Gastroenterologie și hepatologie Flashcards
(170 cards)
1
Q
Principalele cauze pentru apariția refluxului gastro-esofagian sunt:
The main causes for gastroesophageal reflux are:
A
B.Contracția insuficientă a sfincterului esofagian inferior
D. Relaxarea patologică tranzitorie a sfincterului esofagian inferior
B. Insufficient contraction of the lower esophageal sphincter
D. Transient pathological relaxation of the lower esophageal sphincter
2
Q
Medicamentele care pot determina refluxul gastro esofagian sunt:
The drugs that can cause gastroesophageal reflux are:
A
A. Blocanții canalelor de calciu
B. Anticolinergicele
D. Diazepam
A. Calcium channel blockers
B. Anticholinergics
D. Diazepam
3
Q
Manifestările extradigestive ce pot apărea în cadrul bolii de reflux gastro-esofagian sunt:
The extradigestive manifestations that can occur in gastroesophageal reflux disease are:
A
B. Astm bronșic
C. Tuse cronică
E. Disfonie
B. Asthma
C. Chronic cough
E. Dysphonia
4
Q
Cea mai frecventă manifestare extradigestivă în cadrul bolii de reflux gastro- esofagian este:
The most common extradigestive manifestation in gastroesophageal reflux disease is:
A
A. Astmul bronșic
5
Q
Endoscopia digestivă superioară în boala de reflux gastro-esofagian este indicată:
Upper digestive endoscopy in gastroesophageal reflux disease is indicated:
A
A. Pentru diagnosticul esofagitei eozinofilice prin biopsie
C. În cazul prezenței semnelor de alarmă în boala de reflux gastro-esofagian
A. For the diagnosis of eosinophilic esophagitis by biopsy
C. In the presence of alarm signs in gastroesophageal reflux disease
6
Q
Esofagitele se clasifică, conform clasificării Los Angeles, în:
Esophagitis is classified according to the Los Angeles classification into:
A
A.Gradul A – pierderi de substanță < 5 mm
B.Gradul B – cel puțin o eroziune > 5 mm
E.Gradul D – ulcerații pe toată circumferința fornixului gastric
A. Grade A - substance losses <5 mm
B.Grade B - at least an erosion> 5 mm
E. Grade D - ulcerations on the entire circumference of the gastric fornix
7
Q
Manometria esofagiană ca și metodă de diagnostic în boala de reflux gastro-esofagian
(BRGE) este utilizată:
Esophageal manometry as a diagnostic method in gastroesophageal reflux disease
(GERD) is used:
A
A. În suspiciunea de spasm esofagian
D. În suspiciune de acalazie
E. În cazurile în care este preconizată o intervenție chirurgicală anti- reflux
A. Suspected esophageal spasm
D. Suspected of achalasia
E. In cases where anti-reflux surgery is planned
8
Q
PH-metria este utilizată la următoarele categorii de pacienți:
PH-metry is used in the following categories of patients:
A
B. Pacienți post chirurgie anti- reflux
D. Pacienți cu simptome atipice de boală de reflux gastro- esofagian
E. Pacienți cu simptome tipice de boală de reflux gastro- esofagian și nonresponsivi la tratament
B. Post-reflux surgery patients
D. Patients with atypical symptoms of gastroesophageal reflux disease
E. Patients with typical symptoms of gastroesophageal reflux disease and nonresponsive to treatment
9
Q
Un reflux acid, determinat la pH-metrie, este considerat atunci când pH-ul esofagian are o valoare mai mică de:
An acid reflux, determined at pH-metry, is considered when the esophageal pH has a value lower than:
A
E.4
10
Q
Conform stadializării Los Angeles a esofagitelor, gradul B prezintă următoarele caracteristici:
According to the Los Angeles staging of esophagus, grade B has the following characteristics:
A
C. Cel puțin o eroziune peste 5 mm, dar fără leziuni confluente
C. At least one erosion over 5 mm, but without confluent lesions
11
Q
Endoscopia digestivă superioară în boala de reflux gastro-esofagian este indicată în următoarele cazuri:
Upper digestive endoscopy in gastroesophageal reflux disease is indicated in the following cases:
A
B.Vârsta peste 50 de ani cu boală de reflux frecventă
C. În prezența semnelor de alarmă
B. Age over 50 with frequent reflux disease
C. In the presence of alarm signs
12
Q
Endoscopia digestivă superioară în diagnosticul bolii de reflux gastro-esofagian prezintă următoarele avantaje:
Upper digestive endoscopy in the diagnosis of gastroesophageal reflux disease has the following advantages:
A
A.Poate exclude esofagita eozinofilică prin biopsie
B.Poate depista leziuni asociate – ulcer gastro-duodenal
A. May rule out eosinophilic esophagitis by biopsy
B. May detect associated lesions - gastroduodenal ulcer
13
Q
De primă intenție, diagnosticul unei boli de reflux gastro-esofagian care nu prezintă semne de alarmă, este confirmat prin:
the diagnosis of a gastroesophageal reflux disease that shows no signs of alarm is confirmed by:
A
C. Răspunsul terapeutic la inhibitori de pompă de protoni
C. Therapeutic response to proton pump inhibitors
14
Q
Principalii inhibitori de pompă de protoni folosiți pentru boala de reflux gastro-esofagian sunt
The main proton pump inhibitors used for gastrointestinal reflux disease are
A
B. Omeprazol (40 mg/zi)
C. Esomeprazol (40 mg/zi)
15
Q
Care dintre următoarele afirmații referitoare la esofagul Barett sunt adevărate?
Which of the following statements about the Barett esophagus are true?
A
B. Cauza reprezintă o expunere îndelungată la acid
E. La pacienții cu displazie de grad înalt se recomandă mucosectomia, ablațieprin radio frecvență sau chirurgie
B. The cause is prolonged exposure to acid
E. In patients with severe dysplasia, mucosectomy, ablation by radio frequency or surgery is recommended.
16
Q
Esofagita complicată reprezintă esofagită asociată cu:
Complicated esophagitis is an esophagitis associated with:
A
B. Esofag Barett
C. Stenoza esofagiană
B. Esophagus Barett
C. Esophageal stenosis
17
Q
Recomandările AGA (American Gastroenterological Association) privind tratamentul bolii de reflux gastro-esofagian sunt următoarele:
The recommendations of the GMS (American Gastroenterological Association) on the treatment of gastroesophageal reflux disease are as follows:
A
A. La pacienții la care terapia antisecretorie empirică este ineficientă se recomandă endoscopie digestivă superioară
B. Tratamentul de lungă durată trebuie titrat până la cea mai mică doză eficientă
D. Endoscopie cu biopsie la pacienții care acuză disfagie și la care nu se evidențiaza leziuni endoscopice pentru excluderea unei esofagite eozinofilice
A. In patients in whom empirical antisecretory therapy is ineffective, upper digestive endoscopy is recommended.
B. Long-term treatment should be titrated to the lowest effective dose
D. Biopsy endoscopy in patients with dysphagia and no endoscopic lesions to rule out eosinophilic esophagitis
18
Q
Tratamentul refluxului gastro-esofagian include:
Treatment of gastroesophageal reflux disease includes:
A
A.Regim igieno-dietetic
B.Inhibitori de pompă de protoni
D. Antiacide și alginați
A. Hygienic-dietary regime
B.Proton pump inhibitors
D. Antacids and alginates
19
Q
Următoarele afirmații sunt adevărate în tratamentul bolii de reflux gastro-esofagian cu blocanți de receptori H2 histaminici:
The following statements are true in the treatment of gastroesophageal reflux disease with histamine H2 receptor blockers:
A
B.Au acțiune antisecretoare de câteva ore și cresc pH-ul cu până la o unitate în 24 de ore
C. Au eficacitate pe simptomatologie (pirozis)
D. Sunt reprezentați de ranitidină, famotidină și nizatidină
B. They have antisecretory action for several hours and increase the pH by up to one unit in 24 hours
C. They are effective on symptoms (heartburn)
D. They are represented by ranitidine, famotidine and nizatidine
20
Q
Procedurile endoscopice ce pot fi aplicate pentru tratamentul bolii de reflux gastro-esofagian sunt următoarele:
The endoscopic procedures that can be applied for the treatment of gastroesophageal reflux disease are the following:
A
A.Ablația prin radiofrecvență (procedeul Stretta)
B. Sutură endsocopică a joncțiunii eso-gastrice (gastroplicatura transmurală
NDO)
A. Radiofrequency ablation (Stretta procedure)
B. Endoscopic suture of the eso-gastric junction (transmural gastroplication
Ndo)
21
Q
Boala ulceroaă se caracterizează prin:
Ulcerative disease is characterized by:
A
A. Pierderea de substanță la nivelul mucoasei gastrice, duodenală, esofagiene, intestinale sau anastomozelor gastrointestinale
D. Prevalența de 5-10% în populația generală
A. Loss of substance in the gastric, duodenal, esophageal, intestinal or gastrointestinal mucosa
D. Prevalence of 5-10% in the general population
22
Q
Care dintre următoarele afecțiuni cresc riscul de apariție a ulcerului gastric și duodenal?
Which of the following conditions increases the risk of gastric and duodenal ulcers?
A
A.Ciroza hepatică
B.Boala cronică de rinichi
C. Neoplaziile endocrine multiple de tip I (Multiple Endocrine Neoplasia – MEN I)
A. Liver cirrhosis
B.Chronic kidney disease
C. Multiple Endocrine Neoplasms (MEN I)
23
Q
Factorii de apărare a mucoasei gastrice sunt:
The defense factors of the gastric mucosa are:
A
A. Repararea celulară
D. Regenerarea tisulară
24
Q
Factorii de agresiune a mucoasei gastrice sunt:
The aggression factors of the gastric mucosa are:
A
B. Consumul de AINS
C. Acidul clorhidric
E. Refluxul biliar duodenogastric
B. Consumption of NSAIDs
C. Hydrochloric acid
E. Duodenogastric biliary reflux
25
Umătoarea afirmație referitoare la Helicobacter (H.) pylori este adevărată:
The following statement regarding Helicobacter (H.) pylori is true:
B. Este o bacterie gram negativă
B. It is a gram negative bacterium
26
Care dintre următoarele afirmații sunt corecte privind etiopatogeneza ulcerului gastro-duodenal?
Which of the following statements is correct about the etiopathogenesis of gastroduodenal ulcer?
A. Infecția cu Helicobacter (H.) pylori determină perturbarea secreției duodenale de bicarbonat
D. Consumul de anti-inflamatorii nesteroidiene inhibă la nivel local și sistemic secreția de prostaglandine implicate în repararea și protecția tisulară a mucoasei
E. Corticoterapia reprezintă factor de risc pentru patologia peptică
A. Helicobacter (H.) pylori infection causes duodenal bicarbonate secretion
D. Consumption of nonsteroidal anti-inflammatory drugs inhibits locally and systemically the secretion of prostaglandins involved in tissue repair and protection of the mucosa
E. Corticotherapy is a risk factor for peptic pathology
27
Care dintre următoarele mecanisme nu intervine în patogeneza ulcerului gastric?
Which of the following mechanisms does not intervene in the pathogenesis of gastric ulcer?
E. Tratamentul cu beta-blocante adrenergice
E. Treatment with beta-adrenergic blockers
28
Care dintre următoarele circumstanțe au rol etiopatogenic în apariția ulcerului gastric și
duodenal?
Which of the following circumstances have an etiopathogenic role in the occurrence of gastric ulcer and duodenal?
A.Chimioterapia și radioterapia
B. Toxicomania
D. Gastrinoamele din sindromul Zollinger-Ellison
A.Chemotherapy and radiotherapy
B. Addiction
D. Zollinger-Ellison syndrome gastrinomas
29
Consumul de anti-inflamatoare nesteroidiene intervine în etiopatogeneza bolii ulceroase prin:
Consumption of non-steroidal anti-inflammatory drugs intervenes in the etiopathogenesis of ulcer disease by:
D. Blocarea anctivității enzimatice a ciclooxigenazei 1 (COX) în special, dar și a COX 2
E.Inhibarea la nivel local și sistemic al secreției de prostaglandine
D. Blockade of enzymatic activity of cyclooxygenase 1 (COX) in particular, but also of COX 2
E. Local and systemic inhibition of prostaglandin secretion
30
Semnele de alarmă din cadrul bolii ulceroase sunt:
The alarm signs within the ulcer disease are:
B. Disfagia
D. Sindromul anemic
E. Vărsăturile recurente
B. Dysphagia
D. Anemic syndrome
E. Recurrent vomiting
31
Care dintre următoarele afirmații referitoarea la manifestările clinice ale bolii ulceroase sunt adevărate?
Which of the following statements refers to the clinical manifestations of ulcer disease are true?
A. Durerea epigastrică este simptomul principal
C. Durerea epigastrică debutează imediat postprandial în cazul ulcerului gastric
D. Durerea epigastrică debutează postprandial tardiv în cazul ulcerului duodenal
A. Epigastric pain is the main symptom
C. Epigastric pain begins immediately postprandial in gastric ulcer
D. Epigastric pain begins late postprandial in duodenal ulcer
32
Explorările paraclinice în boala ulceroasă:
Paraclinical examinations in ulcer disease:
A. Sunt indicate în vederea confirmării unei leziuni ulceroase și a localizării acesteia
D. Explorarea endoscopică permite prelevarea de biopsii și efectuarea unui gest terapeutic
A. They are indicated to confirm an ulcerative lesion and its location
D. Endoscopic examination allows biopsies to be taken and a therapeutic gesture performed
33
Care dintre afirmațiile următoare cu privire la ulcerele gastrice și duodenale sunt corecte?
Which of the following statements about gastric and duodenal ulcers is correct?
A. Ulcerele sunt cel mai adesea solitare
B. Leziunile ce nu depășesc în profunzime muscularis mucosae sunt definite ca eroziuni
D. Pentru localizarea gastrică benignitatea trebuie confirmată în toate cazurile
A. Ulcers are most often solitary
B. Lesions that do not extend deep into the muscularis mucosae are defined as erosions
D. For gastric localization benignity must be confirmed in all cases
34
Testele invazive de diagnostic a infecției cu Helicobacter (H.) pylori sunt:
Invasive diagnostic tests for Helicobacter (H.) pylori infection are:
C. Testul rapid pentru activitatea ureazică din proba bioptică de mucoasă gastrică
C. Rapid test for urease activity in the gastric mucosal biopsy sample
35
Testele neinvazive de diagnostic a infecției cu Helicobacter (H.) pylori sunt:
Non-invasive diagnostic tests for Helicobacter (H.) pylori infection are:
A. Dozarea antigenului fecal H. pylori
D. Teste respiratorii: urea breath test
E. Testele serologice: reacția ELISA, testul rapid capilar și testul salivar
A. Dosage of fecal antigen H. pylori
D. Respiratory tests: urea breath test
E. Serological tests: ELISA reaction, rapid capillary test and salivary test
36
Referitor la explorările imagistice de diagnostic a bolii ulceroase, care dintre următoarele afirmații sunt corecte?
Regarding diagnostic imaging explorations of ulcer disease, which of the following statements is correct?
B. Au aplicabilitate în momentul în care endoscopia digestivă superioară este imposibil de realizat, sau pacientul refuză
C. La examenul imagistic radiologic cu sulfat de bariu, imaginea clasică de ulcer gastric presupune detectarea unei nișe
D. Examenul radiologic este util în atestarea unora dintre complicațiile ulcerelor
B. They have applicability when the upper digestive endoscopy is impossible to achieve, or the patient refuses
C. At the radiological imaging examination with barium sulfate, the classic ulcer image gastric involves the detection of a niche
D. Radiological examination is useful in attesting to some of the complications of ulcers
37
Determinarea gastrinemiei se indică în:
The determination of gastrinemia is indicated in:
E. Sindromul Zollinger-Ellison
38
Precizați care dintre următoarele răspunsuri sunt corecte privind hemoragia digestivă superioară:
Indicate which of the following answers are correct for upper gastrointestinal bleeding:
A. Este una dintre principalele urgențe în gastroenterologie
D. În forma cronică se manifestă ocult, silențios, prin elemente ale unui sindrom
anemic cu profil paraclinic de carență marțială (anemie microcitară, hipocromă, hiposideremică)
E. Este deseori gravă și poate conduce la instalarea unui șoc hipovolemic
A. It is one of the main emergencies in gastroenterology
D. In the chronic form it manifests itself occultly, silently, through elements of a syndrome
anemic with paraclinical profile of martial deficiency (microcytic anemia, hypochromic, hyposideremic)
E. It is often severe and can lead to hypovolemic shock
39
Următorii sunt factori de risc de resângerare în cazul hemoragiilor digestive superioare non-variceale:
The following are risk factors for bleeding in non-varicose upper gastrointestinal bleeding:
C. Imposibilitatea aplicării terapiei cu inhibitori de pompă de protoni
D. Hemoragia digestivă superioară la un pacient cu hepatopatie severă
E.Decelarea unei sângerări active la momentul explorării endoscopice
C. Impossibility of proton pump inhibitor therapy
D. Upper gastrointestinal bleeding in a patient with severe liver disease
E. Detection of active bleeding at endoscopic examination
40
Nu este factor de risc de resângerare în cazul hemoragiilor digestive superioare non-
variceale:
It is not a risk factor for rebleeding in the case of non-
variceal:
D. Ulcerul duodenal bulbar de fața anterioară
D. Anterior bulbar duodenal ulcer
41
Care dintre următoarela afirmații privind complicațiile bolii ulceroase sunt corecte?
Which of the following statements about the complications of ulcer disease is correct?
A. Stenoza reprezintă o complicație cu localizare preponderent pilorobulbară
B. În perforație se decelează clinic contractură abdominală cu apărare și semnul Blumberg, pe fondul unui debut dureros, brusc și de mare intensitate
E. Stenoza se manifestă prin vărsături alimentare postprandial tardiv, cu apetit păstrat și scădere ponderală
A. Stenosis is a complication with predominantly pylorobulbar localization
B. In perforation, abdominal contracture with defense and Blumberg sign is clinically detected , against the background of a painful, sudden and intense debut
E. Stenosis is manifested by late postprandial food vomiting with appetite preserved and weight loss
42
Măsurile generale în tratamentul bolii ulceroase sunt:
The general measures in the treatment of ulcer disease are:
B. Infecția cu Helicobacter pylori influențează schema de tratament
C. Atitudinea terapeutică este determinată mai ales de etiologia bolii ulceroase
D. Atitudinea terapeutică este determinată mai ales de prezența sau absența complicațiilor
B. Helicobacter pylori infection influences the treatment schedule
C. The therapeutic attitude is determined mainly by the etiology of the ulcer disease
D. The therapeutic attitude is determined mainly by the presence or absence of complications
43
Referitor la conduita terapeutică în boala ulceroasă datorată infecției cu Helicobacter pylori, selectați afirmațiile sunt corecte:
Regarding the therapeutic conduct in ulcer disease due to Helicobacter pylori infection, select the correct statements:
A. Eradicarea infecției se impune cu prioritate
E. Trebuie identificată calea optimă de eradicare a infecției cu Helicobacter pylori în contextul eșecului schemelor terapeutice consacrate
A. Eradication of the infection is a priority
E. The optimal way to eradicate Helicobacter pylori infection must be identified in the context of the failure of established treatment regimens.
44
Următoarele medicamente reprezintă blocanți ai receptorilor H2 folosiți în tratamentul bolii ulceroase:
The following medicines are H2 receptor blockers used in the treatment of ulcer disease:
A. Famotidină
C. Ranitidină
E. Nizatidină
45
Tripla terapie de eradicare a infecției cu Helicobacter pylori în cadrul bolii ulceroase este:
The triple therapy for eradicating Helicobacter pylori infection in ulcer disease is:
B. IPP doză dublă + Amoxicilină 1g x 2/zi + Claritromicină 0,5g x 2/zi, 7-14 zile
46
Următoarele afirmații referitoare la terapiile de eradicare a infecției cu Helicobacter pylori în cadrul bolii ulceroase sunt corecte:
The following statements regarding therapies to eradicate Helicobacter pylori infection in ulcer disease are correct:
B. Terapia secvențială: 5-7 zile IPP doză dublă + Amoxicilină 1g x 2/zi, apoi 5-7
zile IPP doză dublă + Claritromicină 0,5g x 2/zi + Metronidazol 0,5g x 2/zi
C. Tripla terapie: IPP doză dublă + Amoxicilină 1g x 2/zi + Claritromicină 0,5g x 2/zi, 7-14 zile
47
Următoarele afirmații referitoare la tratamentul bolii ulceroase sunt adevărate:
The following statements about the treatment of ulcer disease are true:
B. Prelungirea schemei de eradicare a infecției cu Helicobacter (H.) pylori este recomandată în toate cazurile cu evoluție atipică
D. Prelungirea schemei de eradicare a infecției cu H. pylori poate fi recomandată în toate cazurile de boală ulceroasă complicată
B. Prolongation of the Helicobacter (H.) pylori infection eradication scheme is recommended in all cases with atypical evolution
D. Prolongation of H. pylori infection eradication may be recommended in all cases of complicated ulcer disease
48
Tehnicile de hemostază endoscopică în cazul ulcerelor hemoragice sunt:
The techniques of endoscopic hemostasis in the case of hemorrhagic ulcers are:
B. Aplicarea de clip hemostatic
C. Injectarea de soluții vasoactive
E.Coagularea endoscopică
B. Application of hemostatic clip
C. Injection of vasoactive solutions
E. Endoscopic coagulation
49
Tehnicile chirurgicale ce pot fi aplicate în cazul ulcerului perforat sau penetrant sunt:
The surgical techniques that can be applied in case of perforated or penetrating ulcer are:
A. Sutura perforației duodenale
B. Rezecția gastrică (cu anastomoză gastro-duodenală Billroth I)
C. Rezecția gastrică (cu anastomoză gastro-jejunală Billroth II)
A. Duodenal perforation suture
B. Gastric resection (with gastro-duodenal anastomosis Billroth I)
C. Gastric resection (with Billroth II gastro-jejunal anastomosis)
50
Durata tratamentului în boala ulceroasă în funcție de localizarea leziunii se efectuează astfel:
The duration of treatment in ulcer disease depending on the location of the lesion is performed as follows:
A. Ulcer gastric: regim igieno-dietetic și tratament medical timp de 4-6 săptămâni
(inclusiv faza de eradicare a Helicobacter (H.) pylori în caz de infecție asociată) urmat de control endoscopic la 6-8 săptămâni
B. Ulcer duodenal necomplicat, fără risc, responsiv simptomatologic la tratament: regim igieno-dietetic și tratament medical + eradicarea infecției cu H. pylori în
caz de infecție asociată
C. Ulcer duodenal complicat sau care asociază terapia concomitentă cu aspirină, AINS, anticoagulante, vârsta peste 65 de ani, comorbidități importante: regim
igieno-dietetic și tratament medical timp de 3 săptămâni (inclusiv faza de eradicare a H. pylori în caz de infecție asociată)
A. Gastric ulcer: hygienic-dietary regime and medical treatment for 4-6 weeks
(including the phase of eradication of Helicobacter (H.) pylori in case of associated infection) followed by endoscopic control at 6-8 weeks
B. Uncomplicated duodenal ulcer, without risk, symptomatically responsive to treatment: hygienic-dietary regime and medical treatment + eradication of H. pylori infection in
case of associated infection
C. Complicated duodenal ulcer or combination therapy with aspirin, NSAIDs, anticoagulants, age over 65 years, significant comorbidities:
hygienic-dietary and medical treatment for 3 weeks (including the phase of eradication of H. pylori in case of associated infection)
51
Bolile inflamatorii intestinale sunt:
Inflammatory bowel diseases are:
A. Boala Crohn
| C. Colita ulcerativă
52
Următoarele afirmații referitoare la bolile inflamatorii intestinale sunt adevărate:
The following statements about inflammatory bowel disease are true:
A. Boala Crohn se poate extinde la orice nivel al tubului digestiv
C. În colita ulcerativă procesul inflamator este localizat la nivelul mucoasei
D. Factorii de mediu sunt implicați în etiologia lori
A. Crohn's disease can spread to any level of the digestive tract
C. In ulcerative colitis the inflammatory process is located in the mucosa
D. Environmental factors are involved in the etiology
53
Bolile inflamatorii intestinale se asociază cu sindroame genetice precum:
Inflammatory bowel disease is associated with genetic syndromes such as:
D. Sindromul Turner
| E. Sindromul Hermansky-Pudlak
54
Factorii genetici implicați în etiologia bolilor inflamatorii intestinale sunt:
The genetic factors involved in the etiology of inflammatory bowel disease are:
C. Genele care exprimă CARD 15/NOD 2
| D. Autofagia intracelulară
55
Factorii de mediu implicați în etiologia bolilor inflamatorii intestinale sunt:
The environmental factors involved in the etiology of inflammatory bowel disease are:
B. Factorii alimentari
| E. Fumatul
56
Manifestările clinice ale colitei ulcerative sunt reprezentate de:
The clinical manifestations of ulcerative colitis are represented by:
A. Tenesme rectale
B. Dureri abdominale
D. Rectoragii
57
Despre colita ulcerativă se poate afirma că
About ulcerative colitis it can be stated that
A. Debutul bolii este de obicei insidios, dar poate fi acut în formele severe
C. Durerile abdominale sunt mai intense înaintea defecației și se diminuează imediat după defecație
D. În formele severe sau extinse ale bolii, pacienții pot prezenta febră, grețuri, vărsături
A. The onset of the disease is usually insidious, but can be acute in severe forms
C. Abdominal pain is more intense before defecation and decreases immediately after defecation
D. In severe or widespread forms of the disease, patients may have a fever, nausea, vomiting
58
Clasificarea colitei ulcerative în funcție de extinderea inflamației cuprinde:
The classification of ulcerative colitis according to the extent of inflammation includes:
B. Pancolită ulcerativă
C. Proctită ulcerativă
D. Colită stângă ulcerativă
B. Ulcerative pancolitis
C. Ulcerative proctitis
D. Left ulcerative colitis
59
Următoarele afirmații legate de scorul Truelove-Witts sunt adevărate:
The following statements about the Truelove-Witts score are true:
B. Se aplică colitei ulcerative
C. Putem spune ca este formă fulminantă dacă rectoragia este continuă
B. Applies to ulcerative colitis
C. We can say that it is a fulminant form if the rectoragie is continuous
60
Clasificarea evolutivă a colitei ulcerative include:
The evolutionary classification of ulcerative colitis includes:
C. Formă fulminantă
D. Formă cronic recurentă
E. Formă cronic continuă
61
În colita ulcerativă:
B.Examenul obiectiv este sărac
D. Pancolita este definită de extensia bolii dincolo de flexura stângă a colonului
B. The objective examination is poor
D. Pancolitis is defined by the extent of the disease beyond the left flexion of the colon
62
*Boala Crohn:
B. Se poate localiza la orice nivel al tubului digestiv și este caracterizată prin inflamație transmurală cu distribuție neuniformă
B. It can be located at any level of the digestive tract and is characterized by transmural inflammation with uneven distribution
63
Selectați simptomul caracteristic bolii Crohn:
Select the characteristic symptom of Crohn's disease:
B. Diareea
64
Selectați simptomul caracteristic bolii Crohn:
Select the characteristic symptom of Crohn's disease:
C. Scăderea în greutate
C. Weight loss
65
Selectați afirmațiile adevărate referitoare la scorul CDAI (Crohn Disease Activity Index):
Select the true statements about the Crohn Disease Activity Index (CDAI) score:
A. Variază între 0 și 600
D. Un scor peste 450 indică o formă severă a bolii
A. Varies between 0 and 600
D. A score above 450 indicates a severe form of the disease
66
Megacolonul toxic:
Toxic megacolon:
A. Apare cu precădere în colita ulcerativă
D. Se manifestă clinic prin abdomen destins, hipotensiune, tahicardie
E. Diagnosticul se stabilește prin CT sau Rx abdominal pe gol
A. It occurs mainly in ulcerative colitis
D. It is clinically manifested by a relaxed abdomen, hypotension, tachycardia
E. The diagnosis is established by CT or Rx abdominal empty
67
Selectați modificarea endoscopică de la nivelul mucoasei, caracteristică bolii Crohn:
Select endoscopic mucosal change characteristic of Crohn's disease:
C. Ulcere profunde
C. Deep ulcers
68
Perforația intestinală:
Intestinal perforation:
B. Se manifestă prin sindrom de iritație peritoneală
C. Poate fi secundară unei stenoze
B. It is manifested by peritoneal irritation syndrome
C. May be secondary to stenosis
69
* Selectați afirmația adevărată referitoare la complicațiile bolilor inflamatorii intestinale:
* Select the true statement about the complications of inflammatory bowel disease:
C. Sunt intestinale și extraintestinale
C. They are intestinal and extraintestinal
70
În bolile inflamatorii intestinale pot apărea următoarele modificări ale analizelor biochimice
The following changes in biochemical analysis may occur in inflammatory bowel disease
B. Anemie feriprivă
C. Proteina C reactivă crescută
E. VSH crescut
B. Iron deficiency anemia
C. Increased C-reactive protein
E. Increased ESR
71
Selectați modificarea biologică care poate apărea în bolile inflamatorii intestinale:
Select the biological change that may occur in inflammatory bowel disease:
C. Deficit de vitamină B12
72
Următoarele modificări ale constantelor biologice pot fi întâlnite în bolile inflamatorii intestinale:
The following changes in biological constants can be found in inflammatory diseases Gastrointestinal disorders:
B.Hipomagnezemie
C. Hipoalbuminemie
D. Hipoproteinemie
73
Selectați anticorpii prezenți în bolile inflamatorii intestinale:
Select antibodies present in inflammatory bowel disease :
A. Anticitoplasmă perinucleară a neutrofilelor, de tip IgG (pANCA)
B. Anti-Saccaromyces cerevisiae, de tip IgG și IgA (ASCA)
D. Anti-antigene bacteriene E. Coli, de tip IgA (OMPc)
74
Este adevărat că endoscopia în bolile inflamatorii intestinale:
It is true that endoscopy in inflammatory bowel disease:
D. Este contraindicată în puseu sever
E.Apreciază localizarea și extensia leziunilor
D. It is contraindicated in severe outbreaks
E. Appreciate the location and extent of lesions
75
În bolile inflamatorii intestinale colonoscopia oferă următoarele informații:
In inflammatory bowel disease colonoscopy provides the following information:
A. Stabilește diagnosticul prin aspect macroscopic și prelevare de biopsii
C. Apreciază rezultatele tratamentului
A. Establish the diagnosis by macroscopic appearance and biopsy
C. Appreciate the results of the treatment
76
* Selectați afirmația adevărată referitoare la leziunile mucoasei în colita ulcerativă:
* Select the true statement regarding mucosal lesions in ulcerative colitis:
A. Sunt limitate la mucoasă
77
Selectați modificările endoscopice de la nivelul mucoasei ce pot fi întâlnite în colita
ulcerativă:
Select endoscopic changes in the mucosa that may be encountered in colitis ulcerative:
A. Eritem
B. Friabilitate
E. Pseudopolipi inflamatori
A. Erythema
B. Friability
E. Inflammatory pseudopolyps
78
În colita ulcerativă se pot evidenția următoarele leziuni ale mucoasei la endoscopie:
In ulcerative colitis, the following mucosal lesions can be seen on endoscopy:
A. Sângerare la atingerea cu endoscopul
C. Edem
D. Ulcerații superficiale
A. Bleeding on contact with the endoscope
C. Edema
D. Superficial ulcerations
79
In boala Crohn leziunile endoscopice sunt:
In Crohn's disease endoscopic lesions are:
A. Discontinue, cu zone de mucoasă normală între leziuni
C. Ulcere profunde
E. Pot apărea fistule
A. Discontinuous, with areas of normal mucosa between lesions
C. Deep ulcers
E. Fistulas may occur
80
Despre capsula endoscopică, este adevărat că:
About the endoscopic capsule, it is true that:
D. Are rol în evaluarea intestinului subțire în boala Crohn
E. Este contraindicată în evaluarea stenozelor intestinului subțire datorită riscului de impactare
D. It has a role in the evaluation of the small intestine in Crohn's disease
E.It is contraindicated in the evaluation of small bowel stenoses due to the risk of impaction
81
Diagnosticul de megacolon toxic se stabilește prin:
The diagnosis of toxic megacolon is established by:
E. Radiografie abdominală simplă (pe gol)
E. Simple abdominal radiography (empty)
82
În boala Crohn sunt indicate următoarele investigații:
The following investigations are indicated in Crohn's disease:
A. Entero - rezonanță magnetică nucleară (RMN)
B. Ecografia tubului digestiv
D. Ecoendoscopia
A. Entero - nuclear magnetic resonance (NMR)
B. Ultrasound of the digestive tract
D. Echoendoscopy
83
În bolile inflamatorii intestinale pot apărea următoarele modificări macroscopice:
The following macroscopic changes may occur in inflammatory bowel disease:
B. Fistule în boala Crohn
C. Aspect de ”piatră de pavaj” în boala Crohn
E. Stenoze de jejun în boala Crohn
B. Fistulas in Crohn's disease
C. Appearance of "paving stone" in Crohn's disease
E. Fasting stenoses in Crohn's disease
84
Modificările microscopice în bolile inflamatorii intestinale sunt:
Microscopic changes in inflammatory bowel disease are:
B. Granuloame- frecvente în boala Crohn
D. Transmurale în boala Crohn
E. Infiltratul inflamator
B. Granulomas - common in Crohn's disease
D. Transmurals in Crohn's disease
E. Inflammatory infiltrate
85
Diagnosticul colitei ulcerative se stabilește prin:
The diagnosis of ulcerative colitis is established by:
C. Endoscopie care evidențiază eritem, ulcerații superficiale
C. Endoscopy showing erythema, superficial ulceration
86
Diagnosticul diferențial al colitei ulcerative se face cu
The differential diagnosis of ulcerative colitis is made with
B. Colita infecțioasă
D. Colita ischemică
E. Parazitoze
B. Infectious colitis
D. Ischemic colitis
E. Parasitosis
87
În boala Crohn diagnosticul se stabilește prin:
In Crohn's disease the diagnosis is established by:
A. Prezența sindromului diareeic
C. Endoscopic ulcerații profunde
A. The presence of diarrheal syndrome
C. Endoscopic deep ulcerations
88
Diagnosticul diferențial al bolii Crohn se face cu:
The differential diagnosis of Crohn's disease is made with:
B. TBC intestinal
C. Apendicită
D. Limfomul intestinal
B. Intestinal TB
C. Appendicitis
D. Intestinal lymphoma
89
Complicațiile colitei ulcerative sunt:
Complications of ulcerative colitis are:
B. Megacolonul toxic
D. Cancer colorectal
E. Anemie severă
B. Toxic megacolon
D. Colorectal cancer
E. Severe anemia
90
Complicațiile bolii Crohn sunt:
The complications of Crohn's disease are:
A.Perforație
B. Ocluzie
D. Fistule, abcese
A.Perforaţie
B. Occlusion
D. Fistulas, abscesses
91
Manifestările extraintestinale întâlnite în bolile inflamatorii intestinale sunt:
The extraintestinal manifestations encountered in inflammatory bowel diseases are:
A. Uveite, irite, episclerite
B. Spondilita anchilopoetică
E. Colangita sclerozantă primitivă
A. Uveitis, irritation, episcleritis
B. Ankylosing spondylitis
E. Primitive sclerosing cholangitis
92
Complicațiile intestinale ale bolilor inflamatorii intestinale sunt:
Intestinal complications of inflammatory bowel disease are:
A. Megacolonul toxic, mai frecvent în colita ulcerativă
B. Perforația
C. Stenozele
D. Cancerul de colon
A. Toxic megacolon, more common in ulcerative colitis
B. Perforation
C. Stenoses
D. Colon cancer
93
În bolile inflamatorii intestinale pot apărea următoarele manifestări cutanate:
The following skin manifestations may occur in inflammatory bowel disease:
B. Pioderma gangrenosum
| C. Eritem nodos
94
Complicații oculare ce apar în bolile inflamatorii intestinale sunt:
Ocular complications that occur in inflammatory bowel disease are:
B. Episclerita
C. Uveita
D. Iridociclita
95
Comorbiditați hepatobiliare posibile în bolile inflamatorii intestinale sunt:
Possible hepatobiliary comorbidities in inflammatory bowel disease are:
B. Colangita sclerozantă primară
| C. Hepatita autoimună
96
Complicațiile osoase întâlnite în bolile inflamatorii intestinale sunt:
Bone complications encountered in inflammatory bowel disease are
C. Osteoporoza
D. Osteomalacia
E. Osteopenia
97
Complicațiile articulare întâlnite în bolile inflamatorii intestinale sunt:
Joint complications encountered in inflammatory bowel disease are:
C. Sacroileită
| D. Spondilită
98
Clasele de medicamente utilizate în bolile inflamatorii intestinale sunt:
The classes of drugs used in inflammatory bowel disease are:
A. Aminosalicilați
B. Corticosteroizi
D. Agenți biologici
A. Aminosalicylates
B. Corticosteroids
D. Biological agents
99
Aminosalicilații în bolile inflamatorii intestinale:
Aminosalicylates in inflammatory bowel diseases:
A. Se administrează în formele ușoare
B. Au efect antiinflamator
E. Mesalazina are cele mai puține efecte adverse
A. It is administered in mild forms
B. They have an anti-inflammatory effect
E. Mesalazine has the least side effects
100
Corticosteroizii în bolile inflamatorii intestinale:
Corticosteroids in inflammatory bowel disease:
B. Au efect antiinflamator
C. Exista formă fără efect sistemic-Budesonidul
D. Se indică doar în puseu
B. They have an anti-inflammatory effect
C. There is a form without a systemic effect - Budesonide
D. Indicated only in "loading dose" ?
101
Imunosupresoarele în bolile inflamatorii intestinale:
Immunosuppressants in inflammatory bowel disease:
C. Se utilizează în formele corticodependente sau corticorezistente ale colitei ulcerative
D. Se utilizează pentru menținearea remisiunii în boala Crohn
C. It is used in corticosteroid or corticosteroid-resistant forms of ulcerative colitis
D. It is used to maintain remission in Crohn's disease
102
Agenții biologici utilizați în bolile inflamatorii intestinale:
Biological agents used in inflammatory bowel disease:
A. Inhibă factorul de necroză tumorală (TNF) alfa
B. Sunt reprezentați de infliximab și adalimumab
E. Se administrează în formele fistulizante de boală Crohn
A. Inhibits tumor necrosis factor (TNF) alpha
B. They are infliximab and adalimumab
E. It is administered in fistulizing forms of Crohn's disease
103
Este adevărat că agenții biologici în bolile inflamatorii intestinale:
It is true that biological agents in inflammatory bowel disease:
B. Sunt indicați în menținerea remisiunii
D. Sunt indicați în forme moderate de colită ulcerativă care nu a răspuns la tratamentul convențional
E. Pot determina reactivarea TBC
B. They are indicated in maintaining remission
D. They are indicated in moderate forms of ulcerative colitis that has not responded to conventional treatment
E. May cause reactivation of TB
104
Tratamentul endoscopic în bolile inflamatorii intestinale constă în:
Endoscopic treatment in inflammatory bowel disease consists of:
A. Dilatări ale stenozelor
| B. Stentări ale stenozelor
105
Tratament chirurgical de urgență în colita ulcerativă este indicat în :
Emergency surgical treatment in ulcerative colitis is indicated in:
E. Perforație
106
Tratament chirurgical de urgență în boala Crohn este indicat în:
Emergency surgical treatment in Crohn's disease is indicated in:
A. Abcese abdominale
A. Abdominal abscess
107
* Care dintre următoarele clase de medicamente se folosește în tratamentul bolilor inflamatorii intestinale necomplicate?
* Which of the following classes of drugs is used in the treatment of uncomplicated inflammatory bowel disease?
C. Imunosupresoarele
108
Infliximab nu are indicație terapeutică în:
Infliximab has no therapeutic indication in:
E. Formele ușoare de boli intestinale inflamatorii, care răspund la tratamentul convențional
E. Mild forms of inflammatory bowel disease, which respond to conventional treatment
109
Remisiunea clinică a bolilor inflamatorii intestinale se apreciază prin:
Clinical remission of inflammatory bowel disease is assessed by:
B. Scorul de activitate Truelove-Witts
B. Truelove-Witts activity score
110
Selectați afirmația adevărată referitoare la scorul Mayo 2 în boala inflamatorie a intestinului:
Select the true statement about the Mayo 2 score in inflammatory bowel disease:
D. Un scor mai mic sau egal cu 2 semnifică inactivitate
E. Un scor de 5 semnifică formă moderată
D. A score less than or equal to 2 means inactivity
E. A score of 5 means moderate form
111
Morfopatologic, ciroza hepatică este definită prin:
Morphopathologically, liver cirrhosis is defined by:
D. Diminuarea hepatocitelor funcționale
E. Fibroză hepatică difuză
D. Decreased functional hepatocytes
E. Diffuse liver fibrosis
112
Cele mai frecvente cauze de ciroză hepatică sunt reprezentate de:
The most common causes of liver cirrhosis are:
A. Consumul cronic de alcool
D. Hepatitele cronice cu virus B, C, D
A. Chronic alcohol consumption
D. Chronic hepatitis B, C, D virus
113
* Selectați medicamentul sau agentul toxic ce poate fi implicat în etiopatogenia cirozei hepatice:
* Select the drug or toxicant that may be involved in the etiopathogenesis of liver cirrhosis:
C. Clorură de vinil
114
Următoarele afirmații despre ciroza hepatică sunt adevărate:
The following statements about liver cirrhosis are true:
A. Cauzele autoimune includ hepatita cronică autoimună și ciroza biliară primitivă
C. Alcoolul reprezintă cea mai frecventă cauză de ciroză în statele dezvoltate
D. Steatohepatita non-alcoolică constituie probabil una din cauzele importante de ciroza hepatică
A. Autoimmune causes include chronic autoimmune hepatitis and primary biliary cirrhosis
C. Alcohol is the most common cause of cirrhosis in developed countries
D. Non-alcoholic steatohepatitis is probably one of the major causes of liver cirrhosis
115
Cauze rare ale cirozei hepatice sunt:
Rare causes of liver cirrhosis are:
B. Toxoplasmoza
| E. Ciroza copilului indian
116
Clasificarea Child-Pugh în ciroza hepatică cuprinde următorii parametri:
Child-Pugh classification in liver cirrhosis includes the following parameters:
C. Encefalopatia
| E. Indicele de protrombină
117
Citoliza hepatică se referă la creșterea:
Hepatic cytolysis refers to the increase in:
C. ASAT
| E. ALAT
118
Următoarele afirmații despre carcinomul hepatocelular sunt adevărate:
The following statements about hepatocellular carcinoma are true:
A. Depistarea precoce se poate realiza prin monitorizare ecografică bianuală
B. Aproximativ 60% din carcinoamele hepatice survin pe o ciroză preexistentă
C. Este cea mai gravă complicație pe termen lung
A. Early detection can be achieved by biannual ultrasound monitoring
B. Approximately 60% of liver carcinomas occur on pre-existing cirrhosis
C. It is the most serious long-term complication
119
Următoarele afirmații privind patogeneza cirozei hepatice sunt adevărate:
The following statements about the pathogenesis of liver cirrhosis are true:
A. Dezvoltarea fibrozei hepatice difuze reprezintă elementul primordial în apariția cirozei
B. Depunerea de colagen din spațiul Disse are rol în alterarea schimburilor sânge-hepatocite
D. Nodulii de regenerare apar prin mecanism compensator
A. The development of diffuse liver fibrosis is the primary element in the occurrence of cirrhosis
B. Collagen deposition in the Disse space plays a role in altering blood-hepatocyte exchanges
D. Regeneration nodules occur through a compensatory mechanism
120
Elementele microscopice caracteristice cirozei hepatice sunt:
The microscopic elements characteristic of liver cirrhosis are:
A. Fibroza
B. Regenerarea nodulară
C. Dezorganizarea arhitecturii lobulare și vasculare
A. Fibrosis
B. Nodular regeneration
C. Disorganization of lobular and vascular architecture
121
Prezența anticorpilor antimitocondriali este caracteristică pentru:
The presence of antimitochondrial antibodies is characteristic of:
B. Ciroza biliară primitivă
122
Evaluarea non-invazivă a fibrozei hepatice se poate efectua prin următoarele teste biochimice
Non-invasive assessment of liver fibrosis can be performed by the following biochemical tests
A. APRI-AST, trombocite
B. Fibrotest
E .Forns
123
Următoarele afirmații referitoare la ciroza hepatică sunt adevărate:
The following statements about liver cirrhosis are true:
C. Hipertensiunea portală este elementul inițiator pentru apariția ascitei
E. Vasodilatația generalizată conduce la hipotensiune arterială
C. Portal hypertension is the initiating element for ascites
E. Generalized vasodilation leads to hypotension
124
Hipoalbuminemia din ciroza hepatică se explică prin:
Hypoalbuminemia in liver cirrhosis is explained by:
D. Insuficiența sintezei hepatice
D. Insufficiency of liver synthesis
125
Sunt contraindicații absolute pentru transplantul hepatic:
absolute contraindications for liver transplantation:
B. Infecții active cu sepsis
D. Boli cardiace avansate
B. Active infections with sepsis
D. Advanced heart disease
126
Ascita refractară poate fi definită astfel:
Refractory ascites can be defined as:
A. Reapariția ascitei sub tratament medicamentos la maxim 1 lună după evauarea inițială
B. Ascita care nu răspunde la doze maxime de diuretice
D. Ascita de grad 2 sau 3 care nu se poate reduce la ascită de gradul 1
A. Recurrence of ascites under drug treatment no later than 1 month after initial evaluation
B. Ascites that does not respond to maximum doses of diuretics
D. Grade 2 or 3 ascites which cannot be reduced to grade 1 ascites
127
Care este sursa cea mai frecventă de hemoragie digestivă superioară în cazul pacienților cu ciroză hepatică?
What is the most common source of upper gastrointestinal bleeding in patients with liver cirrhosis?
C. Varice esofagiene și gastrice
C. Esophageal and gastric varices
128
Tabloul clinic al pacientului cu hemoragie digestivă superioară prin efracție variceală poate include:
The clinical picture of a patient with upper gastrointestinal haemorrhage due to varicose veins may include:
C. Hematochezie
D. Hematemeză și melenă
E.Vărsături în „zaț de cafea”
C. Hematochezia
D. Hematemesis and melena
E. Vomiting in "coffee grounds"
129
Eficacitatea tratamentului diuretic la pacienții fără edeme se apreciază prin scăderea ponderală de maxim:
The effectiveness of diuretic treatment in patients without edema is assessed by the maximum weight loss:
B. 0,5 kg zilnic
130
Următorii parametri sunt necesari pentru calcularea scorului MELD (Model End-stage Liver Disease):
The following parameters are required to calculate the Model End Stage Liver Disease (MELD) score:
A. Creatinină serică
C. Bilirubină serică
D. INR
131
Pentru cuantificarea prognosticului pacienților cu ciroză hepatică se pot utiliza:
To quantify the prognosis of patients with cirrhosis of the liver can be used:
A. Scorul CHILD- PUGH
C. Scorul MELD
D. Scorul APACHE- pentru cei internați în unități de terapie intensivă
132
Selectați afirmațiile adevărate referitoare la ciroza hepatică de etiologie virală:
Select the true statements about liver cirrhosis of viral etiology:
B. Rata apariției cirozei hepatice în infecția cu virus B este condiționată de gradul de activitate
C. Clearence-ul antigenului HBs se poate nota spontan (rar) sau sub tratament
D. Ciroza este cel mai frecvent macronodulară
B. The rate of cirrhosis of the liver in B virus infection is conditioned by the degree of activity
C. HBs antigen clearance may be noted spontaneously (rarely) or under treatment
D. Cirrhosis is most commonly macronodular
133
Diabetul zaharat se asociază în 6-25% din cazurile de ciroză, în special în cazurile determinate de:
Diabetes is associated in 6-25% of cases of cirrhosis, especially in cases caused by:
A. Alcool
B. Hemocromatoză
C. Hepatita C
134
Parametrii biologici care indică insuficiența hepatică sunt:
The biological parameters that indicate liver failure are:
B. Hipoalbuminemie
C. Scăderea indicelui de protrombină
E. Fibrogen seric scăzut
B. Hypoalbuminemia
C. Decreased prothrombin index
E. Low serum fibrogen
135
Imunoelectroforeza poate evidenția:
Immunoelectrophoresis may show:
C. Creșterea IgA în cirozele hepatice alcoolice
D. Creșterea IgM în ciroza biliară primitivă
E. Creșterea IgG în cirozele hepatice virale
C. Increased IgA in alcoholic liver cirrhosis
D. Increased IgM in primary biliary cirrhosis
E. Increased IgG in viral liver cirrhosis
136
Modificările ecografice sugestive pentru diagnosticul de ciroză hepatică sunt:
The ultrasound changes suggestive for the diagnosis of liver cirrhosis are:
A. Conturul hepatic neregulat, structura hepatică neomogenă
B. Prezența ascite
E. Splenomegalia
A. Irregular liver contour, inhomogeneous liver structure
B. Presence of ascites
E. Splenomegaly
137
Selectați afirmațiile adevărate în ciroza hepatică:
Select the true statements in liver cirrhosis:
B. Semnele de hipertensiune portală pot fi evidențiate prin endoscopie digestivă superioară
C. Insuficiența hepatică severă se poate asocia cu hipoglicemie
D. Diagnosticul de peritonită bacteriană spontană impune tratamentul antibiotic
B. Signs of portal hypertension can be seen by superior digestive endoscopy
C. Severe hepatic impairment may be associated with hypoglycaemia
D. The diagnosis of spontaneous bacterial peritonitis requires antibiotic treatment
138
Tabloul clinic al unui pacient cu ciroză hepatică compensată poate cuprinde:
The clinical picture of a patient with compensated liver cirrhosis may include:
C. Steluțe vasculare
D. Astenie fizică
E. Manifestări hemoragice minore
C. Vascular stars
D. Physical asthenia
E. Minor hemorrhagic manifestations
139
Hipertensiunea portală se manifestă prin:
Portal hypertension is manifested by:
C. Splenomegalie congestivă
D. Circulație venoasă colaterală internă și externă
C. Congestive splenomegaly
D. Internal and external collateral venous circulation
140
* Tabloul biologic în ciroza biliară primitivă poate evidenția:
* The biological picture in primitive biliary cirrhosis can highlight:
B. Prezența anticorpilor antimitocondriali
141
Ciroza biliară primitivă se poate asocia cu următoarele afecțiuni extrahepatice:
Primary biliary cirrhosis may be associated with the following extrahepatic conditions:
C. Sindromul SICCA
D. Colita ulcerativă
E. Tiroidita autoimună
C. SICCA syndrome
D. Ulcerative colitis
E. Autoimmune thyroiditis
142
Care sunt semnele și simptomele în ciroza biliară primitivă?
What are the signs and symptoms in primary biliary cirrhosis?
A. Prurit
B. Icter
D. Xantoamele cutanate
143
Următoarele afirmații despre ciroza biliară secundară sunt adevărate:
The following statements about secondary biliary cirrhosis are true:
A. Poate apărea în evoluția obstrucților biliare cronice de cauză intrahepatică sau extrahepatică
B. Colangita sclerozantă este o cauză importantă de colestază intrahepatică și de ciroză biliară
D. Stadiile avansate beneficiază de transplant hepatic
A. May occur in the course of chronic biliary obstruction of intrahepatic or extrahepatic cause
B. Sclerosing cholangitis is a major cause of intrahepatic cholestasis and biliary cirrhosis
D. The advanced stages benefit from liver transplantation
144
Diagnosticul de boală Wilson se confirmă prin:
The diagnosis of Wilson's disease is confirmed by:
B. Scăderea ceruloplasminei serice
D. Creșterea cuprului hepatic peste 250 g/g țesut uscat
B. Decreased serum ceruloplasmin
D. Growth of liver copper over 250 g / g dry tissue
145
Peritonita bacteriană spontană reprezintă:
Spontaneous bacterial peritonitis is:
B. Infecția de regulă monomicrobiană a lichidului de ascită
C. Suprainfecția ascitei datorită colonizării cu germeni intestinali
B. Monomrobial infection of the ascites fluid
C. Superinfection of ascites due to colonization with intestinal germs
146
Selectați afirmații adevărate despre evoluția și prognosticul cirozei hepatice:
Select true statements about the evolution and prognosis of liver cirrhosis:
D. Gradul insuficienței hepatocelulare este principalul factor prognostic
E. Ciroza alcoolică poate avea un prognostic mai bun în condițiile abstinenței
D. The degree of hepatocellular insufficiency is the main prognostic factor
E. Alcoholic cirrhosis may have a better prognosis in terms of abstinence
147
Tratamentul de elecție în peritonita bacteriană spontană se face cu:
The treatment of choice in spontaneous bacterial peritonitis is done with:
D. Cefalosporine de generația a III-a
148
Complications that occur in liver cirrhosis are:
Complications that occur in liver cirrhosis are:
A. Hemoragia digestivă superioară
C. Encefalopatia hepatică
D. Sindromul hepato-renal
149
* Care dintre următoarele semne clinice reprezintă semn de hipertensiune portală?
* Which of the following clinical signs is a sign of portal hypertension?
E. Circulație colaterală venoasă externă, periombilical sau pe flancurile abdomenului
E. External venous collateral circulation, periumbilical or on the flanks of the abdomen
150
Care dintre următoarele modificări sugerează sindromul hepatopulmonar din ciroza hepatică?
Which of the following changes suggests hepatopulmonary syndrome in liver cirrhosis?
B. Gradient alveolo-arterial crescut
B. Increased alveolo-arterial gradient
151
Tratamentul ascitei presupune:
The treatment of ascites involves:
B. Repaus la pat
C. Restricție sodată
E. Administrarea de diuretice
B. Bed rest
C. Sodium restriction
E. Administration of diuretics
152
Profilaxia secundară a hemoragiei digestive superioare din varicele esofagiene se realizează prin:
Secondary prophylaxis of upper digestive hemorrhage in esophageal varices is achieved by:
D. Beta-blocante adrenergice
153
Conform clasificării West-Haven, encefalopatia hepatică se clasifică în 4 grade, astfel:
According to the West-Haven classification, hepatic encephalopathy is classified in 4 degrees, as follows:
B. Gradul II – asterixis, bradilalie, somnolență, semnul roții dințate
C. Gradul III- asterixis, confuzie marcată, hipertonie, hiperreflexie
D. Gradul IV – comă, asterixis dispărut, hipotonie musculară
B. Grade II - asterixis, bradylalia, drowsiness, gear sign
C. Grade III- asterixis, marked confusion, hypertension, hyperreflexia
D. Grade IV - coma, missing asterixis, muscular hypotonia
154
Selectați afirmațiile adevărate referitoare la peritonita bacteriană spontană:
Select the true statements about spontaneous bacterial peritonitis:
A. În lichidul de ascită se evidențiază polimorfonucleare neutrofile (PMN) > 250/mmc
D. Forma cu citologie pozitivă, dar cu culture negative, se numește ascită neutrocitară
A. Neutrophilic polymorphonuclear (PMN)> 250 / mmc is found in ascites fluid
D. The form with positive cytology, but with negative cultures, is called neutrocytic ascites
155
Contraindicațiile relative ale transplantului hepatic sunt:
The relative contraindications to liver transplantation are:
A. Vârsta avansată
C. Șunturile porto-cave
E. Tromboza portală
A. Old age
C. Port-cave shunts
E. Portal thrombosis
156
Un pacient cu ciroză hepatică poate prezenta următoarele modificări cutaneo-mucoase:
A patient with cirrhosis of the liver may experience the following cutaneous-mucosal changes:
A. Steluțe vasculare
B. Eritem palmar
E. Icter
A. Vascular stars
B. Palmar erythema
E. Jaundice
157
Hemocromatoza reprezintă:
Hemochromatosis represents:
C. Acumularea în exces a fierului în organism
D. O afecțiune autozomal recesivă în forma genetică
C. Excess accumulation of iron in the body
D. An autosomal recessive condition in genetic form
158
Simptomele și semnele clinice de encefalopatie hepatică includ:
Symptoms and clinical signs of hepatic encephalopathy include:
B. Asterixis
D. Inversarea ritm, somn, veghe
E. Obnubilarea
B. Asterix
D. Reversing rhythm, sleep, wakefulness
E. Obscurity
159
Următoarele afirmații referitoare la ciroza hepatică sunt adevărate:
The following statements about liver cirrhosis are true:
A. Hemoragia din varicele eso-gastrice reprezintă o complicație gravă
B. Amoniacul intervine în patogeneza encefalopatiei hepatice
C. Encefalopatia hepatică este agravată în cazul șunturilor porto-cave
D. La pacienții cirotici intervențiile chirurgicale pot determina apariția ascitei
A. Hemorrhage from eso-gastric varicose veins is a serious complication
B. Ammonia is involved in the pathogenesis of hepatic encephalopathy
C. Hepatic encephalopathy is aggravated in the case of porto-cavernous shunts
D. In cirrhotic patients, surgery may cause ascites
160
Endoscopia digestivă superioară poate evidenția următoarele semne de hipertensiune portală:
Upper digestive endoscopy may show the following signs of portal hypertension:
A. Gastropatia portal-hipertensivă
C. Varice gastrice
E. Varice esofagiene
A. Portal-hypertensive gastropathy
C. Gastric varices
E. Esophageal varices
161
Modificările hematologice care pot apărea la pacienții cirotici sunt:
The haematological changes that may occur in cirrhotic patients are:
B. Anemia
C. Trombocitopenia
E. Leucopenia
162
Sindromul hepato-renal se definește prin:
Hepato-renal syndrome is defined by:
C. Absența șocului
D. Lipsa îmbunătățirii funcției renale după oprirea diureticelor
E. Absența unei boli renale de fond
C. Absence of shock
D. Lack of improvement in renal function after stopping diuretics
E. Absence of underlying kidney disease
163
* Sindromul hepato-renal tip II se caracterizează prin:
| * Type II hepato-renal syndrome is characterized by:
B. Faptul că poate evolua în timp înspre sindrom hepato-renal tip I
B. The fact that it can evolve over time towards type I hepato-renal syndrome
164
Sindromul hepato-renal din ciroza hepatică aparte datorită:
Hepato-renal syndrome in liver cirrhosis due to:
D. Scăderii fluxului plasmatic renal
D. Decreased renal plasma flow
165
Sindromul hepato-renal poate să apară la pacienții cu:
Hepato-renal syndrome may occur in patients with:
A. Boli hepatice cronice
C. Insuficiență hepatică severă
A. Chronic liver disease
C. Severe hepatic impairment
166
Aspectul histologic renal la pacienții cu sindrom hepato-renal indică:
The renal histological appearance in patients with hepato-renal syndrome indicates:
A. Aspect normal
167
Patogeneza sindromului hepato-renal implica:
The pathogenesis of hepato-renal syndrome involves:
C. Vasodilatație splahnică
D. Hipotensiune arterială
C. Splanchnic vasodilation
D. Hypotension
168
Care sunt mediatorii vasoactivi ce intervin în sindromul hepatorenal?
What are the vasoactive mediators involved in hepatorenal syndrome?
A. Endotelina 1
B. Tromboxanul A2
E. Cisteinil-leucotriene
169
Cel mai important factor de risc pentru apariția sindromului hepato-renal este:
The most important risk factor for hepato-renal syndrome is:
C. Infecția
170
Administrarea intravenoasă de albumină în sindromul hepatorenal se face:
Intravenous administration of albumin in hepatorenal syndrome is done:
C. 1 g/kg în prima zi urmat de 40 de g/zi
C. 1 g / kg on the first day followed by 40 g / day
