Brainscape's Knowledge GenomeTM


Top Flashcards (Certified)
All Flashcards

Rezi vol I > Gastro > Flashcards

Gastro Flashcards

1
Q

Manometria esofagiana ca si metoda de diagnostic in BRGE este utilizata:

A
  • in suspiciune de acalazie
  • in suspiciune de spasm difuz esofagian
  • in cazurile in care este preconizata o interventie chirurgicala anti reflux
  • cazuri care nu raspund la terapia empirica si au aspect normal la EDS
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

EDS in BRGE este indicata in urmatoarele cazuri

A 
varsta>50 ani, reflux frecvent
in prezenta semnelor de alarma
esec terapeutic la IPP
in cazul recidivei dupa sfarsitul trat cu IPP
simptomatologie atipica
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

Medicamente care pot determina BRGE

A 
progesteron
estrogeni
anticolinergicele
agonisti beta drenergici
antagonisti alfa
blocanti canale Ca
diazepam
antidepresive triciclice
teofilina
narcotice
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

Alimente care pot determina BRGE

A 
ciocolata
menta
mancaruri grase
bauturi carbogazoase
cafea si produse cu cofeina
otet
suc de portocale
produse pe baza de rosii
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

Referitor la EDS in BRGE

A
  • este capabila sa diagnosticheze si sa gradeze esofagita de reflux (clasificarea LA)
  • poate depista leziuni asociate (ulcer GD)
  • poate exclude esofagite de alte cauze (eoz, biopsie)
  • este cea mai utila examinare
  • este explorarea de prima intentie in caz de semnale de alarma
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

Ulcerul de stress apare la urmatoarele categorii de pacienti

A 
asistati in ATI
cu traumatisme cerebrale
cu arsuri
sepsis cu MSOF
si este frecvent complicat hemoragic
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

Factorii luminali cu rol defensiv ai mucoasei gastrice in etiopatogenia ulcerului peptic

A

stratul mucos alcalin
imunoglobulinele
lactoferina

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

Factorii epiteliali cu rol defensiv ai mucoasei gastrice in etiopatogenia ulcerului peptic

A

integritatea jonctiunilor intercelulare
repararea celulara
regenerarea celulara

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

Factorii de agresiune implicati in etiopatogenia ulcerului peptic

A

secretia acida si pepsina
infectia cu H. pylori
refluxul biliar duodenogastric
indicele termic si osmolaritatea bolului alimentar
substantele cu efect de detergent si act citotoxica

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

In UD complicat sau care asociaza varsta>65 ani, durata trat medical, incluzand faza de eradicare H. pylori

A

3 sapt

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

Manifestarile cronice ale HDS

A

carenta martiala

anemie microcitarara hipocroma hiposideremica

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

Explorarea functiei gastrice prin dozarea secretiei acide bazale si maximale se impune cand:

A

ulcere multiple
loc. distal de bulbul duodenal
ulcere recurente/refractare la trat antisecretor standard
ulcere asociate cu diaree, steatoree si scadere pond
evaluarea postop a bolii ulceroase pentru care s-au practicat tehnici de vagotomie

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

Ulcerul peptic, clinic, semne si simptome:

A

durere epigastrica
sindrom anemic
sindrom dispeptic

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

Rolul esential in initierea leziunilor mucoase generate de AINS poate fi explicat prin

A
  • obstructia fluxului sanguin capilar
  • modificarile aderentelor neutrofilelor la microcirculatia gastrica
  • proteaze si radicali liberi cu efect toxic local
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

Patogeneza bolii peptice la pac inf cu H. pylori

A

a) modificari epiteliale de suprafata
b) creste secretia acida corelata cu o sensibilitate particulara la stimularea secretiei de gastrina
c) producere de toxine agresive local
d) perturbarea secretiei duodenale de bicarbonat

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

Semne de alarma in cadrul bolii ulceroase

A

odinofagie/disfagie progresiva
varsaturi recurente
scadere ponderala involuntara, inexplicabila clinic
satietate precoce
AHC de cancer in sfera digestiva
hemoragia exteriorizata sau decelare sd anemic

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

Alte elemente subiective ale sd ulceros:

A

sd dispeptic
pirozis
durere toracica anterioara
simptomele sd anemic

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q

Sediile predilecte ale leziunilor ulceroase vizibile endoscopic

A
  • zona de tranzitie esofagogastrica, corporeoantrala si gastroduodenala
  • ulcerele obiectivate in duodenul distal trebuie sa conduca la suspiciunea bolii Crohn, originii ischemice a acestora sau sd Zollinger Ellison
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
19
Q

DD al bolii ulceroase

A 
sd Zollinger Ellison
boala Crohn cu loc gastrica sau duodenala
ischemii mezenterice
colecistopatii
pancreatita cronica
sd intestin iritabil
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
20
Q

Posologia blocantilor de receptor H2 (Famotidina) in boala ulceroasa

A

UG: 40 mg/zi, p.o. seara la culcare
UD: 40 mg/zi p.o urmat de 20 mg p.o. seara la culcare

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
21
Q

Posologia antidiareicelor (subsalicilat de bismut) in boala ulceroasa

A

525 mg/zi tablete p.o

30 ml/zi solutie buvabila p.o

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
22
Q

Posologia agentilor citoprotectivi in boala ulceroasa

A

Misoprostol 100-200 mcg p.o. x 4-6/zi in timpul meselor si la culcare
Sucralfat 1g p.o x 2-4/zi, preprandial

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
23
Q

Terapia secventiala in trat de eradicare a inf cu H. pylori:

A

5-7 zile: IPP doza dubla + Amox 1g x 2/zi

apoi 5-7 zile: IPP doza dubla+ Claritromicina 0.5g x2/zi + Metronidazol 0.5 g x2/zi

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
24
Q

Factori de risc de resangerare in HDS secundara bolii ulceroase:

A
  • UD bulbar de fata posterioara
  • ulcere de dimensiuni mari
  • imposibilitatea terapiei cu IPP
  • sangerare activa la mom endoscopiei
  • hemostaza endoscopica ca unica resursa terapeutica
  • necesitatea adm de heparina dupa hemostaza endo
  • HDS la un hepatopat sever
  • instabilitate hemodinamica
  • prezenta comorbiditatilor
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
25
Sd dispeptic:
meteorism eructatii distensie abd senzatia de satietate precoce
26
elemente ecografice sugestive in BII:
ingrosarea peretelui intestinal alterarea stratificatiei parietale adenopatii periintestinale cu caracter inflamator gradul de vascularizatie al segm intestinal afectat parametri hemodinamici ai vaselor peretelui intestinal
27
Modificarile vizualizate la Rx contrast colon BII
``` granularitatea mucoasei datorita edemului ulceratii pseudopolipi abcese fistule ```
28
Rx simpla in BII poate ridica suspiciunea urm patologii
megacolon toxic ocluzia intestinala perforatia intestinala
29
Examinari radiologice folosite pt diagn BII:
``` radiografia simpla enteroclisma irigografia fistulografia enterografie CT entero IRM ```
30
Modificari endoscopice comune la boala Crohn si RCUH
eritem | pseudopolipi inflamatori
31
modificari endoscopice ale mucoasei in RCUH
``` eritem edem cu stergerea desenului vascular ulceratii pleomorfe eroziuni pseudopolipi inflamatori friabilitate granularitate ```
32
modificari endoscopice ale mucoasei in boala Crohn
``` eritem pseudopolipi inflamatori ulceratii aftoide ulcere serpiginoase ulcere profunde fisuri piatra de pavaj ```
33
Scorul CDAI acorda un factor X20 urmatoarei variabile:
prezenta complicatiilor:artrite, uveite, eritem nodos, pioderma gangrenosum, fistule/fisuri
34
Un scor CDAI intre 150-400 defineste in aprecierea severitatii bolii Crohn:
boala activa!
35
Boala Crohn ileala sau ileo-colonica se caracterizeaza prin:
diaree scadere in greutate dureri abdominale colicative febra
36
Simptomele care se pot regasi in boala Crohn
``` sindrom diareic steatoree malabsorbtie scadere in greutate dureri abdominale afectare sistemica datorate complicatiilor ```
37
Caracteristicile clinice ale colitei fulminante:
``` febra, frisoane anemie severa rectoragii importante tahicardie diaree >10 scaune/zi distensie abdominala marcata ```
38
Durerile abdominale in RCUH
sunt localizate mai ales in fosa iliaca si flancul stang diminueaza in intensitate dupa eliminarea scaunelor sunt mai putin frecvente decat in boala Crohn!!!!
39
Manifestari clinice caracteristice in RCUH:
``` diaree + mucus, puroi rectoragii tenesme rectale dureri abd afectare sistemica datorata complicatiilor ```
40
in BII exista o exacerbare a aderarii, migrarii si invaziei leucocitare mediata de:
IL 8 TNF alfa LT B4 factorul plachetar
41
Factori de mediu implicati in BII:
in RCUH: hipersensib la prot din lapte, grasimi nesat In boala Crohn: fumat, grasimi nesat, putine fibre vegetale, prot din lapte, dulciuri rafinate infectiosi: Clostridium , Ecoli invaziv
42
Sd malabsorbtie din boala Crohn clinic:
malnutritie tetanie steatoree/ diaree apoasa
43
caract clinice ale leziunilor perianale
dureri secretii purulente rectoragii incontinenta anala
44
caract clinice ale fisurilor penetrante in boala Crohn:
dureri localizate febra semne de iritatie peritoneala probe inflamatorii reactionate
45
Tipuri de fistule abdominale aparute in boala Crohn:
fistule entero-cutanate entero-vezicale entero-vaginale entero-enterale
46
Caract clinice ale cancerului colonic in BII:
poate fi sincron are aspect polipoid, ulcerat sau infiltrativ se localizeaza in rect si sigma in RCUH si oriunde la nivelul colonului in boala Crohn
47
Displazia din BII se observa:
ca o modifcare de culoare a mucoasei o modificare de culoare cu existenta de leziuni o mod de culoare asociata cu mase polipoide
48
Manifestare extraintestinala MAI FRECVENTA in boala Crohn:
LITIAZA RENALA!!
49
Stenozele din boala Crohn prezinta urm manifestari clinice:
dureri abd localizate borborisme intestinale sau chiar sd Konig
50
Megacolonul toxic se manifesta clinic:
``` reducerea zgomotelor intestinale abdomen destins rectoragii importante hipotensiune!!! tahicardie !!! alterarea starii generale ```
51
scorul MAYO pt determ severitatii RCUH acorda 2 puncte urm parametrii
3-4 scaune peste normal amestec fecale cu sange > 1/2 din timp medical: moderat endoscopic: eritem marcat, stergerea desenului vascular, friabilitate, eroziuni
52
Boli ereditare si metabolice in etiopatogenia cirozei hepatice sunt
``` Boala Wilson Hemocromatoza Boala Gaucher Deficitul de alfa1-antitripsina steatohepatita nonalcoolica porfiriile ```
53
Medicamente si toxice in etiopatogenia CH
``` metotrexat isoniazida amiodarona clorura de vinil tetraclorura de carbon inhibitorii MAO propiltiouracil ```
54
congestiile venoase ca si factori etiopatogenici in CH
IC dreapta sindromul budd-chiari pericardita constrictiva boala veno-ocluziva
55
microscopic, ciroza hepatica prezinta, indiferent de etiologie
dezorganizarea arhitecturii lobulare si vasc fibroza regenerarea nodulara necrozele hepatocitare
56
Stadiul compensat al CH clinic:
- simptomatologia poate fi sugestivaa pt instalarea cirozei hepatice la pacientii cunoscuti cu hepatita cronica - la pacientii cu hepatita cronica, boala este neglijata si evolueaza pana la decompensare portala si/sau parenchimatoasa - examenul obiectiv pune in evidenta o margine inferioara ascutita, +-splenomegalie - pot fi prezente stelute vasculare si eritroza palmara
57
Testul neinvaziv Fibrotest ce evalueaza fibroza hepatica are ca si componente:
GGT Haptoglobina Bilirubina alfa2-macroglobulina
58
DD in ciroza biliara primitiva:
``` colestaza extrahepatica colangita sclerozanta colestaza medicamentoasa sarcoidoza cu granuloame hepatice hepatita cronica de alta cauza ```
59
Diagnosticul hemocromatozei
cresterea feritinei cresterea sideremiei confirmarea excesului de Fe prin punctie biopsie cresterea coeficientului de saturare al transferinei >50% la femei si 60% la barbati
60
Caracteristicile bolii Wilson:
cresterea excretiei urinare de Cu>100g/24h scaderea ceruplasminei sub 20mg% cresterea cuprului hepatic peste 250g/g tesut uscat tabloul clinic asociaza semne de afectare hepatica si manifestari neurologice
61
Factorii de risc majori la pacientul cu CH ce sufera o interventie chirurgicala
toxicitatea anestezicelor stresul operator solicitarea metabolica hepatica fragilitatea vasculara
62
Complicatiile CH
``` hiperglicemia hernia ombilicala si inghinala DENUTRITIA! HDS Encefalopatia hepatica sdr hepatorenal sdr hepatopulmonar peritonita bacteriana spontana carcinomul hepatocelular steatoreea litiaza biliara complicatii infectioase tulb hematologice ```
63
Instalarea tabloului de encefalopatie hepatica este facilitata de:
``` infectii resp infectii urinare HDS consumul de alcool constipatie ```
64
Perturbarile vegetative in encefalopatie hepatica:
inversare somn veghe hiperventilatie hiperpirexie centrala hipersomnie
65
tulb senzitivo-motorii in encefalopatie hepatica:
``` ROT accentuate asterixis amauroza tranzitorie hipertonie extrapiramidala Babinski bilateral tardiv hipotonie in coma ```
66
Perturbarile intelectuale caracteristice encefalopatiei hepatice:
scris deformat propozitii scurte comportament inadecvat apraxie constructionala
67
alterarile constientei in encefalopatia hepatica:
``` confuzie apatie stupoare obnubilare tulb psihiatrice ```
68
Modificari de personalitate in encefalopatia hepatica:
iritabilitate comportament juvenil euforie dezinteres familial
69
Forma acuta de encefalopatie poate aparea la pacientii cu:
insuficienta hepatica fulminanta in formele severe, adesea terminale de CH forme severe de CH cu ascita si icter intens

Rezi vol I (3 decks)

Brainscape helps you reach your goals faster, through stronger study habits.
© 2025 Bold Learning Solutions. Terms and Conditions