Etiologia Cariei Simple Flashcards
(40 cards)
TRIADA KEYES
GAZDA-REPREZINTA CALITATEA TESUTURILOR DURE DENTARE
BACTERIILE ACIDOGENE
DIETA ALIMENTARA
la acestea se adauga factorul timp
Structura Smaltului poate fi influentata pe parcursul a 3 etape:
formarii matricei organice a smaltului
de mineralizare a matricei organice
stadiul preeruptiv
Vitamine implicate in formarea matricei organice a Smaltului
A liposolubila
B hidrosolubila
C liposolubila
Oligoelemente ce sunt implicate in formarea matricei organice
bor, vanadiu, molibden, litiu, mangan, fluor, strontiu
Smaltul ce contine FLUOR si STRONTIU
au mai putine procese carioase
Oligoelemente ce pot determina modificari in morfologia dintilor FBM
FLUOR, BOR, MOLIBDEN
Rotunjirea varfurilor cuspidiene,
reducerea dimensiunii coronare
imbunatatirea cristalinitatii smaltului
largirea si reducerea dimensiunii santurilor si fosetelor ocluzale
Oligoelemente nocive in dezvoltarea matricei organice a smaltului
Seleniul- crestere semnificativa a numarului de leziuni carioase
Principii nutritive
Glucidele- actioneaza si pe cale generala influentand structural smaltul(>67% duce la cresterea frecventei cariei)
Proteinele-micsoreaza dintii si formeaza fisuri mai profunde
Lipidele- carenta lor duce la aparitia leziunilor severe ale ameloblastilor aspect de FAGURE DE MIERE
- favorizeaza cariopreventia prin schimbarea proprietatilor de suprafata a smaltului
Perturbarea etapei de maturare preeruptiva a smaltului
Apar modificari in substanta organica a smaltului- aceasta reprezinta 15% la inceputul perioadei preeruptive ca ulterior sa reprezinte 1-2%
Factori loco-regionali
Dintele recent erupt are capacitatea de incorporare a ionilor de 10-20x fata de o persoana adulta
La tineri permeabilitatea crescuta=deminaralizare mai rapida, rezistenta scazuta la atac acid
Santuri si fosete adanci
Dinti erupti in pozitii vicioase
Rolul lichidului bucal in aparitia cariei dentare
Cavitatea orala este protejata de factori imunitari si imunitari sintetizati la nivelul glandelor salivare cu rol in protectia activa si specifica fata de atacul carios
Lichidul bucal este alcatuit din:
saliva
lichid din transudatul mucoasei orale, sant gingival si pungi parodontale
elemente rezultate din degradarea resturilor alimentare si enzime bacteriene
mucus nazo-faringian
regurgitat din lichidul gastric
lichide de pasaj
Rata secretiei salivare este mai mare la Barbati(La copii este mai mare secretia salivara pana la 8-10 ani, ulterior devine egala cu a adultului)
STIMULATA 1-3ml/min; 0,7ml/min=hiposialie
REPAUS 0,2-0,3ml/min; 0,1ml/min=hiposialie
Ce formeaza saliva pe dinti, mucoasa?
formeaza un film subtire de 0,01-0,1 mm in permanenta miscare avand o viteza de deplasare de 0,8-8mm/min.
Rolurile fluxului salivar
spalare mecanica
diluare si dispersare a actiuniii enzimatice
influenteaza concentratia initiala de glucide
impiedica concentrarea florei bacteriene doar pe anumite suprafete dentare
Vacozitatea salivei in comparatie cu apa
1,5= glanda parotida- cea mai importanta cantitativ
3,4=glanda submaxilara
13,4-glanda sublinguala
Vascozitatea este invers proportionala cu cantitatea de saliva(mucina-glicoproteina cu greutate moleculara mare)
Timp de clearance
intervalul scurs dintre momentul introducerii unui aliment in cavitatea orala si revenirea fluxului salivar in stadiu de repaus
Caracteristicile timpului de clearance
invers proportional cu intensitatea secretiei salivare
se pastreaza constant cat timp glandele salivare functioneaza normal
are variatii topografice din cauza stagnarii pe anumite suprafete(fata V a incisivilor superiori si Molarilor inferiori)
*Timpul de clearence trebuie sa fie cat mai scurt pentru alimentele ce favorizeaza cariosusceptibilitatea si lung pentru cariopreventive(fluor, clorhexidina)
Ph-ul salivar are variatii zilnice in functie de anumiti factori:
tipul de alimentatie
fluxul salivar
intensitatea fluxului salivar
Sisteme tampon salivare
Bicarbonati=cel mai eficient
Fosfati
Proteine si glicoproteine=cel mai slab
Sistemul Bicarbonatilor
Capacitate maxima=Ph 6
capacitate slaba=Ph 5-6
Sistemul tampon al fosfatilor
capacitate tampon maxima=Ph 6,8-7,2 (principalul sistem )
Sistemul tampon al proteinelor si glicoproteinelor
actioneaza atunci cand celelalte 2 sisteme nu mai sunt eficiente
Ph=4,5
Capacitatea tampon depinde de
Valoarea initiala a Ph-ului bucal si variatiile sale
Reologia bucala=proprietatea de a curge
Ritmul secretiei
Metabolismul filmului salivar
Graviditatea scade Bicarbonatii, anticonceptionalele cresc capacitatea tampon