Cardio Flashcards
(76 cards)
1
Q
IRM cardiac prezinta urmatoarele caracteristici in diagnosticul anginei pectorale:
A
- permite cuantificarea exacta a ariilor de fibroza miocardica si evaluarea cordului viabil (necontractil, dar fara fibroza)
- este utila in stabilirea indicatiei de revascularizare la pacientii cu boala coronariana cronica si disfunctie ventriculara severa
2
Q
Caracterele atipice pentru angina pectorala sunt:
A
- durerile accentuate cu miscarea sau respiratia, cu presiune exercitata asupra toracelui, modficate de pozitie
- intepaturile
- durerile localizate latero toracic stang
- durerile persistente si care nu cedeaza in 5-10 minute la nitroglicerina
- durerea ce tine doar cateva secunde
3
Q
Cauze non-aterosclerotice de afectare coronariana includ:
A
- malformatii congenitale (originea unei coronare in artera pulmonara, fistule coronaro-camerale)
- puntile musculare
- afectarea coronariana post-iradiere
- afectarea coronara prin vasculite sistemice (LES, PAN)
- coronarita ostiala luetica
4
Q
Forme de manifestare ale BCC (boala coronariana cronica) care nu asociaza durerea toracica:
A
- ischemia miocardica silentioasa
- insuficienta cardiaca ischemica
- aritmiile cardiace ischemice
- insuficienta mitrala ischemica
- moartea subita de cauza ischemica
5
Q
In clasificarea canadiana functionala a anginei pectorale CC I:
A
- angina apare doar la efort fizic foarte intens si
- prelungit. pacientii pot face orice efort >7 METS
6
Q
In clasificarea canadiana functionala a anginei pectorale CC II:
A
- limitare usoara a activitatii fizice obisnuite
- mersul rapid, urcatul scarilor in aer rece/vant precipita angina
- pot face efort >5METS dar >7 apare angina
7
Q
In clasificarea canadiana functionala a anginei pectorale CC III:
A
- limitare marcata a activitatii fizice
- NU pot face efort >5METS
8
Q
In clasificarea canadiana functionala a anginei pectorale CC IV:
A
- incapacitate de exercitare a oricarui efort uzual (de ingrijire) fara discomfort toracic
- NU pot face efort >2METS
9
Q
Terapia de preventie a riscului de infarct si deces se realizeaza cu:
A
- aspirina 75-160 mg/zi, indefinit
- clopidogrel 75 mg/zi, la pacientii intoleranti la aspirina
- beta-blocante la pacientii care au avut SCA, si la toti pacientii cu FEVS<40%
- IEC pentru toti pacientii care asociaza DZ, HTA sau FEVS<40%
- antagonisti de receptori de angiotensina (sartani) la pacientii intoleranti la IEC
- statine
10
Q
Afectiunile cardiovasculare care intra in DD al anginei pectorale stabile:
A
- pericardita si miopericardita acuta
- SCA (cu durere de scurta durata)
- disectia de aorta toracica
11
Q
Obiective majore ale tratamentului in angina pectorala stabila sunt:
A
- reducerea deceselor premature
- prevenirea complicatiilor bolii coronariene (IMA, IC)
- mentinerea/restaurarea nivelului de activitate si capacitatii functionale
- eliminarea/reducerea simptomelor de ischemie
- reducerea costurilor, reducand efectele adverse ale terapiilor, spitalizarile si investigatiile ne-necesare
12
Q
Tratamentul farmacologic in angina microvasculara este reprezentat de:
A
- beta blocante, in special beta1 selective
- substitutia estrogenica
- nitrati cu durata lunga
- IEC
- nicorandil/trimetazidina
13
Q
Testul standard de diagnostic al ischemiei microvasculare in angina microvasculara este:
A
determinarea rezervei de flux coronarian!!!
14
Q
Teste minim 1 obligatoriu pozitiv in angina microvasculara:
A
- ECG de efort
- scintigrama de perfuzie de efort
- ECG de stress
15
Q
Afectarea microvasculara este sugerata de (clinic si paraclinic)
A
- relatie inconstanta cu modificarile ECG
- durata mai lunga a durerii dupa intreruperea efortului
- raspuns lent sau inconstant la nitroglicerina
16
Q
Mecanisme propuse pt descrierea patogenezei anginei microvasculare:
A
- disfunctie endoteliala
- ischemie microvasculara
- control autonom anormal
- insulinorezistenta
- deficit estrogeni
17
Q
definitie angina microvasculara (sd x coronarian), caracteristici:
A
- simptome tipice de ischemie miocardica
- modificari obiective de ischemie
- artere coronare normale angiografic
18
Q
fiziopatologia insuficientei mitrale ischemice acute:
A
- supraincarcare de volum brusca a AS si VS
- crestere a presiunii in AS si in amonte
- congestie pulmonara acuta!!!
19
Q
Coronarografia la pacientii cu angina Prinzmetal poate evidentia:
A
- placi excentrice de 30-50%
- spasm focal mai frecvent in primul cm al unei obstructii coronariene
- punte miocardica asociata cu prognostic sever!!
20
Q
examenul clinic in episoadele dureroase ale unei angine Prinzmetal poate cuprinde urmatoarele modificari:
A
- raluri pulmonare
- galop
- suflu de insuficienta mitrala
= fenomene datorite insuficientei ventriculare
21
Q
Raspunsul anginei prinzmetal la nitroglicerina:
A
trateaza eficient, dar nu previn vasospasmul!!
22
Q
Tratamentul in ischemia miocardica silentioasa cu eficacitatea cea mai crescuta:
A
BETA blocante!!!
23
Q
Tratamentul in angina Prinzmetal care previne recurenta aritmiilor la supravietuitorii unei morti subite:
A
antagonistii de canale de Ca!!!
24
Q
Prognosticul mai prost in ischemia miocardica silentioasa este conferit de:
A
- durata si frecventa crescuta a episodului de ischemie
- subdenivelarea marcata a segmentului ST
25
Mecanismul ischemiei silentioase cuprinde urmatoarele fenomene fiziopatologice:
- sensibilitate scazuta la stimuli durerosi
| - disfunctie microvasculara!!!
26
Angina microvasculara este mai frecventa la sexul......cu o frecventa de.....
feminin, 3:1
27
In angina microvasculara examenul fizic este de obicei:
nemodificat!!
28
ECG in angina Prinzmetal pune in evidenta .........segmentului ST si in doua derivatii contigue, cu ........... modificarii in afara durerii
supradenivelarea, disparitia
29
Factori precipitanti in STEMI
- efort fizic intens
- stres emotional
- interventie chirurgicala
- hipoxie
- hipotensiune arteriala!!!!
30
Miocardul hibernant aparut in evolutia STEMI apare in conditii de ischemie.........si reprezinta........... (+ alte info)
- cronica, zone de miocard cu disfunctie contractila care se mentin viabile printr-o serie de mecanisme de reducere a consumului de oxigen
- disfunctia contractila dupa restabilirea fluxului este reversibila!!!
31
Procesul de remodelare VS post infarct miocardic include urmatoarele modificari de morfologie si geometrie ventriculara:
- disfunctie diastolica stanga
- cresterea rigiditatii peretelui VS in diastola
- scade functia de pompa VS (sistolica)
- creste presiunea telediastolica intraventriculara stg
32
Terapia de reperfuzie (fie prin angio/fibrinoliza) utilizata la pacientii cu STEMI se instituie in cel mai scurt timp posibil:
- la pacientii cu BRS nou/ presupus nou
- la pacientii cu supradenivelare persistenta de ST
in primele 12 ore de la debutul simptomelor.
Se poate institui si daca potrivit anamnezei debutul simptomatologiei este cu peste 12 h anterior prezentarii , daca exista dovezi clinice sau ECG de ischemie miocardica in desfasurare!!!
33
Durerea toracica in pericardita acuta prezinta urmatoarele caracteristici nespecifice pacientilor cu STEMI:
- se accentueaza in inspir
- se atenueaza in pozitie sezand cu toracele aplecat in fata
- apare uneori frecatura pericardica
- modificari de ST difuze, fara a respecta un anumit teritoriu de vascularizatie coronariana
- DD facut prin ecocord
34
DD cu disectia acuta de Ao a pacientilor cu STEMI se efectueaza prin urmatoarele caract specifice disectiei:
- durere cu intensitate mare, caracter sfasietor
- durerea iradiaza spre post, interscapulovertebral stg si lombar
- DD facut prin ecocord si CT
35
Complicatiile care pot fi evidentiate prin intermediul ecocord la un pacient cu STEMI:
cele mecanice si anume:
- regurgitare mitrala severa
- ruptura de sept interventricular
- ruptura de perete liber VS
- ruptura de muschi papilar
36
RX cord-pulmon in investigarea unui pacient cu suspiciune de diagnostic STEMI poate evidentia urmatoarele: (3)
- pericardita lichidiana
- dilatare/disectie aorta
- TEP
37
Dozarea in dinamica a CK-MB la pacientii cu STEMI trebuie facuta conform urmatorului orar:
- la prima evaluare a pacientului
- la 6-9 ore dupa prima determinare
* daca nivelul initial nu este diagnostic si suspiciunea clinica e inalta, se repeta intre 12-24 h de la prima determinare
38
Patologii (asociate cu injurie miocardica) care pot asocia o crestere acuta/cronica a troponinei: (10)
- IRA/ IRC
- insuficienta cardiaca congestiva severa
- criza hipertensiva
- tahi/bradiaritmiile
- embolia pulmonara
- miocardita
- AVC sau hemoragia subarahnoidiana
- disectia de Ao
- sdr de balonizare apicala (cardiomiopatia Tako-Tsubo)
- pacienti critici cu sepsis sau arsuri intinse
39
Modificari ECG sugestive pentru un infarct vechi:
1. unde Q patologice
- >0,02 s
- complex QS in V2-V3 >0,03 si >0,1 mV
- complex QS in oricare 2 derivatii contigue dintre: DI, DII, aVL, aVF sau V4-V6
2. unda R inalta >0,04 s in V1-V2 si raport R/S>1 cu unda T pozitiva in aceste derivatii, pot fi semnele unui IMA infero-bazal.
40
Modificarile ECG diagnostice pt STEMI in absenta hipertrofiei de VS si BRS:
supradenivelare ST in doua derivatii contigue >0,1 mV cu exceptie in V2-V3 unde pragul e:
- la barbati >40 ani >0,2 mV
- la barbati <40 ani >0,25 mV
- la femei >0,15 mV
41
Anevrismul VS apare cel mai frecvent ca urmare a unui STEMI ......... printr-un proces de remodelare VS patologica si se insoteste de ............, .............. si ............
anterior
aparitia/agravarea insuficientei cardiace
complicatii aritmice
tromboza intraventriculara
42
BAV asociat unui STEMI anterior este mai frecvent localizat........, se asociaza cu un ritm de scapare ......... si complexe QRS. .......
infranodal
instabil
largi
43
BAV asociat unui STEMI inferior este de obicei ........, cu un ritm de scapare ......... si complexe QRS. .......
tranzitoriu
peste 40/minut
inguste
44
extrasistolele ventriculare sunt ....... in faza ........ a STEMI
frecvente, initiala
45
Tahicardia ventriculara nesustinuta si ritmul idioventricular accelerat in relatie cu fibrilatia ventriculara precoce:
NU prezic neaparat aparitia acesteia!!!
| nu necesita trat antiaritmic profilactic
46
Trat infarctului de VD aparut drept complicatie in STEMI:
- fluide i.v. administrate rapid
| NU diuretice si vasodilatatoare (pt ca agraveaza hipotensiunea)
47
Infarctul de VD este cel mai frecvent asociat unui STEMI ........, clinic se manifesta prin..........., ............... si ..........
ECG arata supradenivelare de ST in derivatiile ........
```
inferior
hipotensiune
lipsa stazei pulm
cresterea presiunii venoase centrale
V1-V4R
```
48
Trat de urgenta pt pacienti cu STEMI si insuficienta cardiaca cu edem pulmonar (clasa KILIP III):
- morfina i.v.
- nitrati i.v si diuretic de ansa (daca nu e hTA)
- dopamina daca TA<90 mm Hg
- dobutamina/ levosimedan daca TA>90 mm Hg
- ventilatie cu presiune pozitiva daca e refractar la trat
- IOT si suport respirator invaziv daca se mentine hipoxia
49
Trat de urgenta pt pacienti cu STEMI si insuficienta cardiaca usoara (clasa KILIP II ):
- oxigen
- diuretice de ansa (furosemid i.v)
- nitrati i.v.
in functie de valorile tensionale
!!! Trat cu IEC/ sartani trebuie initiat in primele 24 h in absenta hipotensiunii, hipovolemiei sau insuficientei renale semnificative.
50
Folosirea nitratilor i.v in STEMI prezinta urmatoarele indicatii:
- nu se folosesc de rutina pt ca nu au beneficii
| - pot fi utili la pacientii cu HTA sau insuficienta de VS
51
Agentii fibrinolitici folositi cei mai frecvent in trat fibrinolitic la pacientii cu STEMI sunt:
alteplaza
reteplaza
tenecteplaza
52
Contraindicatii relative ale trat fibrinolitic la pacientii cu STEMI sunt: (8)
- AIT in ultimele 6 luni
- trat anticoagulant oral
- sarcina/prima sapt postpartum
- HTA refractara
- afectiuni hepatice severe
- endocardita infectioasa
- ulcer peptic activ
- resuscitare cardiaca prelungita
53
Contraindicatii absolute ale trat fibrinolitic la pacientii cu STEMI sunt: (8)
- hemoragie intracraniana sau AVC cu substrat incert in antecedente
- AVC documentat ca ischemic in ultimele 6 luni
- leziuni/malformatii a-v/ neoplazii de SNC
- traumatism major/chirurgie majora/ traumatism cranian major in ultimele 3 sapt
- sangerare GI in ultima luna
- boala cunoscuta cu sangerare
- disectie de aorta
- punctii in zone necompresibile in ultimele 24 h
54
In cazuri particulare simptomatologia STEMI poate fi minima sau atipica cu.......sau tablou clinic de ........, ........., ........ sau .........
fatigabilitate extrema
- insuficienta cardiaca
- AVC prin hipoperfuzie
- sincopa
- embolie periferica
55
Diagnosticul de IMA se poate stabili in unele conditii chiar in absenta detectarii nivelului markerilor de necroza miocardica, daca exista simptome sugestive de ischemie miocardica insotite de .................. sau ............ si/sau ........,
supradenivelare recenta de segment ST
BRS nou aparut
dovada de tromb proaspat la corornarografie/autopsie
56
Contraindicatiile utilizarii blocantilor de Ca la pacientii cu SCA non-ST sunt: (3)
- disfunctie VS
- insuficienta cardiaca congestiva
- hipotensiune
57
Betablocantele in tratamentul SCA non-ST ........efectele catecolaminelor circulante si .........consumul miocardic de oxigen. Sunt indicate la toti pacientii SCA non-ST in special la cei cu ........
Tinta tratamentului este mentinerea frecventei cardiace intre ....... bpm
inhiba
reduc
disfunctie VS
50-60
58
Contraindicatiile tratamentului cu betablocante la pacientii SCA non-ST:
- bradicardia
- bloc AV de grad inalt
- bronhospasm activ
- hipotensiune
- soc cardiogen
59
Masuril initiale in tratamentul SCA non-ST:
- oxigen pe masca/sonda nazala 4-6 l/ min
- nitroglicerina sublingual/i.v.
- morfina 3-5 mg i.v.
60
Clasa de risc intermediar in SCA non-ST: (8)
- IMA in antecedente
- istoric de boala arteriala periferica/cerebrovasc
- angina prelungita (>20min) ameliorata la repaus sau cu nitroglicerina
- angina pectorala nocturna
- angina pectorala cu modificari dinamice de unda T
- unde Q patologice sau subdenivelare ST < 1mm in mai multe derivatii
- varsta > 70 ani
- nivele de troponina usor crescute
61
Clasa de risc crescut in SCA non-ST: (12)
- accentuarea simptomelor ischemice in ultimele 48 h
- durere continua prelungita (>20min) in repaus sau neameliorata de nitroglicerina
- edem pulmonar cauzat de ischemie
- galop sau raluri noi/agravate
- hTA, bradi/tahicardie
- suflu de regurgitare mitrala nou/agravat
- aritmii ventriculare maligne
- angina de repaus cu modificari dinamice de ST>0.5 mm
- varsta > 75 ani
- BRS/BRD nou aparute sau presupuse a fi nou aparute
- functie sistolica deprimata cu FE<40%
- nivele de troponina crescute
62
Coronarografia trebuie efectuata de urgenta, in scop diagnostic, in urmatoarele situatii:
1. pacienti SCA cu risc inalt
2. pacienti cu angina recurenta si modificari dinamice ST-T sau troponine crescute
3. pacienti cu DD neclar in pofida examinarilor imagistice neinvazive
63
Ecocardiografia de stress sau scintigrafia miocardica de perfuzie trebuie efectuate la pacienti SCA dar cu ........... si ......... in mod repetat, la care testul ECG de efort este neconcludent sau nu poate fi facut.
ekg de repaus normal
| markeri cardiaci normali
64
LA pacientii cu SCA non-ST cresterea de troponine prezinta urmatorul orar:
- survine la 4-6 ore de la debutul simptomelor
| - raman crescute pana la 2 sapt
65
Modificarile EKG caracteristice SCA non-ST sunt:
- subdenivelari de ST
- supradenivelare tranzitorie < 30 min de ST
- blocuri de ramura tranzitorii in timpul accesului anginos
- modificari de unda T
66
Semne de risc inalt la examenul fizic in SCA:
- galop ventricular
- suflu sistolic de regurgitare mitrala
- aritmii ventriculare/supraventriculare
- semne de IC
- instabilitate hemodinamica
67
Prezentari atipice in SCA sunt mai frecvente la pacientii:
- cu boala renala cronica
- diabetici
- femei
- peste 75 ani
68
Forme clinice atipice in SCA sunt:
- durerea toracica nespecifica
- fatigabilitatea neexplicata
- dispneea progresiva
- manifestari de insuficienta VS
69
Angina post infarct precoce apare in primele ........ de la un infarct miocardic, prezinta risc ....... . Aparitia ei la pacientul ne-vascularizat interventional reprezinta o .............
30 zile
foarte inalt
indicatie ferma de trimitere catre cateterism cardiac
70
In formele neaterosclerotice ale SCA sunt implicate urmatoarele cauze:(5)
- anomaliile coronariene
- traumatismele toracice complicate cu hematom sau disectie coronariana/aortica
- vasculitele cu determinare coronariana (Takayasu)
- emboliile coronariene
- consum de droguri vasoactive (cocaina)
71
Masuri terapeutice pe termen lung la pacientii cu SCA non-ST: (7)
- aspirina 75-100 mg/zi, toata viata
- trat antiplachetar dual 12 luni
- betablocant la pac cu disfunctie VS (FE<40%)
- IEC inceput in primele 24 h la pac cu FE<40%, precum si la pac cu IC, DZ, HTA sau boala renala cronica
- antagonisti de aldosteron la pacientii cu FE<35%, DZ sau IC manifesta, in absenta disfunctiei renale sau hiperK
- statine pana la ldl<70 mg/dl
- schimbarea stilului de viata
72
Coronarografia de mare urgenta < 2ore este recomandata la pacientii cu SCA non-ST care au:
- angina refractara
- insuficienta VS acuta
- instabilitate hemodinamica
- aritmii ventriculare maligne
73
Coronarografia < 72 h (strategia invaziva) este recomandata la pacientii cu SCA non-ST care prezinta:
- angina recurenta
- modificari dinamice de ST-T sau de troponine
- DD neclar in pofida examinarilor imagistice neinvazive
74
Inhibitorii de glicoproteina plachetara IIb/IIIa la pacientii cu SCA non-ST prezinta urmatoarele indicatii:
pacienti tratati invaziv precoce care prezinta criterii de risc inalt:
- troponine crescute
- diabetici
- trombus vizibil angiografic
75
Prasugrelul utilizat in terapia antiplachetara la pacientii SCA non-ST prezinta urmatoarele recomandari:
- pacienti fara risc hemoragic major
- fara AVC/ AIT in antecedente
- <75 ani
- supusi unei strategii invazive!!!
76
Conditiile in care poate aparea angina agravata sau crescendo sunt:
- emotii
- frig
- postprandial
