Oda(in metru antic)

Question 1

Context literar

Answer 1

a aparut in volumul Poesii in 1883
a fost gandita initial ca o oda pentru Napoleon, dar a devenit in cele din urma o oda pentru propriul eu poetic

Question 2

titlu

Answer 2

prin substantivul oda trimite la specia literara, iar apozitia dintre paranteze contine un dublu mesaj: o marturisire a admiratiei poetului pentru literatura antichitatii greco-latine si o trimitere catre particularitatea metrica a textului-strofa safica

Question 3

tematica

Answer 3

problematica cunoasterii
meditatia filosofica asupra vietii si mortii
tema iubirii devastatoare

Question 4

motive

Answer 4

singuratatea, indiferenta, nemurirea, Hercul, Nesus, pasarea Phoenix

Question 5

prozodie

Answer 5

absenta rimei
masura variabila
ritm dominat de alternante metrice

Question 6

strofa 1- incipitul, aitudinea contemplativa, verbele

Answer 6

incipitul este cu siguranta cel mai profund gand poetic din literatura noastra, sintetizand un intreg sistem filosofic, prin care eul dezvaluie un trecut relativ al tineretii sale, un timp cand se credea vesnic apartinator al cosmosului
atitudinea contemplativa a poetului se manifesta prin starea de visare catre elementele cosmice definitorii ale solitudinii
verbele din prima strofa aflate la imperfect-nu credeam- proiecteaza actiunea conjunctivului -sa-nvat-intr un trecut relativ in care eul liric se simtea contopit cu Cosmosul, stare intrerupta de ifinitivul -a muri- cu valoare atemporala, definind un fenomen continuu ce pandeste omul

Question 7

strofa 2-oximoronul

Answer 7

exprima printr un oximoron, suferinta “dureros de dulce” a eului poetic provocata de aparitia surprinzatoare a iubirii mistuitoare “deodata tu rasarisi in cale-mi”, care i trezeste pentru prima oara “voluptatea mortii/ nenduratoare”si constientizand astfel, cu tristete, efemeritatea omului cu destinul sau de muritor

Question 8

strofa 3- patima devoratoare

Answer 8

patima devoratoare a eului liric pentru femeie, desi in mitologia antica ofera exemplee de chinuri fizice din pricina intrigii unei femei.
Legenda din mitologia greaca povesteste cum Hercules, incitat de sotia sa Deianira, il ininge pe centaurul Nessus cu o sageata otravita. Cu ultimele puteri, Nessus o sfatuieste pe Deianira sa il imbrace pe sot intr o camasa inmuiata in sangele lui, dovedit inveninat si inflamabil, omorandu l pe Hercules.Tot astfel sufletul poetului este mistuit de patima erotica, iar focul care il arde nu poate fi stins cu “toate apele marii”