C9 Sindroame pleurale Flashcards
(42 cards)
SINDROAMELE PLEURALE
I. SINDROMUL DE PLEURITĂ USCATĂ
Definiţie
→ … … importantă, cu depunere de … pe suprafaţa …-pleurală.
Etiologie
Pleurita uscată apare în următoarele situaţii:
→secundar unei suferinţe pulmonare: … … sau …, … …, …, … …
→ la debutul unei pleurezii …;
→ boală de sine stătătoare numită şi … epidemică sau boala …
→ în infecţiile cu virus Coxsakie, putând fi însoţită de …ita, …ita, …ita
SINDROAMELE PLEURALE
I. SINDROMUL DE PLEURITĂ USCATĂ
Definiţie
→ inflamaţie pleurală importantă, cu depunere de fibrină pe suprafaţa endo-pleurală.
Etiologie
Pleurita uscată apare în următoarele situaţii:
→secundar unei suferinţe pulmonare: pneumonii bacteriene sau virale, infarct pulmonar, TBC, neoplasm bronhopulmonar;
→ la debutul unei pleurezii serofibrinoase;
→ boală de sine stătătoare numită şi pleurodinia epidemică sau boala Bornholm
→ în infecţiile cu virus Coxsakie, putând fi însoţită de miocardită, meningoencefalită, pericardită
SINDROMUL DE PLEURITĂ USCATĂ
Simptome
Generale:
→ ..., ...
→ ...
→ ... fizică
→ ...
→ ...Simptome Generale: → subfebrilităţi, febră → frisoane → astenie fizică → cefalee → inapetenţă
SINDROMUL DE PLEURITĂ USCATĂ
Respiratorii:
a) durerea toracică:
→ ca intensitate de la … …. de … ample→la … … cu localizare … de aceeaşi parte cu pleurita, accentuat de … si …, asociată frecvent cu … …
→ durerea în pleuritele … (scizurite) este în “…”
→ în pleurita …, durerea iradiază pe traiectul nervului … (fosa …, … sau de-a lungul … … … …)
→ în pleurita vârfului - durerea iradiază … şi în … …
b) tusea:
→ este … ,… ,… si …
→ se poate însoţi şi de spute … …cantitativ, când există şi un fenomen pulmonar subiacent;
Respiratorii:
a) durerea toracică:
→ ca intensitate de la jenă accentuată de respiraţiile ample→la junghi toracic cu localizare submamelonară de aceeaşi parte cu pleurita, accentuat de inspir şi tuse, asociată frecvent cu hiperestezie cutanată
→ durerea în pleuritele interlobare (scizurite) este în “eşarfă”
→ în pleurita diafragmatică, durerea iradiază pe traiectul nervului frenic (fosa supraclaviculară, gât sau de-a lungul inserţiei costale a diafragmului)
→ în pleurita vârfului - durerea iradiază supraspinos şi în umărul homolateral
b) tusea:
→ este uscată, iritativă, persistentă şi intensă;
→ se poate însoţi şi de spute seroase reduse cantitativ, când există şi un fenomen pulmonar subiacent;
SINDROMUL DE PLEURITĂ USCATĂ
Semne
Inspecţie:
→ … … … de partea afectată prin mecanism …;
Palpare:
→ … … … respiratorii de partea afectată;
→ ↓ … … …
Percuţie:
→ reducerea … sau … … pulmonare în localizările … (manevra … …);
→ …;
Ascultaţie:
→ semnul major → … …
→ … … poate fi … datorită proceselor pulmonare subiacente;
Semne
Inspecţie:
→ ↓ mişcărilor respiratorii de partea afectată prin mecanism antalgic;
Palpare:
→ ↓amplitudinii mişcărilor respiratorii de partea afectată;
→ ↓ transmiterii vibraţiilor vocale;
Percuţie:
→ reducerea mobilităţii sau imobilitatea bazei pulmonare în localizările bazale (manevra Hirtz negativă);
→ submatitate;
Ascultaţie:
→ semnul major → frecătura pleurală;
→ murmurul vezicular poate fi înăsprit datorită proceselor pulmonare subiacente;
SINDROMUL DE PLEURITĂ USCATĂ
Examene paraclinice
Examen radiologic:
→ se constată modificări doar la examenul radioscopic şi anume: … … … … de partea afectată, cu … deschiderii … …;
Biologic: probe de inflamaţie nespecifică pozitive;
Examene paraclinice
Examen radiologic:
→ se constată modificări doar la examenul radioscopic şi anume: reducerea mobilităţii bazei pulmonare de partea afectată, cu întârzierea deschiderii sinusului costodiafragmatic;
Biologic: probe de inflamaţie nespecifică pozitive;
SINDROMUL DE REVĂRSAT LICHIDIAN AL MARII CAVITĂŢI
→ reprezintă … … … în cavitatea pleurală şi poate apare în contextul:
→ unei … … - pleurezie …;
→ unei … … sau l… … - … (…);
SINDROMUL DE REVĂRSAT LICHIDIAN AL MARII CAVITĂŢI
→ reprezintă acumularea de lichid în cavitatea pleurală şi poate apare în contextul:
→ unei inflamaţii pleurale - pleurezie exudativă;
→ unei cauze generale sau locale neinflamatorii - transudat (hidrotorax);
Clasificarea etiopatogenică a revărsatelor pleurale
A. Revărsatele pleurale exudative (pleurezii)
→ infecţioase:
→ …;
→ …;
→ …;
→ …;
→ …;
→ neoplazice
→ primitive: … …
→ secundare: … ( … …, … ,… ,… ,.. ,… ,…)
→ boli de colagen→…, …
→ …;
→ subdiafragmatice: …ita, abcese: …, … ,…
→ prin sensibilizare la …: nitrofurantoin, …, amiodaronă, …;
→ post …:
→ …torax;
→ …torax;
→ alte cauze: post …, …, …, sindrom Demon Meigs, sindrom post … …, … … …
Clasificarea etiopatogenică a revărsatelor pleurale
A. Revărsatele pleurale exudative (pleurezii)
→ infecţioase:
→ TBC;
→ bacteriene;
→ virale;
→ micotice;
→ parazitare;
→ neoplazice
→ primitive: mezoteliom pleural;
→ secundare: meta, (neo bronşic, sân, ovar, stomac, pancreas, leucemii, limfoame);
→ boli de colagen→LES, PR
→ postembolice;
→ subdiafragmatice: pancreatită, abcese: subfrenic, intrahepatic, splenic
→ prin sensibilizare la droguri: nitrofurantoin, paracetamol, amiodaronă, metotrexat;
→ post traumatic:
→ hemotorax;
→ chilotorax;
→ alte cauze: post iradiere, sarcoidoză, mixedem, sindrom Demon Meigs, sindrom post infarct Dressler, RAA;
Clasificarea etiopatogenică a revărsatelor pleurale
B. Revărsate pleurale transudative (...) → cardiovasculare: → ... ... ... → ...ita constrictivă; → obstrucţie a ... ... ...; → ...proteinemice → ... ...; → sindrom ...; → ...;
B. Revărsate pleurale transudative (hidrotorax) → cardiovasculare: → insuficienţă cardiacă dreaptă; → pericardită constrictivă; → obstrucţie a venei cave superioare; → hipoproteinemice → ciroză hepatică; → sindrom nefrotic; → denutriţie;
SINDROMUL DE REVĂRSAT LICHIDIAN AL MARII CAVITĂŢI
Simptome
a) Durerea toracică:
→ …, accentuată cu … si …
→ localizată:
→ … şi iradiată … şi în … (pleurezia … …)
→ în “…” (pleurezia …);
→ precordial (pleurezia mediastinală);
→ … instalarea … … …;
→ dispare după … …;
→ în fazele iniţiale durerea este …. … … încât poate … … … … …. …. …
→ este absentă în cazul …;
Simptome
a) Durerea toracică:
→ vie, accentuată cu inspirul şi tusea;
→ localizată:
→ laterotoracic şi iradiată dorsal şi în umăr (pleurezia marii cavităţi);
→ în “eşarfă” (pleurezia interlobară);
→ precordial (pleurezia mediastinală);
→ precede instalarea revărsatului lichidian pleural;
→ dispare după acumularea lichidului;
→ în fazele iniţiale durerea este atât de puternică încât poate împiedica bolnavul să doarmă pe partea afectată;
→ este absentă în cazul transudatului;
SINDROMUL DE REVĂRSAT LICHIDIAN AL MARII CAVITĂŢI
Simptome
b) Tusea
→ …, … ,…
→ declanşată de … … … - tuse …;
c) Dispneea
→ prezentă în formele cu … …. … …
→ depinde de:
→ … instalării;
→ … revărsatului pleural;
→ … plămânului … si …
→ … germenului implicat;
b) Tusea
→ seacă, iritativă, chinuitoare;
→ declanşată de schimbarea poziţiei bolnavului - tuse poziţională;
c) Dispneea
→ prezentă în formele cu cantităţi mari de lichid;
→ depinde de:
→ rapiditatea instalării;
→ cantitatea revărsatului pleural;
→ starea plămânului subiacent şi controlateral;
→ virulenţa germenului implicat;
SINDROMUL DE REVĂRSAT LICHIDIAN AL MARII CAVITĂŢI
Examen obiectiv
Inspecţia
poziţia bolnavului:
→ la început el stă pe partea …, din cauza …, apoi
→ va sta pe partea …, pentru ca partea … să fie … si sa … … … …
→ … hemitoracelui … în colecţiile lichidiene … (peste … ml);
→ … până la … a mişcărilor respiratorii ale hemitoracelui în care se află … …
Palparea
→ … respiratorie a hemitoracelui …;
→ diminuarea până la abolire a … … pe toată întinderea … …;
Percuţia
→ matitatea … → semnul esenţial al … … …
Examen obiectiv
Inspecţia
poziţia bolnavului:
→ la început el stă pe partea sănătoasă, din cauza durerii, apoi
→ va sta pe partea bolnavă, pentru ca partea sănătoasă să fie liberă şi să supleeze funcţia plămânului afectat;
→ bombarea hemitoracelui afectat în colecţiile lichidiene abundente (peste 1500 ml);
→ reducerea până la abolire a mişcărilor respiratorii ale hemitoracelui în care se află colecţia lichidiană;
Palparea
→ imobilitatea respiratorie a hemitoracelui bolnav;
→ diminuarea până la abolire a murmurului vezicular pe toată întinderea colecţiei lichidiene;
Percuţia
→ matitatea lemnoasă → semnul esenţial al colecţiei lichidiene pleurale
SINDROMUL DE REVĂRSAT LICHIDIAN AL MARII CAVITĂŢI
Examen obiectiv
→ în funcţie de cantitatea de lichid acumulată în cavitatea pleurală semnele percutorii sunt:
→ la cantităţi de 400-500 ml
- … cu limita … …, care se … în funcţie de … … (semnul … …);
- manevra … … de partea …;
→ la 1500 ml
- limita … descrie o .. … (…) ce urcă de la … … spre …, coborând apoi spre …;
- între coloana vertebrală şi limita superioară a matităţii rămâne un … … descris de Garland determinat de … … a plămânului comprimat de lichid;
- opus triunghiului Garland, de cealaltă parte a coloanei se găseşte un triunghi … deschis de Grocco-Rauchfuss realizat prin … … de către lichid;
- anterior între limita superioară a lichidului şi stern, subclavicular, se delimitează un triunghi de … (…) - triunghiul …;
→ peste 1500 ml
- se produc … … … din mediastinul anterior sau posterior (… ,…, …) spre hemitoracele …; - … matităţii … sub rebordul …;
- dispariţia … spaţiului …;
→ în funcţie de cantitatea de lichid acumulată în cavitatea pleurală semnele percutorii sunt:
→ la cantităţi de 400-500 ml
- matitate cu limita superioară orizontală, care se modifică în funcţie de poziţia bolnavului (semnul denivelării Pitres);
- manevra Hirtz negativă de partea afectată;
→ la 1500 ml
- limita superioară descrie o linie curbă (Damoisseau) ce urcă de la coloana vertebrală spre axilă, coborând apoi spre stern;
- între coloana vertebrală şi limita superioară a matităţii rămâne un triunghi sonor descris de Garland determinat de hiperfuncţia compensatorie a plămânului comprimat de lichid;
- opus triunghiului Garland, de cealaltă parte a coloanei se găseşte un triunghi mat deschis de Grocco-Rauchfuss realizat prin deplasarea mediastinului de către lichid;
- anterior între limita superioară a lichidului şi stern, subclavicular, se delimitează un triunghi de timpanism (sonor) - triunghiul Autric;
→ peste 1500 ml
- se produc deplasări ale organelor din mediastinul anterior sau posterior (inima, traheea, esofagul) spre hemitoracele indemn; - coborârea matităţii hepatice sub rebordul costal; - dispariţia timpanismului spaţiului Traube;
SINDROMUL DE REVĂRSAT LICHIDIAN AL MARII CAVITĂŢI
Examen obiectiv
Ascultaţia evidenţiază următoarele semne importante:
→ diminuarea până la abolire a … … în funcţie de … … …
→ … pleurala
→ în faza … de … a …→ … după … lichidului
→ … după resorbţia lichidului
→ are o evoluţie …
→ de cele mai multe ori rămâne ca un element …, stigmatul pleureziei, toată viaţa
→ particularitate, apare … .. … … de pleurezie, niciodată în cele de tip …
→ suflul pleuretic
→ formă patologică de … …-…
→ se percepe la limita … a …, →este prezent în ambii timpi ai respiraţiei dar predominant în …
→ are caracter …, …→diminuă progresiv până la dispariţie pe măsura … lichidului
Ascultaţia evidenţiază următoarele semne importante:
→ diminuarea până la abolire a murmurului vezicular în funcţie de cantitatea de lichid;
→ frecătura pleurală
→ în faza iniţială de acumulare a exudatului → dispare după acumularea lichidului
→ reapare după resorbţia lichidului
→ are o evoluţie ciclică
→ de cele mai multe ori rămâne ca un element rezidual, stigmatul pleureziei, toată viaţa
→ particularitate, apare doar în formele exudative de pleurezie, niciodată în cele de tip transudat
→ suflul pleuretic
→ formă patologică de suflu laringo-traheal
→ se percepe la limita superioară a matităţii, →este prezent în ambii timpi ai respiraţiei dar predominant în inspir
→ are caracter dulce, aspirativ →diminuă progresiv până la dispariţie pe măsura resorbţiei lichidului
SINDROMUL DE REVĂRSAT LICHIDIAN AL MARII CAVITĂŢI
Examen obiectiv
Examene paraclinice
Examen radiologic
→ în colecţiile cu … … în cavitatea pleurală acesta se va acumula în porţiunea cea mai …, sinusul …
→ până la …-… ml lichidul nu este vizibil decât în decubit …;
→ la … ml limita superioară a lichidului este …;
→ la peste … ml dacă lichidul este liber în cavitatea pleurală, limita superioară este cu … … mergând în … pe … … …
→ în pleureziile masive se … întreg hemitoracele, … mediastinul controlateral şi coborând …;
Examene paraclinice
Examen radiologic
→ în colecţiile cu lichid liber în cavitatea pleurală acesta se va acumula în porţiunea cea mai declivă, sinusul costodiafragmatic
→ până la 200–300 ml lichidul nu este vizibil decât în decubit lateral;
→ la 500 ml limita superioară a lichidului este orizontală;
→ la peste 500 ml dacă lichidul este liber în cavitatea pleurală, limita superioară este cu concavitatea superioară mergând în sus pe peretele toracic lateral;
→ în pleureziile masive se opacifiază întreg hemitoracele, împingând mediastinul controlateral şi coborând diafragmul;
Toracocenteza (puncţia pleurală) Indicaţii a) Scop ... b) Scop ... → ... terapeutic; → introducerea de ... ... intracavitar; → ... lichidului sau a aerului;
Toracocenteza (puncţia pleurală) Indicaţii a) Scop diagnostic b) Scop terapeutic → pneumotorax terapeutic; → introducerea de substanţe medicamentoase intracavitar; → evacuarea lichidului sau a aerului;
Contraindicaţii toracocenteza
→ … … în zona în care ar trebui făcută …;
→ orice suspiciune de … …;
→ stare generală … …
→ suferinţe … (… … …, … …, … … …);
→ sindroame hemo…;
Contraindicaţii
→ leziuni cutanate în zona în care ar trebui făcută puncţia;
→ orice suspiciune de chist hidatic;
→ stare generală profund alterată;
→ suferinţe cardiace (IMA, aritmii ventriculare, insuficienţă cardiacă severă);
→ sindroame hemoragipare;
Tehnică toracocenteza
Pregătirea bolnavului:
→… si … locală, după testare prealabilă;
→ administrare a … mg … s.c. sau i.v. pentru a … … … cu riscul stopului cardiac;
→ poziţie …, cu braţul … … … pentru … … …
→ prin percuţie se determină nivelul … şi se alege … … … în … …;
→ locul de elecţie - pe linia… … sau …, în sp. … …
→ se badijonează cu … regiunea în care se face puncţia;
→ cu … … se reperează locul puncţiei iar acul se introduce …., … cu marginea … a coastei care limitează … spaţiul intercostal;
→ mişcarea de introducere a acului va fi … si …;
→ când acul ajunge în … … se percepe o senzaţie de … … …
→ se recoltează 3 probe de lichid (ex. …, …, …)
→ nu se extrag mai mult de … ml (max….) odată, datorită riscului … …
Tehnică
Pregătirea bolnavului:
→ sedare şi anestezie locală, după testare prealabilă;
→ administrare a 1 mg Atropină s.c. sau i.v. pentru a inhiba reflexul vagal cu riscul stopului cardiac;
→ poziţie şezândă, cu braţul ridicat pe cap pentru lărgirea spaţiilor intercostale;
→ prin percuţie se determină nivelul matităţii şi se alege locul de puncţie în plină matitate;
→ locul de elecţie - pe linia axilară posterioară sau scapulară, în sp. VII i.c.;
→ se badijonează cu iod regiunea în care se face puncţia;
→ cu policele stâng se reperează locul puncţiei iar acul se introduce perpendicular, razant cu marginea superioară a coastei care limitează inferior spaţiul intercostal;
→ mişcarea de introducere a acului va fi scurtă şi rapidă;
→ când acul ajunge în cavitatea pleurală se percepe o senzaţie de pătrundere în gol;
→ se recoltează 3 probe de lichid (ex. biochimic, bacteriologic şi citologic);
→ nu se extrag mai mult de 500 ml (max.800ml) odată, datorită riscului stopului cardiorespirator;
Incidente şi accidente in toracocenteza
→… … de puncţie;
→ lezarea … … … poate produce … de perete şi/sau … … , …
→ … prin înţeparea plămânului;
→ acces de … - se … evacuarea lichidului;
→ …;
→ … … … „ex vacuo” prin evacuarea rapidă a unei cantităţi mari de lichid;
→ … vagală - produsă prin reflex … … la cei cu reactivitate crescută a zonelor …;
→ … subcutanat;
→ transformarea … a lichidului pleural abacterian;
→ … peretelui toracic;
Incidente şi accidente
→ ruperea acului de puncţie;
→ lezarea pachetului vasculo-nervos poate produce hematom de perete şi/sau durere vie, nevralgică;
→ hemoptizie prin înţeparea plămânului;
→ acces de tuse - se opreşte evacuarea lichidului;
→ pneumotorax;
→ edem pulmonar acut „ex vacuo” prin evacuarea rapidă a unei cantităţi mari de lichid;
→ sincopă vagală - produsă prin reflex pleuro coronarian la cei cu reactivitate crescută a zonelor reflexogene;
→ emfizem subcutanat;
→ transformarea purulentă a lichidului pleural abacterian;
→ supuraţia peretelui toracic;
Examenul lichidului pleural
Macroscopic În funcţie de aspectul lichidului putem deosebi următoarele tipuri cu semnificaţie patologică: 1.Lichid pleural ...; 2.Lichid pleural ...; 3.Lichid pleural ... si ...; 4.Lichid pleural ... sau ...;
Examenul lichidului pleural
Macroscopic
În funcţie de aspectul lichidului putem deosebi următoarele tipuri cu semnificaţie patologică:
1.Lichid pleural serocitrin;
2.Lichid pleural purulent;
3.Lichid pleural serohemoragic şi hemoragic;
4.Lichid pleural chilos sau chiliform;
1.Lichid pleural serocitrin → este ..., de culoare ..., ...; → poate fi ... sau ... Transudat → densitatea ... ... → conţinut ... de ...; → proteine ... ... g %; → acumulare lichidiană cu/fara caracter ...; → acumularea de lichid apare prin ... ... ... sau → ... ... ...; Exudat → conţinut de fibrină ... → densitate ... ... → proteine ... ... g% Apare in: → ... → infecţii ... sau ... → ... pulmonare → ... → ... pleurale sau pulmonare
1.Lichid pleural serocitrin → este limpede, de culoare gălbuie, citrin; → poate fi exudat sau transudat Transudat → densitatea sub 1018; → conţinut scăzut de fibrină; → proteine sub 3 g %; → acumulare lichidiană fără caracter inflamator; → acumularea de lichid apare prin creşterea presiunii hidrostatice sau → scăderea presiunii coloidoosmotice; Exudat → conţinut de fibrină crescut → densitate peste 1018 → proteine peste 3 g% Apare in: → TBC → infecţii bacteriene sau virale → abcese pulmonare → colageneze → neoplazii pleurale sau pulmonare
2.Lichid pleural purulent;
→ în pleureziile cu … …
→ în unele forme de pleurezii …
→ aspectul lichidului → … de culoare … … şi … până la cel franc …, … ,…
→ identificarea germenului prin examen …
2.Lichid pleural purulent;
→ în pleureziile cu germeni banali
→ în unele forme de pleurezii tuberculoase
→ aspectul lichidului → seropurulent de culoare galben verzui şi tulbure până la cel franc purulent, cremos, verzui
→ identificarea germenului prin examen bacteriologic
3.Lichid pleural serohemoragic şi hemoragic;
→ poate avea culoarea de la … la …
→ origine … , … sau secundare … …
→ hemotoraxul este pătrunderea de … în cavitatea pleurală;
→ el are origine … şi foarte rar în cadrul sindroamelor … (…);
→ sângele este … şi în afară de …, …;
3.Lichid pleural serohemoragic şi hemoragic;
→ poate avea culoarea de la roz la roşu;
→ origine neoplazică, TBC sau secundare Infarct Pulmonar
→ hemotoraxul este pătrunderea de sânge în cavitatea pleurală;
→ el are origine traumatică şi foarte rar în cadrul sindroamelor hemoragice (hemofilie);
→ sângele este curat şi în afară de hemofilie, coagulează;
4.Lichid pleural chilos si chiliform; Lichid chilos → are aspect ..., ... (chilotorax); → este dat de revărsarea ... în cavitatea ... prin ... ... ... după un ... sau secundar unor compresiuni de origine ... localizate în mediastin; Lichid chiliform → aspect ... ..., rezultând din ... ... ce a stagnat mai mult în cavitatea pleurală; → nu conţine ... ca lichidul chilos; → apare în ... şi ... ...
4.Lichid pleural chilos si chiliform;
Lichid chilos
→ are aspect lactescent, opac (chilotorax);
→ este dat de revărsarea limfei în cavitatea pleurală prin ruperea vaselor chilifere după un traumatism sau secundar unor compresiuni de origine tumorală localizate în mediastin;
Lichid chiliform
→ aspect alb opac, rezultând din cel inflamator ce a stagnat mai mult în cavitatea pleurală;
→ nu conţine grăsimi ca lichidul chilos;
→ apare în TBC şi poliartrita reumatoidă;
4.Lichid pleural chilos si chiliform;
Microscopic
Examen biochimic
Cercetarea … -reacţia …
Într-o eprubetă cu … … în care s-au pus câteva picături de … … … se pipetează …-… picături din lichidul …
În exudate - picăturile de lichid formează … … … comparat cu … … … (Rivalta …)
În transudate - picăturile de lichid … … … … … ele … în soluţie ca „… …. …” (Rivalta …)
Microscopic
Examen biochimic
Cercetarea fibrinei -reacţia Rivalta
Într-o eprubetă cu apă distilată în care s-au pus câteva picături de acid acetic glacial se pipetează 1-2 picături din lichidul pleural
În exudate - picăturile de lichid formează un nor alburiu comparat cu fumul de ţigară (Rivalta +)
În transudate - picăturile de lichid nu produc acel nor alburiu ele căzând în soluţie ca „siropul în apă” (Rivalta -)
