C10 Sindrom mediastinal+ BPOC +Cord pulmonar Flashcards
(34 cards)
SINDROMUL MEDIASTINAL
Este expresia clinică a proceselor patologice a organelor din mediastin care prin compresie, obliterare sau iritaţie produc fenomene funcţionale caracteristice.
SINDROMUL MEDIASTINAL
Este expresia clinică a proceselor patologice a organelor din mediastin care prin compresie, obliterare sau iritaţie produc fenomene funcţionale caracteristice.
Mediastinul constituie partea centrală a toracelui delimitată:
→ anterior - de stern
→ posterior - de coloana vertebrală şi de şanţurile paravertebrale
→ lateral - de pleura mediastinală, ce acoperă feţele interne ale plămânilor
→ superior - comunică cu gâtul prin orificiul superior al toracelui
→ inferior - diafragmul
Mediastinul constituie partea centrală a toracelui delimitată:
→ anterior - de stern
→ posterior - de coloana vertebrală şi de şanţurile paravertebrale
→ lateral - de pleura mediastinală, ce acoperă feţele interne ale plămânilor
→ superior - comunică cu gâtul prin orificiul superior al toracelui
→ inferior - diafragmul
Poate fi împărţit prin 2 planuri frontale în 3 părţi: 1. Mediastinul anterior → timus; → ţesut adipos; → ganglionii mediastinali anteriori; 2. Mediastinul mijlociu → cord; → porţiunea ascendentă şi crosa aortei cu ramificaţiile ei; → venele cave şi venele nenumite; → nervii frenici; → segmentele superioare ale nervilor vagi; → traheea; → bronhiile principale; → ganglionii parabronşici mediastinali; → arterele şi venele pulmonare; 3. Mediastinul posterior → aorta descendentă; → canalul toracic; → venele azygos şi hemiazygos; → lanţurile simpatice; → segmentele inferioare ale nervilor vagi; → ganglioni mediastinali posteriori;
Poate fi împărţit prin 2 planuri frontale în 3 părţi: 1. Mediastinul anterior → timus; → ţesut adipos; → ganglionii mediastinali anteriori; 2. Mediastinul mijlociu → cord; → porţiunea ascendentă şi crosa aortei cu ramificaţiile ei; → venele cave şi venele nenumite; → nervii frenici; → segmentele superioare ale nervilor vagi; → traheea; → bronhiile principale; → ganglionii parabronşici mediastinali; → arterele şi venele pulmonare; 3. Mediastinul posterior → aorta descendentă; → canalul toracic; → venele azygos şi hemiazygos; → lanţurile simpatice; → segmentele inferioare ale nervilor vagi; → ganglioni mediastinali posteriori;
Patologia mediastinală include următoarele grupe de afecţiuni:
→ tumori primitive sau metastatice;
→ adenopatii benigne sau maligne;
→ boli inflamatorii (mediastinite acute, cronice);
→ afecţiuni ale marilor vase (anevrisme);
→ afecţiuni ale esofagului (megaesofag, diverticuli);
→ emfizemul şi herniile mediastinale;
Patologia mediastinală include următoarele grupe de afecţiuni:
→ tumori primitive sau metastatice;
→ adenopatii benigne sau maligne;
→ boli inflamatorii (mediastinite acute, cronice);
→ afecţiuni ale marilor vase (anevrisme);
→ afecţiuni ale esofagului (megaesofag, diverticuli);
→ emfizemul şi herniile mediastinale;
Simptome:
Dispneea
→ apare datorită interesării traheei şi bronhiilor
→ poate fi paroxistică:
→ declanşată de efort;
→de cauză reflexă, prin iritarea vagului şi/sau recurentului;
→ continuă:
→ se agravează la efort;
→ este inspiratorie;
→ se asociază cu tiraj şi cornaj accentuat la efort;
→ apare prin compresie traheobronşică;
Simptome:
Dispneea
→ apare datorită interesării traheei şi bronhiilor
→ poate fi paroxistică:
→ declanşată de efort;
→de cauză reflexă, prin iritarea vagului şi/sau recurentului;
→ continuă:
→ se agravează la efort;
→ este inspiratorie;
→ se asociază cu tiraj şi cornaj accentuat la efort;
→ apare prin compresie traheobronşică;
Durerea → are intensitate variabilă; **Poate fi →durere “mediastinală”- retrosternală; → senzaţie de jenă, greutate; → disconfort profund, greu localizabil; → poate fi declanşată de anumite poziţii şi mişcări (tuse, râs); → durere de tip nevralgic → apare prin fenomene de iritaţie datorate compresiei sau invaziei diferitelor trunchiuri nervoase; → poate apărea: - nevralgia intercostală - nevralgia frenică - nevralgia cervico-brahială; → durere osoasă - intensă, permanentă; - datorată erodărilor vertebrale, costale sau metastazelor de la nivelul lor;
Durerea → are intensitate variabilă; **Poate fi →durere “mediastinală”- retrosternală; → senzaţie de jenă, greutate; → disconfort profund, greu localizabil; → poate fi declanşată de anumite poziţii şi mişcări (tuse, râs); → durere de tip nevralgic → apare prin fenomene de iritaţie datorate compresiei sau invaziei diferitelor trunchiuri nervoase; → poate apărea: - nevralgia intercostală - nevralgia frenică - nevralgia cervico-brahială; → durere osoasă - intensă, permanentă; - datorată erodărilor vertebrale, costale sau metastazelor de la nivelul lor;
Tusea
→ seacă, chinuitoare, chintoasă;
→ rar bitonală sau lătrătoare;
→ rebelă la tratament;
Hemoptizii
→ mici;
Disfonia
→ produsă prin compresia nervului recurent;
Disfagia
→ iniţial intermitentă, ulterior permanentă;
→ mai exprimată pentru solide decât pentru lichide;
Sughiţul
→ prin iritarea nervului frenic;
Tusea
→ seacă, chinuitoare, chintoasă;
→ rar bitonală sau lătrătoare;
→ rebelă la tratament;
Hemoptizii
→ mici;
Disfonia
→ produsă prin compresia nervului recurent;
Disfagia
→ iniţial intermitentă, ulterior permanentă;
→ mai exprimată pentru solide decât pentru lichide;
Sughiţul
→ prin iritarea nervului frenic;
Examen obiectiv:
A. Compresiune vasculară
Artere
Aorta şi ramificaţiile ei:
→ pulsaţii suprasternale şi supraclaviculare;
→ suflu sistolic în focarul aortei şi/sau pulmonarei;
→ puls paradoxal (Kűssmaul) – pulsul scade în inspir;
→ puls radial şi/sau carotidian de amplitudine mică şi uneori inegal şi asincron la cele două membre superioare;
→ hipotensiune arterială;
→ indice oscilometric redus;
Examen obiectiv:
A. Compresiune vasculară
Artere
Aorta şi ramificaţiile ei:
→ pulsaţii suprasternale şi supraclaviculare;
→ suflu sistolic în focarul aortei şi/sau pulmonarei;
→ puls paradoxal (Kűssmaul) – pulsul scade în inspir;
→ puls radial şi/sau carotidian de amplitudine mică şi uneori inegal şi asincron la cele două membre superioare;
→ hipotensiune arterială;
→ indice oscilometric redus;
Vene Vena cavă superioară: cianoză: → cap, gât şi porţiune superioară a toracelui; → accentuează la efort şi tuse;
edem: → cianotic; → localizat la faţă, baza gâtului şi regiunea anterosuperioară a toracelui “edem în pelerină”; →edemul cerebral de stază, produce: → cefalee → tulburări vizuale → epistaxis → insomnie sau somnolenţă;
circulaţie colaterală: →dilatarea venelor gâtului, bazei limbii; →reţea venoasă de tip toraco-abdominal şi toracobrahial;
Vene Vena cavă superioară: cianoză: → cap, gât şi porţiune superioară a toracelui; → accentuează la efort şi tuse;
edem: → cianotic; → localizat la faţă, baza gâtului şi regiunea anterosuperioară a toracelui “edem în pelerină”; →edemul cerebral de stază, produce: → cefalee → tulburări vizuale → epistaxis → insomnie sau somnolenţă;
circulaţie colaterală: →dilatarea venelor gâtului, bazei limbii; →reţea venoasă de tip toraco-abdominal şi toracobrahial;
Venă cavă inferioară: → circulaţie colaterală pe abdomen şi la baza toracelui; → edeme ale membrelor inferioare; → ascită; → hepatomegalie sensibilă;
Venă cavă inferioară: → circulaţie colaterală pe abdomen şi la baza toracelui; → edeme ale membrelor inferioare; → ascită; → hepatomegalie sensibilă;
B.Compresiune nervoasă Nerv recurent →disfonie până la afonie →voce bitonală Simpaticul cervical →paralizie –sindromul Claude-Bernard Horner - mioză; - enoftalmie; - ptoză palpebrală; - roşeaţă unilaterală a feţei; → excitaţie –sindromul Pourfour du Petit - midriază; - pseudo exoftalmie; - lagoftalmie;
B.Compresiune nervoasă Nerv recurent →disfonie până la afonie →voce bitonală Simpaticul cervical →paralizie –sindromul Claude-Bernard Horner - mioză; - enoftalmie; - ptoză palpebrală; - roşeaţă unilaterală a feţei; → excitaţie –sindromul Pourfour du Petit - midriază; - pseudo exoftalmie; - lagoftalmie;
Plex brahial → umăr dureros, brahialgii, paralizii şi atrofii ale membrului superior Nervi intercostali – → dureri toracice cu caracter nevralgic şi localizare intercostală Nervul vag → iritaţie a nervului vag → bradicardie; → hipertensiune arterială; → sialoree; → tulburări respiratorii (bronhospasm); → vărsături, diaree; → inhibiţie a nervului vag → tahicardie; → constipaţie;
Plex brahial → umăr dureros, brahialgii, paralizii şi atrofii ale membrului superior Nervi intercostali – → dureri toracice cu caracter nevralgic şi localizare intercostală Nervul vag → iritaţie a nervului vag → bradicardie; → hipertensiune arterială; → sialoree; → tulburări respiratorii (bronhospasm); → vărsături, diaree; → inhibiţie a nervului vag → tahicardie; → constipaţie;
Nervul frenic
→ paralizia nervului frenic
→ pareza sau paralizia hemidiafragmului corespunzător;
→ ascensiunea cupolei diafragmatice;
→ iritaţie a nervului frenic
→ sughiţ;
→ dureri la baza hemitoracelui interesat;
Nervul frenic
→ paralizia nervului frenic
→ pareza sau paralizia hemidiafragmului corespunzător;
→ ascensiunea cupolei diafragmatice;
→ iritaţie a nervului frenic
→ sughiţ;
→ dureri la baza hemitoracelui interesat;
C. Compresiunea canalului toracic → apar pleurezii cu revărsate chiloase → mai rar apare sindromul Ménétrier → hiperestezie abdominală, a hemitoracelui şi membrului superior stâng; → pleurezie bilaterală; → ascită; → edeme ale membrelor inferioare;
C. Compresiunea canalului toracic → apar pleurezii cu revărsate chiloase → mai rar apare sindromul Ménétrier → hiperestezie abdominală, a hemitoracelui şi membrului superior stâng; → pleurezie bilaterală; → ascită; → edeme ale membrelor inferioare;
D. Compresiunea esofagului - se manifestă cu:
→ disfagie intermitentă - cu senzaţie de oprire a bolului
→ alimentar sau de contracţie dureroasă la trecerea alimentelor;
→ regurgitaţii
→ vărsături
→ sughiţ
D. Compresiunea esofagului - se manifestă cu:
→ disfagie intermitentă - cu senzaţie de oprire a bolului
→ alimentar sau de contracţie dureroasă la trecerea alimentelor;
→ regurgitaţii
→ vărsături
→ sughiţ
E. Compresiunea traheo-bronşică se manifestă cu: Trahee → dispnee inspiratorie; → tiraj suprasternal şi supraclavicular; → cornaj; → jenă retrosternală; Bronşii mari → stridor inspirator şi expirator; → raluri bronşice; → opresiune retrosternală; → dispnee astmatiformă; → tuse uscată şi zgomotoasă;
E. Compresiunea traheo-bronşică se manifestă cu: Trahee → dispnee inspiratorie; → tiraj suprasternal şi supraclavicular; → cornaj; → jenă retrosternală; Bronşii mari → stridor inspirator şi expirator; → raluri bronşice; → opresiune retrosternală; → dispnee astmatiformă; → tuse uscată şi zgomotoasă;
SINDROMUL DE BRONHOPNEUMOPATIE CRONICA OBSTRUCTIVA (BPOC)
Sindrom definit de OMS prin:
→ … … sau … minimum … luni pe an, cel puţin … ani consecutiv;
→ expectoraţie cu … cu aspect variabil, … sau …
→ dispnee … sau …, cu … diurn sau nocturn şi reducerea … sub …%
În BPOC se descriu două sindroame clinice în funcţie de predominanţa … sau a …
SINDROMUL DE BRONHOPNEUMOPATIE CRONICA OBSTRUCTIVA (BPOC)
Sindrom definit de OMS prin:
→ tuse cronică sau recurentă minimum 3 luni pe an, cel puţin 2 ani consecutiv;
→ expectoraţie cu spută cu aspect variabil, mucopurulentă sau purulentă;
→ dispnee persistentă sau intermitentă, cu wheezing diurn sau nocturn şi reducerea VEMS sub 60%;
În BPOC se descriu două sindroame clinice în funcţie de predominanţa bronşitei sau a emfizemului.
Tipul A - predomină …
Clinic:
→ dispnee …, iniţial … …, ulterior şi în …;
→ tuse relativ …, … …, cu spută …;
→ rare episoade de … …
Tipul A - predomină emfizemului
Clinic:
→ dispnee progresivă, iniţial la efort, ulterior şi în repaus;
→ tuse relativ rară, puţin productivă, cu spută mucoasă;
→ rare episoade de acutizare infecţioasă;
BPOC- Tip A Examen fizic: → pacient ...; → facies “... ...” (“... ...”); → expir ... cu buzele ...; → toracele adesea ...; palpare: → ... ... mişc. respiratorii →↓ ... ... ... percuţie: → ...; → manevra ... ... sau ... ... ... → ... matităţii cardiace; ascultaţie: → ... ... diminuat; → expir ...; → rare raluri ... fine datorita ... de insotire;
Examen fizic: → pacient picnic; → facies “pink puffer” (“roz gâfâitor”); → expir prelungit cu buzele întredeschise; → toracele adesea emfizematos; palpare: →↓amplitudinii mişc. respiratorii →↓transmiterii vibratiilor vocale percuţie: → hipersonoritate; → manevra Hirtz pozitivă sau imposibil de efectuat; → micşorarea matităţii cardiace; ascultaţie: → m. v. diminuat; → expir prelungit; → rare raluri sibilante fine datorita bronsitei de insotire;
Tipul B - cu predominenţa …
→ istoric de … … de mai mulţi ani;
→ tusea se accentuează în perioadele de … … când este însoţită şi de … … sau …;
→ dispneea are un caracter …, exacerbându-se în timpul … …
Tipul B - cu predominenţa bronşitei
→ istoric de tuse productivă de mai mulţi ani;
→ tusea se accentuează în perioadele de acutizare infecţioasă când este însoţită şi de expectoraţie mucopurulentă sau mucoasă;
→ dispneea are un caracter ondulant, exacerbându-se în timpul episoadelor infecţioase;
Examen fizic BPOC tip B: → pacient ..., cu facies “... ...”, ..., ...; → degete ...; →semne de ... ... ...: →... ,... de stază, ... ...; percuţia: → ... de obicei; ascultaţia: → murmur vezicular ... sau ..., raluri ... sau ... şi raluri ... în perioadele de acutizare;
Examen fizic:
→ pacient obez, cu facies “blue bloatter”, cianotic, buhăit;
→ degete hipocratice;
→semne de cord pulmonar cronic:
→edeme, hepatomegalie de stază, jugulare turgescente;
percuţia:
→ normală de obicei;
ascultaţia:
→ murmur vezicular normal sau diminuat, raluri ronflante sau sibilante şi raluri subcrepitante în perioadele de acutizare;
Paraclinic BPOC: Examen radiologic: Tipul A → ... pulmonară; Tipul B → aspect ... sau desen ... ...
Paraclinic: Examen radiologic: Tipul A → hipertransparenţă pulmonară; Tipul B → aspect normal sau desen bronhovascular accentuat;
Teste funcţionale respiratorii CPT → ... în tipul A; → ... sau uşor ... în tipul B; VR → ... mai mult în tipul A; VEMS → valori ... în tipul A; → valori ... în tipul B;
Teste funcţionale respiratorii CPT → crescută în tipul A; → normală sau uşor scăzută în tipul B; VR → crescut mai mult în tipul A; VEMS → valori normale în tipul A; → valori scăzute în tipul B;
BPOC
Examene de laborator
→ … - tipul A;
→ … - specifice tipului B;
EKG → ... în stadiile iniţiale; → ulterior apariţia ... ... → deplasarea la ... a axei QRS → unda ... de tip ...
Examene de laborator → poliglobulie - tipul A; → hipoxemie - specifice tipului B; EKG → normală în stadiile iniţiale; → ulterior apariţia decompensării cardiace: → deplasarea la dreapta a axei QRS → unda P de tip pulmonar.