Flori de mucigai Flashcards
de Tudor Arghezi (9 cards)
Context literar
Poezia a aparut in volumul “Omonim” in anul 1931 si constituie arta poetica a lui Arghezi, conceptia lui despre efortul artistului si implicatiile acestuia in actul creatiei.
Tema
Tematic apare lumea stranie a universului carceral.
Tema este efortul depus de artist pentru creatia spirituala si consecintele lui asupra starii interioare a eului liric.
Titlul
Titlul oximoronic constituie o surpriza, marcheaza o noua dimensiune a esteticii literaturii, estetica uratului.
Este o sinteza a doua cuvinte contradictorii pe care Arghezi le uneste intr un nou sens: florile semnifica frumusete, viata, lumina, mucegaiul semnifica moarte, descompunere, intuneric, urat si rau; impreuna fac trimitere la o lume a valorilor alterate, pervertite.
In acelasi timp sunt elemente care trimit la tema creatiei care se naste din efort scriitoricesc fara un sprijin al inspiratiei.
Prima secventa
-dorinta de comunicare
Prima secventa sugereaza dorinta devoratoare a artistului de a se exprima in versuri, fiind dominat de setea de comunicare cu lumea.
Poetul, intr o solitudine impusa si lipsindu i uneltele scrisului, incearca sa zgarie “cu unghia pe tencuiala/ Pe un parete de firida goala/ Pe intuneric” versurile nascute din nevoia de a comunica.
Prima secventa:
- elemente fabuloase
Conditiile vitrege de viata ii seaca forta creatoare “Cu puterile neajutate/Nici de taurul, nici de leul, nici de vulturul/Care au lucrat imprejurul/ Lui Luca, lui Marcu si lui Ioan”
Enumararea prin negatie a elementelor fabuloase- ale evanghelistilor, taurul, leul, vulturul- creeaza o imagine de mare forta sugestiva privind starea de deprimare a poetului nefericit in absenta creatiei, in raport direct cu scrierile religioase a caror esenta este Absolutul.
Prima secventa:
-versurile
Versurile sunt sapate in sufletul poetului, sunt “stihuri fara an” ce nu pot fi exprimate in viata reala, dar sunt profund simtite de sensibilitatea artistului “Stihuri de groapa/ De sete de apa/ Si de foame de scrum”.
Prima secventa:
-harul
Harul poetic “unghia ingereasca” este tocit de efort, nu i mai permite poetului revelatia, deoarece ea “nu a mai crescut” sau, altfel spus, poetul nu se mai poate regasi pe sine, nu se mai recunoaste ca pe un creator de valori spirituale “Sau nu o mai am cunoscut”.
Ultima secventa:
-deznadejdea
Ultima secventa amplifica deznadejdea lui Arghezi, care este simbolizata de atmosfera sumbra, e “intuneric”, ploaia se aude “ departe afara!, ceea ce ii provoaca poetului o durere simtita profund ca o “gheara”, din cauza neputintei totale a artistului de a se exprima.
Ultima secventa:
-mana stanga
Nevoia de comunicare a poetului cu lumea, setea de a si dezvalui trairile, il silesc sa scrie cu”unghiile de la mana stanga”.
O simbolistica straveche asociaza mana stanga cu fortele demonice, in totala opozitie cu puterea divina a creatiei.