Romantismul- Dorinta Flashcards
(8 cards)
Context Literar
Poezia “Dorinta” a aparut la 1 septembrie 1876 in revista “Convorbiri literare” si este o arta poetica.
Tema
iubirea si natura
Titlul
iubirea posibila dar neimplinita
Prozodia
- masura versurilor 7-8 silabe
-ritm TROHAIC
-rima cu o singura pereche
secv 1
Strofa 1- chemarea
Este o chemare a iubitei in mijlocul naturii.
Verbul la imperativ “Vino” din incipitul poeziei, sugereaza nerabdarea si dorinta puternica a poetului pentru implinirea sentimentului de iubire.
Iubita e chemata intr un cadru natural rustic, compus din motive romantice eminesciene: codrul si izvorul.
secv 1
Strofa 1- natura
In aceasta secventa poetica natura este umanizata si participa emotional la trairea sentimentului de iubire. Posibilul cuplu de indragostiti este izolat de restul lumii prin elementele naturii ocrotitoare, un loc tainic al iubirii, redat prin metafora: “prispa cea de brazde/Crengi plecate o ascund”.
Dorinta de intimitate este accentuata si reluata in strofa a treia a poeziei, prin repetitia: “Vom fi singuri-singurei”.
secv 2- italnirea,verbele, teiul, portretul, jocul dragostei
ilustreaza intalnirea si gesturile tandre ca un joc al iubirii
Verbele la conjunctiv “sa alergi” sau indicativ viitor “sedea-vei” sunt la antiteza cu verbele la prezent din prima strofa. Ele devin aici un timp al dorintei, al posibilei impliniri a iubirii.
In erotica eminesciana, teiul semnifica iubirea, iar motivul florilor de tei amplifica intensitatea sentimentului de dragoste unica
Eminescu alcatuieste un scurt portret al iubitei, care are “fruntea alba” si “parul galben”,fiind o fiinta tandra si ispititoare.
Jocul dragostei sugereaza posibila fericire printr un epitet specific eminescian “dulce”, alaturat sarutului.
secv 3
descrierea dorintei puternice a poetului pentru implinirea sentimentului de iubire ideala
Natura este personificata, umanizata, deoarece participa emotional la trairea sentimentului de dragoste, creand un fundal muzical ce amplifica si inalta iubirea
Cuplul de indragostiti este asadar in totala armonie cu natura personificata, prelungind sentimentul fericirii iubirii ideale dincolo de realitate, spre eternitate prin MOTIVUL visului.
In ultimele doua versuri, florile de tei specifice eroticii eminesciene, dau eternizare sentimentului de dragoste si il proiecteaza intr un viitor optimist, cu ajutorul timpului verbului la forma populara “ or sa cada”