Glande Flashcards
(13 cards)
Glande endo - caracteristici generale
- glande permanente
- bine individualizate anatomic (tiroida, suprarenala,
hipofiza, epifiza, paratiroidele); - glande endocrine mici,
- dispersat în alte organe (insulele lui Langerhans,
celulele foliculino şi luteinosecretoare); - glande endocrine tranzitorii (placenta, corpul galben).
Produsul de secreţie al glandelor endocrine – hormon
Sunt substanţe biologice active acţionează în cantităţi foarte mici şi la distanţă de locul lor de formare, modulează desfăşurarea unor procese fiziologice.
Prin acţiunea lor controlează procesele biologice
generale
- creşterea,
- diferenţierea,
- maturarea,
- nutriţia,
- metabolismul,
- reproducerea
au o acţiune specifică asupra unor ţesuturi sau glande
“ţintă”.
glande endo - plan general de organizare
- organe mici
- puternic vascularizate şi inervate,
- fără canal excretor,
Formate: - capsulă,
- stromă (întotdeauna de origine mezodermală)
- parenchim.
ecto-,
mezo-,
endoderm
- CAPSULA
- înveleşte glandele,
- de natură conjunctiv-fibroasă,
- emite septuri conjunctive,
o ce compartimentează organul în lobi (loji). - STROMA
- conjunctivă,
- formată dintr-o substanţă fundamentală,
- fibre colagene, de reticulină şi celule conjunctive. - PARENCHIMUL
- cuiburi / cordoane de celule epiteliale glandulare,
- între ele o reţea bogată de capilare
o sinusoide,
o comune.
- citoplasmă cu organite implicate în procesele de
sinteză şi secreţie
o mitocondrii,
o aparat Golgi,
o ergastoplasmă
o incluziuni (vacuole, granule).
Adenohipofiza
- 75%
- învelită într-o capsulă fibroasă
odin duramater,
odin care se desprind septuri,
oîmpart parenchimul în loji.
ocelulele endocrine,
oînconjurate de fibre de reticulină şi
vase capilare sinusoide (stroma).
o Populaţia celulară, heterogenă:
▪ organizată în cordoane celulare anastomozate
A. celule cromofobe
B. celule cromofile.
A. CELULELE CROMOFOBE - mici (φ 7 μm) - reprezentate prin nuclei înconjuraţi de o citoplasmă oredusă, oincoloră, orău delimitată, oapar sub forma unor "îngrămădiri nucleare". - Semnificaţia lor este discutată, o considerate ca celule: ▪ degranulate, ▪ celule de rezervă, ▪ celule foliculare, cu rol de susţinere.
B. CELULELE CROMOFILE - 48% - celule relativ mari, - cu limite distincte - dispuse pericapilar. Există două subpopulaţii: 1. CELULELE ACIDOFILE (alfa), - reprezintă 75% din populaţia celulară cromofilă, - conţin granulaţiuni: omari, oacidofile, ode natură proteică (PAS negative).
oDupă hormonul sintetizat aceste celule se împart în: ▪ celule S.T.H. cele mai numeroase secretă somatotropul ▪ L.T.H., puţine, care secretă prolactina. 2. CELULELE BAZOFILE, - 25% - Sunt celule: omari, opoligonale ocu granulaţii bazofile, (PAS pozitive) Elaborează un număr mare de hormoni: a. celulele T.S.H. - cu granulaţiile cele mai mici, - ecretă hormonul tireotrop;
b. celulele A.C.T.H.
- secretă adenocorticotrop hormonul;
c. celulele M.S.H.
- secretă hormonul melanostimulator;
d. celulele gonadotrope,
- unele secretă FSH
ocare la femeie reglează ovogeneza
osecreţia de foliculină
ola bărbat reglează spermatogeneza;
- celule sintetizează LH-ul
o la femeie determină:
▪ ovulaţia,
▪ formarea corpului galben
▪ sinteza luteinei,
o la bărbaţi sinteza testoteronului.
II. PORŢIUNEA TUBERALĂ
- formată din celule mari
III. LOBUL INTERMEDIAR,
- celule bazofile migrate din lobul anterior,
- mici foliculi care conţin coloid.
- Hormonul melanocitostimulator, este secretat de către
celulele bazofile din această regiune.
NEUROHIPOFIZA
NEUROHIPOFIZA este formată din lobul posterior şi infundibul. Lobul posterior - bogat în fibre nervoase amielinice, odin tractul hipotalamo-hipofizar, - 2 categorii de celule: onevrogliile (pituicitele) ocelule bazofile (puţine).
o De-a lungul FIBRELOR amielinice cât şi mai ales în porţiunile lor terminale ▪apar formaţiuni tumefiate, ▪aspect eozinofil, ▪cu conţinut de mucopolizaharide. ▪neurosecreţia din nucleii supraoptici şi paraventriculari din hipotalamus, ▪"corpii lui Herring".
o PITUICITELE ▪formă neregulată ▪cu prelungiri fibroase lungi şi ramificate sau scurte protoplasmatice. ▪ se termină ∙pe pereţii vaselor ∙corpii lui Herring, ∙rol în eliberarea hormonilor secretaţi în neuronii hipotalamici. o ocitocina ovasopresina.
Conexiunile glandei cu hipotalamusul a. sistemul hipotalamo-neurohipofizar b. sistemul hipotalamo-adenohipofizar. a. Sistemul hipotalamo-neurohipofizar - 2 nuclei din hipotalamus, - axonii lor formează tulpina infundibulară, - ajung în lobul posterior hipofizar. - Hormonii sunt transportaţi de-a lungul axonilor în neurohipofiză - eliberaţi în circulaţie.
b. Sistemul hipotalamo-adenohipofizar
- neuronii secretori din hipotalamus
oeliberează factorii de stimulare cu rol de eliberare şi
inhibare a secreţiei adenohipofizare.
- Aceşti mediatori sunt transportaţi printr-un sistem
vascular de tip port la adenohipofiză.
Vascularizaţia hipofizei
- Lobul anterior
oarterele hipofizare anterioare,
- cel posterior
oarterele hipofizare posterioare.
- Sistemul port hipofizar
o reţea venoasă, care leagă
▪ capilarele din hipotalamus,
▪ cu capilarele sinusoide ale lobului anterior.
EPIFIZA
EPIFIZA - glanda pineală, - organ mic, - origine neuro-ectodermică Capsulă - origine pineală, - trimite septe conjunctive. Stroma: - conţine numeroase fibre de reticulină, - celule gliale, - mastocite - celule pigmentare. Parenchimul - celule principale, PINEALOCITE - celule gliale interstiţiale.
Pinealocitele - celule cu numeroase prelungiri. - Nuclei: o mari, o reniformi, - citoplasmă oslab colorată, bazofilă, obogată în granule fie argentafine, fie de lipofuscină. oExpansiuni care se termină butonat sau în coşuleţe, ▪ la nivelul altor celule, ▪ la nivelul capilarelor.
Pinealina este un hormon cu acţiune hipoglicemiată, identică cu a insulinei. Melatonina La pubertate epifiza involuează, - în parechimul glandular apar structuri lamelare circulare, calcificate - calcosferiţi sau nisip cerebral şi adipocite.
TIROIDA - caracteristici generale
TIROIDA - cea mai mare glandă endocrină (20-40 gr) - origine endodermică, - aşezată în regiunea omohiodiană, - mai voluminoasă la copii, la tineri şi la femeile gravide. STRUCTURA ŞI ULTRASTRUCTURA. - doi lobi laterali, - uniţi printr-un istm. Capsulă - înveleşte organul - puternic aderentă - emană septuri conjunctivo-vasculare, - delimitează lobulii glandulari.
Stroma - stroma conjunctivă perilobulară o interlobulară, o interlobară, - stroma intralobulară, perifoliculară oo reţea de reticulină fină, oînglobată în substanţa fundamentală, omembrana bazală a foliculilor Parenchimul - foliculi tiroidieni oaflaţi în diferite stadii de activitate - insule de celule tiroidiene, o aşezate printre foliculi.
HISTOFIZIOLOGIA - doi hormoni oconţin iod TIROXINA TRIIODOTIRONINA. - care sunt depozitaţi în coloidul folicular - sub influenţa hormonului tireotrop ocoloidul suferă modificări chimice, oabsorbit în celulele foliculare (microvilozităţile polului apical), ose eliberează hormonii tiroidieni, oprin micropinocitoză inversă traversează polul bazal al celulei oajung în sânge.
Foliculul tiroidian
FOLICULUL TIROIDIAN - celule epiteliale - cavitate plină de coloid. a. Epiteliul folicular - simplu cubic: 1. Celulele FOLICULARE (principale) - sunt polarizate, - polul apical în contact cu coloidul - polul bazal îndreptat spre stromă.
- Nucleul
o forme dependente de cele ale celulei,
▪ ovalar (celule cilindrice),
▪ rotund (celule cubice sau turtite),
▪ poziţia sa este legată de funcţie celulei
∙apical în momentul elaborării coloidului
∙bazal în momentul eliberării acestuia - Citoplasma
obazofilă
obogată în organitele angajate în sinteza proteică - La polul apical plasmalema organizează microvili,
- polul bazal numeroase pliuri (labirint) sau falduri.
Celulele
PARAFOLICULARE
2. Celulele PARAFOLICULARE - intercalate între membrana bazală şi celulele foliculare - sau aglomerate în insule interfoliculare - sunt mari, - citoplasma oslab colorată ocelule clare, ▪ foarte bogată în mitocondrii ▪cu sau fără granulaţiuni ∙calcitonina
b. Coloidul tiroidian
- masă omogene
- intens acidofilă când se găseşte în stare vâscoasă
- bazofilă în stare diluată.
- Conţine:
o nucleoproteine
o tireoglobulină
▪ glicoproteina iodată
- Fiecare folicul şi insulă este înconjurat de o reţea de
fibre reticulinice cu funcţie de membrană bazală.
PARATIROIDELE
GLANDELE PARATIROIDE - patru glande mici - greutate totală 120 mg - incluse câte două în fiecare lob tiroidian. Capsulă - subţire, - de natură conjunctivă. Stroma - reticulino-capilară Celulele : a. PRINCIPALE, - celule mici - izodiametrice - nucleu osferic, ocentral
- citoplasmă oclară ▪celule inactive o întunecată, ▪bazofilă ▪cu granule de secreţie ▪celule active. b.OXIFILE - mai numeroase la adult şi la bătrâni, - citoplasmă abundentă eozinofilă - nucleu picnotic; - ele reprezintă forme de îmbătrânire ale celulelor principale. HISTOFIZIOLOGIA - elaborarea parathormonului
Glandele suprarenale
GLANDELE SUPRARENALE - organe epitelio-nervoase, - două glande endocrine odeosebite ca origine, ostructură ofuncţie: CORTICOSUPRARENALA MEDULOSUPRARENALA. Corticosuprarenala - origine mezodermică - absolut indispensabilă vieţii Medulosuprarenala - origine neuro-ectodermică - nu este absolut indispensabilă vieţii.
CORTICOSUPRARENALA
CORTICOSUPRARENALA - dispusă superficial - delimitată de o capsulă oemite septuri oîmpart parţial parenchimul. Stroma: - capilaro-reticulinică - delimitează cordoane celulare ocu dispoziţie şi aspect citologic specific formând zonele: ▪ glomerulară, ▪ fasciculată ▪ reticulată.
a. ZONA GLOMERULARĂ
- 10 %
- în vecinătatea capsulei,
- formată din celule:
omici,
obazofile,
ogrupate în cordoane dispuse
în formă de anse sau glomeruli.
- Citoplasma
obogată în organite,
▪ REN
oelaborează mineralocorticoizii.
b. ZONA FASCICULATĂ
- 75 %
- formată din cordoane celulare
- dispuse aproximativ paralel,
- înconjurate de capilare.
Celulele
- mari, poligonale,
- adesea binucleate,
o nuclei veziculoşi,
o hipocromi.
- Citoplasma
o aspect spongios, (spongiocite)
▪ bogată în mitocondrii,
▪ REN
▪ vacuole lipidice.
- elaborează glucocorticoizii
c. ZONA RETICULATĂ
- 15 %
- aşezată perimedular,
- prezintă celule relativ
mari,
- grupate în cordoane
anastomozate (reţea)
- structura citologică în
raport cu activitatea lor
metabolică.
- elaborează hormonii
sexuali
MEDULOSUPRARENALA
MEDULOSUPRARENALA - celule mari poliedrice - dispuse în cordoane, - despărţite prin capilare. - fiecare celulă vine în contact cu ocapilarul arterial ocapilarul venos. - Nucleul: oveziculos ospre polul arterial
- citoplasmă:
o granule mici,
o refringente
o afinitate faţă de sărurile de crom
▪ catecolamine (adrenalină, noradrenalină).
▪celule cu granule de noradrenalină care prezintă o
fluorescenţă naturală;
▪celule cu granule de adrenalină care nu prezintă
fluorescenţă naturală.
Mai întâlnim: - celule nervoase simpatice,
oizolat
ogrupe mici, - fibrele postganglionare
în jurul celulelor cromafine şi a vaselor capilare arteriale.
paraganglionii
P A R A G A N G L I O N I I - aglomerări de celule cromafine mici, - care secretă adrenalină. - Conţin: ofibre nervoase mielinice şi amielinice, ocelule ganglionare onumeroase vase sanguine. - Sunt localizaţi: oţesutul conjunctiv retroperitoneal, oovarului, outerului, oveziculelor seminale ovezicii urinare. Paraganglionul aortic abdominal Zuckerkandl este prezent la copil, se micşorează la adolescent iar la adult involuează.
