Gastro Flashcards Preview

Rezi vol I > Gastro > Flashcards

Flashcards in Gastro Deck (69):
1

Manometria esofagiana ca si metoda de diagnostic in BRGE este utilizata:

-in suspiciune de acalazie
-in suspiciune de spasm difuz esofagian
-in cazurile in care este preconizata o interventie chirurgicala anti reflux
- cazuri care nu raspund la terapia empirica si au aspect normal la EDS

2

EDS in BRGE este indicata in urmatoarele cazuri

varsta>50 ani, reflux frecvent
in prezenta semnelor de alarma
esec terapeutic la IPP
in cazul recidivei dupa sfarsitul trat cu IPP
simptomatologie atipica

3

Medicamente care pot determina BRGE

progesteron
estrogeni
anticolinergicele
agonisti beta drenergici
antagonisti alfa
blocanti canale Ca
diazepam
antidepresive triciclice
teofilina
narcotice

4

Alimente care pot determina BRGE

ciocolata
menta
mancaruri grase
bauturi carbogazoase
cafea si produse cu cofeina
otet
suc de portocale
produse pe baza de rosii

5

Referitor la EDS in BRGE

- este capabila sa diagnosticheze si sa gradeze esofagita de reflux (clasificarea LA)
- poate depista leziuni asociate (ulcer GD)
- poate exclude esofagite de alte cauze (eoz, biopsie)
- este cea mai utila examinare
- este explorarea de prima intentie in caz de semnale de alarma

6

Ulcerul de stress apare la urmatoarele categorii de pacienti

asistati in ATI
cu traumatisme cerebrale
cu arsuri
sepsis cu MSOF
si este frecvent complicat hemoragic

7

Factorii luminali cu rol defensiv ai mucoasei gastrice in etiopatogenia ulcerului peptic

stratul mucos alcalin
imunoglobulinele
lactoferina

8

Factorii epiteliali cu rol defensiv ai mucoasei gastrice in etiopatogenia ulcerului peptic

integritatea jonctiunilor intercelulare
repararea celulara
regenerarea celulara

9

Factorii de agresiune implicati in etiopatogenia ulcerului peptic

secretia acida si pepsina
infectia cu H. pylori
refluxul biliar duodenogastric
indicele termic si osmolaritatea bolului alimentar
substantele cu efect de detergent si act citotoxica

10

In UD complicat sau care asociaza varsta>65 ani, durata trat medical, incluzand faza de eradicare H. pylori

3 sapt

11

Manifestarile cronice ale HDS

carenta martiala
anemie microcitarara hipocroma hiposideremica

12

Explorarea functiei gastrice prin dozarea secretiei acide bazale si maximale se impune cand:

ulcere multiple
loc. distal de bulbul duodenal
ulcere recurente/refractare la trat antisecretor standard
ulcere asociate cu diaree, steatoree si scadere pond
evaluarea postop a bolii ulceroase pentru care s-au practicat tehnici de vagotomie

13

Ulcerul peptic, clinic, semne si simptome:

durere epigastrica
sindrom anemic
sindrom dispeptic

14

Rolul esential in initierea leziunilor mucoase generate de AINS poate fi explicat prin

- obstructia fluxului sanguin capilar
- modificarile aderentelor neutrofilelor la microcirculatia gastrica
-proteaze si radicali liberi cu efect toxic local

15

Patogeneza bolii peptice la pac inf cu H. pylori

a)modificari epiteliale de suprafata
b)creste secretia acida corelata cu o sensibilitate particulara la stimularea secretiei de gastrina
c)producere de toxine agresive local
d)perturbarea secretiei duodenale de bicarbonat

16

Semne de alarma in cadrul bolii ulceroase

odinofagie/disfagie progresiva
varsaturi recurente
scadere ponderala involuntara, inexplicabila clinic
satietate precoce
AHC de cancer in sfera digestiva
hemoragia exteriorizata sau decelare sd anemic

17

Alte elemente subiective ale sd ulceros:

sd dispeptic
pirozis
durere toracica anterioara
simptomele sd anemic

18

Sediile predilecte ale leziunilor ulceroase vizibile endoscopic

- zona de tranzitie esofagogastrica, corporeoantrala si gastroduodenala
- ulcerele obiectivate in duodenul distal trebuie sa conduca la suspiciunea bolii Crohn, originii ischemice a acestora sau sd Zollinger Ellison

19

DD al bolii ulceroase

sd Zollinger Ellison
boala Crohn cu loc gastrica sau duodenala
ischemii mezenterice
colecistopatii
pancreatita cronica
sd intestin iritabil

20

Posologia blocantilor de receptor H2 (Famotidina) in boala ulceroasa

UG: 40 mg/zi, p.o. seara la culcare
UD: 40 mg/zi p.o urmat de 20 mg p.o. seara la culcare

21

Posologia antidiareicelor (subsalicilat de bismut) in boala ulceroasa

525 mg/zi tablete p.o
30 ml/zi solutie buvabila p.o

22

Posologia agentilor citoprotectivi in boala ulceroasa

Misoprostol 100-200 mcg p.o. x 4-6/zi in timpul meselor si la culcare
Sucralfat 1g p.o x 2-4/zi, preprandial

23

Terapia secventiala in trat de eradicare a inf cu H. pylori:

5-7 zile: IPP doza dubla + Amox 1g x 2/zi
apoi 5-7 zile: IPP doza dubla+ Claritromicina 0.5g x2/zi + Metronidazol 0.5 g x2/zi

24

Factori de risc de resangerare in HDS secundara bolii ulceroase:

- UD bulbar de fata posterioara
- ulcere de dimensiuni mari
-imposibilitatea terapiei cu IPP
-sangerare activa la mom endoscopiei
- hemostaza endoscopica ca unica resursa terapeutica
-necesitatea adm de heparina dupa hemostaza endo
- HDS la un hepatopat sever
-instabilitate hemodinamica
-prezenta comorbiditatilor

25

Sd dispeptic:

meteorism
eructatii
distensie abd
senzatia de satietate precoce

26

elemente ecografice sugestive in BII:

ingrosarea peretelui intestinal
alterarea stratificatiei parietale
adenopatii periintestinale cu caracter inflamator
gradul de vascularizatie al segm intestinal afectat
parametri hemodinamici ai vaselor peretelui intestinal

27

Modificarile vizualizate la Rx contrast colon BII

granularitatea mucoasei datorita edemului
ulceratii
pseudopolipi
abcese
fistule

28

Rx simpla in BII poate ridica suspiciunea urm patologii

megacolon toxic
ocluzia intestinala
perforatia intestinala

29

Examinari radiologice folosite pt diagn BII:

radiografia simpla
enteroclisma
irigografia
fistulografia
enterografie CT
entero IRM

30

Modificari endoscopice comune la boala Crohn si RCUH

eritem
pseudopolipi inflamatori

31

modificari endoscopice ale mucoasei in RCUH

eritem
edem cu stergerea desenului vascular
ulceratii pleomorfe
eroziuni
pseudopolipi inflamatori
friabilitate
granularitate

32

modificari endoscopice ale mucoasei in boala Crohn

eritem
pseudopolipi inflamatori
ulceratii aftoide
ulcere serpiginoase
ulcere profunde
fisuri
piatra de pavaj

33

Scorul CDAI acorda un factor X20 urmatoarei variabile:

prezenta complicatiilor:artrite, uveite, eritem nodos, pioderma gangrenosum, fistule/fisuri

34

Un scor CDAI intre 150-400 defineste in aprecierea severitatii bolii Crohn:

boala activa!

35

Boala Crohn ileala sau ileo-colonica se caracterizeaza prin:

diaree
scadere in greutate
dureri abdominale colicative
febra

36

Simptomele care se pot regasi in boala Crohn

sindrom diareic
steatoree
malabsorbtie
scadere in greutate
dureri abdominale
afectare sistemica
datorate complicatiilor

37

Caracteristicile clinice ale colitei fulminante:

febra, frisoane
anemie severa
rectoragii importante
tahicardie
diaree >10 scaune/zi
distensie abdominala marcata

38

Durerile abdominale in RCUH

sunt localizate mai ales in fosa iliaca si flancul stang
diminueaza in intensitate dupa eliminarea scaunelor
sunt mai putin frecvente decat in boala Crohn!!!!

39

Manifestari clinice caracteristice in RCUH:

diaree + mucus, puroi
rectoragii
tenesme rectale
dureri abd
afectare sistemica
datorata complicatiilor

40

in BII exista o exacerbare a aderarii, migrarii si invaziei leucocitare mediata de:

IL 8
TNF alfa
LT B4
factorul plachetar

41

Factori de mediu implicati in BII:

in RCUH: hipersensib la prot din lapte, grasimi nesat
In boala Crohn: fumat, grasimi nesat, putine fibre vegetale, prot din lapte, dulciuri rafinate
infectiosi: Clostridium , Ecoli invaziv

42

Sd malabsorbtie din boala Crohn clinic:

malnutritie
tetanie
steatoree/ diaree apoasa

43

caract clinice ale leziunilor perianale

dureri
secretii purulente
rectoragii
incontinenta anala

44

caract clinice ale fisurilor penetrante in boala Crohn:

dureri localizate
febra
semne de iritatie peritoneala
probe inflamatorii reactionate

45

Tipuri de fistule abdominale aparute in boala Crohn:

fistule entero-cutanate
entero-vezicale
entero-vaginale
entero-enterale

46

Caract clinice ale cancerului colonic in BII:

poate fi sincron
are aspect polipoid, ulcerat sau infiltrativ
se localizeaza in rect si sigma in RCUH si oriunde la nivelul colonului in boala Crohn

47

Displazia din BII se observa:

ca o modifcare de culoare a mucoasei
o modificare de culoare cu existenta de leziuni
o mod de culoare asociata cu mase polipoide

48

Manifestare extraintestinala MAI FRECVENTA in boala Crohn:

LITIAZA RENALA!!

49

Stenozele din boala Crohn prezinta urm manifestari clinice:

dureri abd localizate
borborisme intestinale
sau chiar sd Konig

50

Megacolonul toxic se manifesta clinic:

reducerea zgomotelor intestinale
abdomen destins
rectoragii importante
hipotensiune!!!
tahicardie !!!
alterarea starii generale

51

scorul MAYO pt determ severitatii RCUH acorda 2 puncte urm parametrii

3-4 scaune peste normal
amestec fecale cu sange > 1/2 din timp
medical: moderat
endoscopic: eritem marcat, stergerea desenului vascular, friabilitate, eroziuni

52

Boli ereditare si metabolice in etiopatogenia cirozei hepatice sunt

Boala Wilson
Hemocromatoza
Boala Gaucher
Deficitul de alfa1-antitripsina
steatohepatita nonalcoolica
porfiriile

53

Medicamente si toxice in etiopatogenia CH

metotrexat
isoniazida
amiodarona
clorura de vinil
tetraclorura de carbon
inhibitorii MAO
propiltiouracil

54

congestiile venoase ca si factori etiopatogenici in CH

IC dreapta
sindromul budd-chiari
pericardita constrictiva
boala veno-ocluziva

55

microscopic, ciroza hepatica prezinta, indiferent de etiologie

dezorganizarea arhitecturii lobulare si vasc
fibroza
regenerarea nodulara
necrozele hepatocitare

56

Stadiul compensat al CH clinic:

-simptomatologia poate fi sugestivaa pt instalarea cirozei hepatice la pacientii cunoscuti cu hepatita cronica
- la pacientii cu hepatita cronica, boala este neglijata si evolueaza pana la decompensare portala si/sau parenchimatoasa
- examenul obiectiv pune in evidenta o margine inferioara ascutita, +-splenomegalie
- pot fi prezente stelute vasculare si eritroza palmara

57

Testul neinvaziv Fibrotest ce evalueaza fibroza hepatica are ca si componente:

GGT
Haptoglobina
Bilirubina
alfa2-macroglobulina

58

DD in ciroza biliara primitiva:

colestaza extrahepatica
colangita sclerozanta
colestaza medicamentoasa
sarcoidoza cu granuloame hepatice
hepatita cronica de alta cauza

59

Diagnosticul hemocromatozei

cresterea feritinei
cresterea sideremiei
confirmarea excesului de Fe prin punctie biopsie
cresterea coeficientului de saturare al transferinei >50% la femei si 60% la barbati

60

Caracteristicile bolii Wilson:

cresterea excretiei urinare de Cu>100g/24h
scaderea ceruplasminei sub 20mg%
cresterea cuprului hepatic peste 250g/g tesut uscat
tabloul clinic asociaza semne de afectare hepatica si manifestari neurologice

61

Factorii de risc majori la pacientul cu CH ce sufera o interventie chirurgicala

toxicitatea anestezicelor
stresul operator
solicitarea metabolica hepatica
fragilitatea vasculara

62

Complicatiile CH

hiperglicemia
hernia ombilicala si inghinala
DENUTRITIA!
HDS
Encefalopatia hepatica
sdr hepatorenal
sdr hepatopulmonar
peritonita bacteriana spontana
carcinomul hepatocelular
steatoreea
litiaza biliara
complicatii infectioase
tulb hematologice

63

Instalarea tabloului de encefalopatie hepatica este facilitata de:

infectii resp
infectii urinare
HDS
consumul de alcool
constipatie

64

Perturbarile vegetative in encefalopatie hepatica:

inversare somn veghe
hiperventilatie
hiperpirexie centrala
hipersomnie

65

tulb senzitivo-motorii in encefalopatie hepatica:

ROT accentuate
asterixis
amauroza tranzitorie
hipertonie extrapiramidala
Babinski bilateral tardiv
hipotonie in coma

66

Perturbarile intelectuale caracteristice encefalopatiei hepatice:

scris deformat
propozitii scurte
comportament inadecvat
apraxie constructionala

67

alterarile constientei in encefalopatia hepatica:

confuzie
apatie
stupoare
obnubilare
tulb psihiatrice

68

Modificari de personalitate in encefalopatia hepatica:

iritabilitate
comportament juvenil
euforie
dezinteres familial

69

Forma acuta de encefalopatie poate aparea la pacientii cu:

insuficienta hepatica fulminanta
in formele severe, adesea terminale de CH
forme severe de CH cu ascita si icter intens