C3 Simptome generale Flashcards

Question

TRANSPIRAŢIA * * reprezintă ... ... ... a pielii * * semnalată de pacient la anamneză sau remarcată la examenul ...

Answer 1

TRANSPIRAŢIA * * reprezintă creşterea secreţiei sudorale a pielii * * semnalată de pacient la anamneză sau remarcată la examenul obiectiv

Answer 2

Cauze: → boli febrile (când scade temperatura) → menopauză- după valuri de căldură → TBC, RAA (miros acru intepător, deshidratează pacientul) boala Hodgkin - nocturnă → hipertiroidie, nevrotici, anxioşi - la faţă, palme, plante → hemiplegii – unilaterală de partea paralizată → rahitism- in regiunea occipitală (“semnul pernei ude”), frontală, perinazal → dureri paroxistice → intoxicaţii nicotinice → oboseala, frica, stări nervoase, efort mental → faţa palmară a mainilor şi plantară a picioarelor, pe frunte (sunt reci)

Answer 3

Transpiraţia acută (apare brusc) → IMA → HDS hemoragie digestiva superioara (colaps prin hemoragie abundentă) → hipoglicemie → intoxicaţie acută (CO, benzină, ciuperci) → hipertensiunea paroxistică (feocromocitom) → acces de epilepsie → o criză de tahicardie paroxistică → rău de mare, rău de mişcare

Answer 4

PRURITUL ** reprezintă senzaţia subiectivă produsă de o stimulare de natură chimică, mecanică sau termică a receptorilor specializaţi situaţi la joncţiunea dermoepidermică.

Answer 5

Cauze:  afecţiuni dermatologice – eczeme, urticaria, micozele, scabia, păduchii  afecţiuni metabolice - diabet zaharat  afecţiuni hepatice - icter (de retenţie, insuficienţă hepatică), colecistite cronice, ciroza biliară  afecţiuni renale – insuficienţă renală cronică (stadiul uremic)  afecţiuni hematologice - boala Hodgkin, policitemia vera  boli endocrine – hipertiroidia, menopauza  infestări parazitare – oxiuri, chist hidatic  neoplasme – prurit paraneoplazic

Answer 6

``` SUGHIŢUL ** un simptom datorat excitaţiei nervului frenic care determină o contracţie bruscă a diafragmului şi un spasm al corzilor vocale, manifestat printr-un zgomot caracteristic Tipuri → sughiţul de lungă durată → sughiţul trecător ```

Answer 7

``` Sughiţul de lungă durată este condiţionat organic După mecanismul de producere poate fi: a) de origine centrală:  meningită, encefalită  tumori cerebrale  ateroscleroză cerebrală  epilepsie  comă diabetică  etilism  uremie ```

Answer 8

``` de origine periferică:  adenopatii cervicale, adenopatii hilare  neoplasm bronşic, esofagian,  diverticul esofagian  guşă ```

Answer 9

``` ) de origine reflexă:  peritonită  abcese subfrenice  necroză pancreatică  meteorism  ascită  sarcina ```

Answer 10

``` Sughiţul trecător:  după consumul de băuturi gazoase  tahifagie  psihopaţi  isterici ```

Answer 11

SETEA * * senzaţia de uscăciune a mucoasei buco-faringiene care necesită ingestia de lichide * * traduce deshidratarea organismului şi exprimă nevoia fiziologică a acestuia de lichide.

Answer 12

Modificările setei sunt de două categorii: →cantitative : polidipsia, oligodipsia, adipsia →calitative: potomania, dipsomania, dipsofobia.

Answer 13

``` Polidipsia – creşterea senzaţiei de sete şi a consumului de lichide. *incidentală, episodică: → transpiraţii abundente → vărsături prelungite, repetate → hemoragie masivă, → după administrarea de diuretice *de durată, continuă, permanentă: → stenoze pilorice, cu vărsături repetate → hipermenoree → paracenteze repetate → diabet insipid → diabet zaharat → polidipsie primară (dipsomanie) → etilismul cronic → stări nevrotice → hipertiroidie ```

Answer 14

Hipodipsia/adipsia |  leziuni hipotalamice

Answer 15

Potomania | – impulsul morbid de a bea în cantitate mare, orice lichid

Answer 16

Dipsomania | – constitue impulsul irezistibil de a bea, indiferent ce, mai ales alcool

Answer 17

Dipsofobia | – este repulsia faţă de apă, lichide ( în stările de hiperhidratare celulară)

Answer 18

MIROSUL Are importanţă ca: → ca tulburare senzorială percepută de bolnav → senzaţie olfactivă particulară percepută de medic

Answer 19

Tulburările senzoriale olfactive sunt:  anosmia – pierderea totală a simţului mirosului (cauze locale, nazale sau centrale)  hipoosmia – diminuarea senzaţiei olfactive (fumători)  hiperosmia – perceperea exagerată a mirosului (cocainomani, histerie)  parosmia ( halucinaţii olfactive) – confuzia mirosurilor → apar în tumori cerebrale, tabes, isterie  pervertirea mirosurilor – este perceperea denaturată a mirosului, care nu mai corespunde realităţii ( mirosul de parfum este luat drept ceapă) → poate apare la nevropaţi şi în afecţiuni sinusale mai ales post gripale

Answer 20

b) Senzaţii olfactive percepute de medic:  foetor “ex ore” – halenă fetidă: carii dentare, amigdalită, pioree alveolară, stenoză pilorică  miros de acetonă (mere fermentate) – diabet zaharat cu acidocetoză  miros amoniacal (urină) – uremici, prostatici  mirosul fetid al hepaticilor (fructe putrede) – ciroze  miros putrid – abces pulmonar, bronşiectazii  miros fecaloid – ocluzie intestinală sau fistule gastrocolice  mirosuri particulare apar în intoxicaţii: - miros de migdale amare (intoxicaţia cu cianuri) - miros de usturoi (intoxicaţia cu organofosforate)

Answer 21

FRISONUL ** Senzaţia bruscă de frig, asociată cu tremurături inegale, neregulate, de scurtă durată şi piloerecţie. Tipuri:  frison psihic – provocat de frică  frison reflex – determinat de acţiunea bruscă a frigului asupra pielii  frison febril  frison iatrogen - după perfuzii sau transfuzii

Answer 22

FEBRA ** ridicarea temperaturii corpului de cauze patologice (fervere=a fi fierbinte) N= temperatura corpului nu depăşeşte 37C. Se descriu: Temperatura periferică (cutanată) – se determină la nivelul axilei sau al plicii inghinale (pentru copii) Temperatura centrală – se determină la nivelul cavităţii bucale, rectului, vaginului Temperatura centrală este cu aproximativ 0,50C mai mare decât cea axilară

Answer 23

Cauze:  infecţioase → infecţii generalizate acute sau cronice fără semne de localizare (viroze, bacteriemii) → infecţii generale cu semne de localizare: TBC, endocardită → infecţii localizate superficiale (celulite) → infecţii localizate profunde (flegmon, abces subfrenic) → infecţii fungice (aspergiloza) → parazitoze (malaria, trichineloza)

Answer 24

neinfecţioase → neoplasme: pulmonare, digestive, renale, cerebrale → hemopatii maligne: boala Hodgkin, leucemii → boli de colagen: LES, sclerodermie, dermatomiozită, PR → boli neurologice: hemoragii cerebrale sau meningiene, edem cerebral, tumori cerebrale → boli endocrine : hipertiroidism, hiperestrogenism → boli metabolice: uremie, gută → postmedicamentoasă → distrugeri tisulare (hematoame, arsuri, infarctizări)

Answer 25

``` Grade de febră: → stare subfebrilă (37-38C) → stare febrilă - moderată 38-39C - ridicată 39-41C - hipertermie 41-42C ```

Answer 26

Creşterea temperaturii urmează 3 etape: * perioada incipientă – de debut - stadium incrementi : febra creşte brusc sau progresiv * perioada de stare – fastigium – curba termică atinge apogeul * perioada de declin – stadium decrementi: scăderea se produce încet (in lizis) sau brusc (in crisis) Simptome asociate: → cefalee, frison, transpiraţii, mialgii → herpes labial → astenie, anorexie → tahicardie

Answer 27

1. Febră continuă (în platou) → diferenţa de temperatură între dimineaţă şi seară este sub 1C → apare în pneumonia francă lobară, osteomielită, erizipel

Answer 28

2. Febră remitentă → diferenţa între dimineaţă şi seară este peste 1C dar nu scade sub 37C → apare în TBC, septicemia, bronhopneumonie

Answer 29

3. Febră intermitentă → febră cu variaţii mari, bolnavul devenind uneori afebril → survine la intervale diferite * cotidiană: febra apare după o zi de afebrilitate (în septicemii) * terţă: febra apare după două zile de afebrilitate (malarie cu Plasmodium falciparum) * quartă: febra apare după trei zile de afebrilitate (malarie cu Plasmodium malariae)

Answer 30

4. Febră hectică → cu oscilaţii zilnice foarte mari, 3-5C → tuberculoză cavitară, septicemii

Answer 31

5. Febră recurentă → două sau mai multe episoade febrile separate de câteva episoade afebrile → apare în febra recurentă, boala Hodgkin, infecţii urinare, infecţii biliare, tuberculoză

Answer 32

6. Febră ondulantă → prezintă o curbă febrilă ascendentă până la apogeu, apoi urmează o descreştere treptată până la afebrilitate → apare în boala Hodgkin, neoplasme, endocardite

Answer 33

7. Febră inversă → temperatura matinală este mai mare decât cea vesperală → apare în unele forme de tuberculoză pulmonară şi supuraţii închise

Answer 34

8. Febră neregulată → nesistematizată → apare în tuberculoza cavitară, supuraţii, septicemii

Answer 35

Modificările vocii → fiziologice: graviditate, pubertate, perioadă premenstruală → patologice: laringite, neoplasm laringian, mixedem

Answer 36

Răguşeala (disfonia) reprezintă diminuarea intensităţii şi tonalităţii sunetelor. Cauze → locale: laringite acute şi cronice, noduli laringieni, edem laringian, tumori laringiene → generale: mixedem, acromegalie, boală Cushing, miastenie

Answer 37

Vocea bitonală – este o disfonie care constă în dedublarea vocii prin concomitenţa a două sunete Cauze → locale: polipi, tumori a unei singure corzi → regionale: afectarea laringeului superior prin adenopatii hilare, anevrism aortic, tumori şi inflamaţii mediastinale → centrale: encefalite, tumori cerebrale

Answer 38

Vocea nazonată – caracterizată prin jena şi alterarea pronunţiei consoanelor explozive (p,b,d,t) cu o nuanţă particulară Cauze → paralizia sau pareza vălului palatin de cauze: inflamatorii, tumorale sau centrale (encefalite, tumori)

Answer 39

Afonia - este caracterizată prin slăbirea până la dispariţie a vocii Cauze → afecţiuni locale laringiene: laringite acute sau cronice, neoplasm laringian → paralizie de nervi recurenţi: encefalite, tumori cerebrale → cauze generale: IC, IM, mixedem, caşexii, IRenală, etilism cronic

Answer 40

Tulburările de vorbire Afazia este tulburarea de înţelegere şi întrebuinţare a cuvintelor → bolnavul este incapabil : - să se exprime prin vorbă sau scris - să înţeleagă vorba sau scrisul După cum tulburarea se referă primitiv la : → expresia limbajului (vorbire, scris) → afazie motorie ori de expresie → înţelegerea limbajului (audiţie, lectură)→afazie senzorială ori de înţelegere Apare în: → encefalite, epilepsie, abcese cerebrale, → tabes, → accidente vasculare cerebrale, tumori cerebrale

Answer 41

``` Dizartria este perturbarea emisiei şi pronunţiei cuvintelor cu sau fără tulburări de deglutiţie Poate avea Cauze centrale : → ateroscleroza cerebrală → accidente vasculare cerebrale → tumori cerebrale → boală Parkinson Cauze periferice → hipotiroidia → inflamaţii bucolinguale → tumori linguale → paralizia de văl palatin ```

Answer 42

ATITUDINI ŞI POZIŢII Poziţia spontană a bolnavului permite unele aprecieri referitoare la gravitatea îmbolnăvirii Această poziţie a bolnavului poate fi: → activă – liberă, cu posibilităţi de mişcare (persoane sănătoase) → pasivă – adinamică, flască, apatică cu imposibilitatea de mişcare - caracterizează situaţiile grave, stările comatoase → forţată –impusă de suferinţele bolnavului (se incearcă calmarea unui simptom -durere, dispnee, etc)

Answer 43

Atitudini şi poziţii fortate, antalgice - sunt poziţii forţate de diverse dureri în evoluţia unor boli → decubit lateral pe partea sănătoasă - în pleuritele hiperalgice, nevralgiile intercostale (pentru a evita durerea prin presiune pe partea bolnavă) → ghemuită – bolnavul îşi flectează coapsele pe abdomen şi cu pumnii apasă abdomenul pentru a-şi atenua durerea - în ulcerul penetrant si pancreatită → decubit ventral – migrena, colicile intestinale, ulcer G, D → rigidă, imobilă – angina pectorală, embolia pulmonară → poziţia şezandă - cancerul pancreatic →decubit dorsal cu gambele flectate- sciatalgie (poz. Fowler), peritonită, ulcer perforat → decubit lateral drept - cardiacii

Answer 44

Atitudini şi poziţii forţate, antidispneice → ortopneea - este poziţia şemisezândă sau şezândă, cu hiperextensia capului şi sprijinirea în braţe, adoptată spontan de bolnav pentru ameliorarea respiraţiei - caracterizează IVS, ICG şi astmul bronşic în criză

Answer 45

→ decubit lateral de partea afectată - este adoptat de bolnav pentru a ameliora respiraţia şi hematoza în hemitoracele sănătos - apare în pleurezia exudativă

Answer 46

→ semnul pernei sau semnul rugăciunii mahomedane - bolnavul se aşează aplecat anterior pe o pernă pusă pe genunchi sau stă în genunchi sprijinit anterior pe coate - prin aplecarea înainte a toracelui, lichidul pericardic se deplasează anterior decomprimând vasele mari de la baza inimii - apare în pericardita exudativă

Answer 47

→poziţia ghemuită “pe vine” | – apare în cardiopatii congenitale cianogene (tetralogia Fallot)

Answer 48

``` Atitudini şi poziţii contracturante * poziţia “în cocoş de puşcă” → culcat lateral cu capul în hiperextensie → coapsele flectate pe abdomen → gambele flectate pe coapse → mâinile prinse între genunchia → se explică prin contracţia muşchilor paravertebrali → apare în meningite ```

Answer 49

* opistotonus = opisthen-”indărăt”, tonos-tensiune → decubit dorsal, cu corpul sprijinit doar pe vertex şi călcâie, luând formă de arc → apare datorită contracturii extensorilor cefei, spatelui, coapsei → apare în tetanos, tumori cerebrale, intoxicaţii cu stricnină

Answer 50

* torticolis → înclinarea laterală a capului (involuntară), cu limitarea mişcărilor datorită contracturii muşchilor laterocervicali (sternocleidomastoidieni)

Answer 51

Cauze: → congenital → afecţiuni ale coloanei cervicale (inflamatorii, traumatisme, hernii de disc) → flegmon amigdalian sau alt proces inflamator de vecinătate → afecţuni neurologice, torticolis paralitic, spasmodic în AVC, meningite → torticolis histeric → Atenţie - la copii →paralizia muşchilor oculari se asociază cu un « torticolis compensator »

Answer 52

``` MERSUL ** indiciu important privind dg. în: → diverse boli neurologice → afecţiuni ale aparatului locomotor → intoxicaţii ```

Answer 53

→ mersul “cosit” - membrul inferior descrie un arc de cerc în timpul mersului - în hemipareze spastice (sd. Piramidal in faza spastică-sechelară)

Answer 54

→ mersul rigid, fix, cu paşii mici şi capul aplecat înainte – în ateroscleroză şi parkinsonism

Answer 55

→ mersul antalgic, şchiopătat – în afecţiuni reumatismale şi în sciatică

Answer 56

→ mersul talonat – dezordonat, loveşte pământul cu călcâiul – în tabes

Answer 57

→ mersul stepat – bolnavul nu poate ridica vârful piciorului; laba piciorului atârnând, bolnavul ridică mult membrul inferior în mers şi loveşte pământul întâi cu vârful piciorului şi apoi cu călcâiul - în paralizia de sciatic popliteu extern

Answer 58

→ mersul ebrios (ca de om beat) – mers cu bază de susţinere lărgită, nesigur - în leziunile labirintice şi cerebeloase

Answer 59

→ mersul de “raţă” - legănat - luxaţia congenitală de şold, coxartroză

Answer 60

Tremurăturile – mişcări ritmice, rapide, de mică amplitudine ce cuprind întregul corp sau numai anumite segmente Pot fi: **rapide şi fine – la membrele superioare: Cauze → frig, oboseală, emoţii, consum excesiv de cafea, alcool, hipertiroidism, distonie neurovegetativă(+tremurături ale pleoapelor) **ample şi rare: → flepping-tremor (ca bătăile aripilor de păsări) – în encefalopatia portală → boala Parkinson → ateroscleroză cerebrală – “tremor senil”-la cap şi maini

Answer 61

Contracţiile musculare – sunt de cele mai multe ori involuntare trismusul - imposibilitatea deschiderii gurii prin contracţia muşchilor maseteri Cauze: → centrale: tetanie, tetanos, meningite, tumori cerebrale → periferice: angine severe, stomatita ulcerată, tumori parotidiene, artrita şi anchiloza articulaţiei temporomandibulare

Answer 62

* ticul nervos - spasm muscular involuntar facial sau cu altă localizare este accentuat de emoţii şi stress→ apare în encefalită şi la nevropaţi

Answer 63

* convulsiile - sunt contracţii intermitente ale muşchilor, cu o durată variabilă Tipuri: **clonice: mişcări ample, violente, dezordonate ale întregului corp **tonice: rigiditatea segmentelor interesate **tonico-clonice → apar în epilepsie, HT intracraniană, intoxicaţii exogene

Answer 64

crampele - sunt contracţii dureroase ale unor grupe musculare apărute după efort fizic intens, intoxicaţii alcoolice, nicotinice, ischemie musculară sau hipoperfuzie arterială (arteriopatie obliterantă)

Answer 65

mişcările coreice - sunt mişcări bruşte involuntare, dezordonate, bruşte ce cuprind muşchii feţei şi membrelor Apar în: coreea Sydenham → secundară RAA, scarlatină, nefrită, encefalită coreea ereditară Huntington

C3 Simptome generale Flashcards

(89 cards)