici.
44
Abcesul cald - cauze?
- germeni piogeni (stafilococ, streptococ, E.Colii, anaerobi etc.) singuri sau în asociaţie (34, 44,79, 94, 99, 127); - substanţe chimice iritante (iod, nitrat de argint,terebentină, substanţe hipertone) injectate intra-muscular sau substanţe ce produc necroze
45
Abcesul cald - ce componente are dpdv macroscopic?
2 componente : cavitatea neoformata si continutul eprezentat de puroi - rezultat aldistrugerilor tisulare, leucocitare şi microbiene - for-mat din proteine, lipide şi enzime
46
Abcesul cald - ce contine microscopic puroiul?
Microscopic, puroiul conţine polimorfonucleare,limfociţe, microbi şi resturi tisulare.
47
Abcesul cald - din ce e formata cavitatea neoformata?
- intern, denumită incorect şi „membrana pio-genă", conţine fibrină, leucocite şi germeni piogeni; - intermediar alcătuit din ţesut conjunctiv tânărşi vase de neoformaţie, cu rol în regenerare; - exterior, format din ţesut conjunctiv scleros şiinfiltrat inflamator, constituie o zonă de apărarecontra extinderii supuraţiei („bariera fiziologică").
48
Abcesul cald - cum este continutul in raport cu germenul cauzal?
- gros, cremos, bine legat şi fără miros, în in-fecţii sţafilococice; - fluid, sero-purulent, în infecţii streptococice; - albicios, fluid, cu miros de „varză acră", îninfecţii cu E. Colii; - cenuşiu murdar, fetid, cu gaze, în infecţii cuanaerobi.
49
Abcesul cald - semne generale?
Semnele generale sunt la originea sindromuluiinfecţios şi sunt reprezentate de febră (39°-40°),frisoane, curbatură, anorexie, insomnie.
50
Abcesul cald - semne locale
Semnele locale sunt reprezentate de roşează,căldură, tumefacţie şi durere la care se adaugăfluctuenţa
51
Abcesul cald - care e semnul patognomonic? cand nu se percepe?
fluctuenţa - semn patognomonic de colecţie li-chidiană. Ea se poate confunda, uneori cu „falsafluctuenţa" a unor mase musculare (fesă) sau apulpei degetului şi nu se percepe în cazul colecţiilorprofunde.
52
Abcesul cald - diagnostic diferential?
Diagnosticul diferenţial se face cu flegmonul,abcesul „rece încălzit", hematomul posttraumatic,lipoame, limfangioame, chist sebaceu infectat.
53
Abcesul cald - complicatii?
Sunt reprezentate de limfangite, adenite, adeno-flegmoane, flegmoane, septicemie sau fistulizări(externe sau interne).
54
Abcesul cald - tratament general/
Tratamentul general constă în administrarea deanalgetice, sedative şi antibiotice numai în fazainiţială, de abcedare sau conform antibiogramei (28,34, 122, 125). în cazuri grave se pot administraperfuzii cu soluţii diverse sau transfuzii sanghine.
55
Abcesul cald - tratament local in functie de stadiul evolutiv?
- în perioada inflamatorie se aplică revulsii(priesnitz, gheaţă) sau fizioterapie (ultrasunete,rontgenterapie antiinflamatorie); - în faza de abcedare se face tratament chi-rurgical (incizii, contraincizii, drenaj) sub anestezielocală sau generală, după caz.
56
Abcesul cald - forme particulare
a. abcesul în „buton de cămaşă", apare în cazulunor infecţii profunde sau subaponevrotice şi este alcătuit din două cavităţi (profundă şi superficială)unite printr-un traiect. Tratamentul vizează rezol-varea ambelor cavităţi (debridare, drenaj). b. Abcesul în „bisac" apare în cazul strangulăriiconţinătorului (cavităţii) într-un punct oarecare, prin-ţr-o formaţiune puternică (ligament). Tratamentulconstă în incizii, contraincizii şi drenaj. c. Abcesul de „fixaţie" de interes istoric, repre-zintă un mijloc terapeutic în cazul unor infecţii ge-nerale, prin injectarea unor substanţe aseptice, înţesuturi, ce produceau necroza şi ascensiunea ter-mică.
57
Tetanos - definitie
Este o toxiinfecţie telurică produsă de b.tetanic
58
Tetanos - cauza
Este o toxiinfecţie telurică produsă de b.tetanic
59
Tetanos - factori favorizanti
Este favorizată de plăgi (anfractuoase, muşcateînţepate), arsuri, degeraturi, fracturi deschise, avor-turi septice şi de catgutul infectat (tetanos chirur-gical).
60
Tetanos - ce se intampla cu bacilul? ce produc toxinele?
Bacilul rămâne cantonat la poarta de intrare şitrimite, în circulaţie, toxine ce difuzează electiv, înlungul trunchiurilor nervoase şi se fixează pe recep-tori, fibre sau centri nervoşi, producând iniţial hipo-reflectivitatea nervilor periferici apoi hiperexcitabili-tatea măduvei.
61
Tetanos - cum este debutul dpdv clinic?
Debutul apare după 3-20 zile de incubaţie şi semanifestă în raport cu aspectul plăgii: plaga neci-catrizată devine uscată, se opreşte granularea şiprezintă dureri surde şi parestezii, iar plaga cica-trizată devine dureroasă şi sensibilă la frig şi aparfibrilaţii musculare perilezionale, corespunzător difu-ziunii toxinei pe traiectul nervilor
62
Tetanos - cum e perioada de stare dpdv clinic? cu exemple de contracturi
în perioada de stare apar contracturile care suntindolore, pot produce rupturi musculare sau fracturiosoase şi sunt însoţite de pierdere ponderală ma-sivă, ca urmare a consumului mare de energie şinealimentaţiei. Contracturile sunt reprezentate detrismus (conţractura muşchilor maseteri şi pterigo-idieni), rigiditate a cefei, disfagie, râsul sardonic saucontracturi generalizate de tipul: ortotonus (m. flexori+ extensori), opistotonus (m. cefei şi coloanei),empistotonus (m. flexori), pleurostotonus (conţrac-tura musculaturii laterale).
63
Tetanos - despre tratament, imunizare, ce antibiotic mai dam?
Tratamentul de baza este cel profilactic, care se poate obtine prin: - imunizare activa, prin vaccinare cu anatoxina tetanica nativa sau cu anatoxina tetanica purificata si adsorbita (ATPA) - imunizare pasiva cu ser antitetanic sau imunoglobuline antitetanice umane
64
Tetanos - Care e atitudinea corecta fata de o plaga?
în afară de toaleta corespunzătoare şi lăsareadeschisă a plăgii, la persoanele care au fostimunizate activ se administrează 0,5 ml ATPA sauanatoxină nativă şi antibiotice i.m. (penicilină) timpde 7-10 zile. La politraumatizaţi în stare gravă saula cei în stare de şoc hemoragie se face şi sero-terapie sau imunoglobulină umană AT (500 u.i.).La persoanele neimunizate activ, se adminis-trează ser antitetanic în doze de 1500-3000 u.i. sauimunoglobulină AT-250 u.i. şi, concomitent, în altloc, 0,5 ml ATPA i.m. repetat la 14 zile, la care seadaugă antibiopterapie, ca mai sus. La apariţia bolii, după internarea bolnavului înserviciul de boli infecţioase, se procedează laexcizia cicatricii sau tratarea corectă a plăgii, dacănu s-a vindecat. Este mai dificil de acţionat încazul tetanosului chirurgical produs prin catgut.
65
Flegmonul - definitie
Este o inflamaţie acută a ţesutului celular,
66
Flegmonul - prin ce se caracterizeaza
caracterizatăprin difuziune, fără tendinţă la delimitare şi prin ne-croza masivă a ţesuturilor interesate.
67
Flegmonul - cauza determinanta
Cauza determinantă cea mai frecventă estestreptococul (piogen, viridans, fecalis, peptostrepto-coc) şi mai rar stafilococul, anaerobii sau asociaţiiede germeni.
68
Flegmonul - cauze favorizante
Cauzele favorizante sunt reprezentate de plăgizdrobite, delabrante şi anfractuoase, nerespectareaasepsiei-antisepsiei, injectarea de substanţe vaso-constrictoare sau ulcerate în ţesutul celulo-adipos,tare organice (diabet, cancer, alcoolism, cardiopatii),la care se adaugă viorulenţa crescută a germenuluişi reactivitatea scăzută a organismului
69
Flegmonul - localizare predominanta
Localizarea flegmonului este în ţesutul celularlax, din orice zonă a organismului: retroperitoneal,submandibular, retromamar, regiunea fesieră
70
Flegmonul - clasificare in functie de profunzime
- supraaponevrotic (superficial), localizat în ţesu-tul celular subcutanat; - subaponevrotic, se dezvoltă în ţesutul celularsubaponevrotic dar şi în cel subcutanat; - profund, interesează ţesutul celular din jurulunor organe profunde (ex. rinichii).
71
Flegmonul - cele 4 stadii
- invazie, în primele 1-2 zile, cu edem, serozi-tate fără puroi şi ţesuturi cu tentă violacee, uneoride aspect slăninos. Este faza de celulita; - inflamaţie acută, apare puroiul care nu estecolectat, şi începe difuziunea ce disecă interstiţiileşi fuzează de-a lungul formaţiunilor anatomice; - necroză, apare supuraţia cu puroi tipic, sanghi-nolent cu necroza ţesuturilor, apariţia sfacelurilor,ulceraţii sau tromboze ale vaselor; - reparaţie, eliminarea ţesuturilor necrozate şiapariţia de cicatrici vicioase şi tulburări funcţionale.
72
Flegmonul - cum e clinic in perioada de invazie
în perioada de invazie (ziua 1-2) predominăsemnele generale - febră (39°-41°C) frisoane, tahi-cardie, anorexie, vomă, oligurie. Local, apare edemul inflamator (serozitate + leu-cocite + germeni), limfangita reticulară perilezionalăşi adenita regională. Tegumentele sunt hiperemiate,calde, lucioase şi prezintă zone livide.
73
Flegmonul - cum e clinic in perioada inflamatorie
în perioada inflamatorie (zilele 2-4), stareagenerală este alterată, bolnavul prezentând cianozabuzelor, facies pământiu şi o stare de prostraţie. Local, durerile devin insuportabile (pulsatile),edemul se măreşte, apar zone fluctuente asociatesau nu cu flictene cu conţinut sero-sanghinolent.
74
Flegmonul - cum e clinic in faza de necroza
în faza de necroză (zilele 5-6), starea gene-rală se poate agrava foarte mult, la bolnavii netra-taţi, cu instalarea şocului toxico-septic şi deces. Labolnavii trataţi, starea generală se ameliorează. Local, supuraţia disecă şi dislocă formaţiunianatomice, producând necroza acestora şi perforaţiapielii cu eliminarea de secreţii fetide şi sfaceluri.Tot acum pot apare şi hemoragii sau tromboze caurmare a afectării vaselor sangvine.
75
Flegmonul - cum e clinic in perioada de reparatie
în stadiul de reparaţie care se instalează dupăevacuarea puroiului şi sfacelurilor, semnele generalerevin treptat la normal iar local, asistăm la elimi-narea tuturor resturilor de ţesuturi devitalizate cuapariţia unor cicatrici vicioase şi instalarea de tul-burări funcţionale din partea formaţiunilor interesate.
76
Flegmonul - diagnostic diferential
- erizipelul flegmonos; are burelet marginal ca-racteristic; - gangrena gazoasă - starea generală estefoarte alterată iar local prezintă crepitaţii; - osteomielita acută, durerile sunt nocturne iarradiografia este caracteristică; - seroame cu evoluţia rapidă: starea generalămai bună; - celulita crepitantă neclostridiană (flegmonul ga-zos).
77
Flegmonul - complicatii locale
Cele locale sunt reprezentate de necroze cudistrugeri de ţesuturi (muşchi, tendoane), hemoragiisecundare prin eroziuni vasculare, nevrite secun-dare, tromboflebite septice.
78
Flegmonul - complicatii regionale
Complicapie regionale interesează articulaţiile(artrite), oasele (osteite, osteomielite) şi seroasele(pleurezii, peritonite).
79
Flegmonul - complicatii generale
Complicaţiile generale sunt reprezentate de septi-cemii şi însămânţări la distanţă: endocardite, sep-tice, pleurezii purulente, abcese în diverse organe.
80
Flegmonul - tratament medical
Tratamentul medical deţine rol important şi con-stă în antibioterapie (iniţial cu spectru larg, apoiţintită), susţinerea stării generale (analgetice, antipi-retice, analeptice, perfuzii) şi vaccinoterapia nespe-cifică. Local, se aplică pansamente rezolutive pentruaccelerarea şi delimitarea abcedării şi se imobili-zează regiunea pentru diminuarea difuziunii infecţiei.
81
Flegmonul - tratament chirurgical
Tratamentul chirurgical este cel de bază şi seface sub anestezie generală. Este indicat în fazade abcedare şi contraindicat în faza de invazie.Constă în incizii largi, în zonele fluctuente şi contra-incizii, debridări de ţesuturi cu excizia celor ne-crozate, drenaj multiplu cu tuburi şi spălaturi cusoluţii antiseptice.
82
Cate ceva despre flegmonul fesier
Vezi note
83
Cate ceva despre flegmonul ischio-rectal
Vezi note
84
Cate ceva despre flegmonul perirectal superior
Vezi note
85
Cate ceva despre flegmonul perirenal
Vezi note