Odonto - capitol 1

Question 1

Tesuturile odontale deriva din

Answer 1

Ectoderm:
1. smalt 
2. epiteliu gingival
Mezenchim divers diferentiat:
1. dentina
2. cement
3. os alveolar
4. spatiu periodontal
5. tesut pulpar

Question 2

Odontom

Answer 2

D + spatiu periodontal + os
= complex morfo-functional
D = elementul specific
componenta moale - pulpa
componenta dura - smalt, cement, dentina

Question 3

De cine sunt produse elementele D

Answer 3

Smalt - celule epiteliale diferentiate
= ameloblaste = adamantoblaste
Dentina - mineralizarea substratului matriceal de catre odontoblasti
Pulpa - deriva din papila mezenchimala

Question 4

Caractere smalt - topografice:

Answer 4

1. grosime

2. aspect de suprafata

Question 5

Grosime smalt

Answer 5

in functie de grupul D si diferitele zone de pe S coronara
cuspizi M - 2,5-3mm
cuspizi PM - 2,3-2,5mm
margine I DF - 2mm
colet IL - 0,2mm
descreste progresiv spre colet - relatie cu cementul
cement acopera smalt - 60-65%
cap la cap - 30%
x contact - 5-10%

Question 6

JAC - configuratie anatomo-histo

Answer 6

smalt - foarte subtire, prisme putine, atipice, fragile
dentina - canalicule putine, dimensiuni < coronar, fara ramificatii
N - colet acoperit de gingie
patologic - dentina in ctc direct cu CO - retentie B
cand poate sa apara:
1. RG la varstnici
2. boala paro
3. periaj traumatic
4. strat cement care acopera smaltul foarte subtire (50-100microni) - se pierde usor
–> expunere dentinara
fermentatie acida
modificari biochimice
–> Hssb dentinara

Question 7

Roluri smalt

Answer 7

1. neutralizare partiala F masticatorii - grosime si dispozitiv sustinere D
2. protectie tesut pulpar fata de excitatii fizice, chimice, electrice - grosime & structura
3. procese functionale - triturare, apucare, taiere si formare bol alimentar - forma neregulata

Question 8

Caractere fizice smalt

Answer 8

1. Duritate
2. Rezistenta
3. Transluciditate
4. Izolator
5. Solubilitate = vulnerabilitate la atac acid
6. Radioopacitate

Question 9

Duritate smalt

Answer 9

= 5-8 grade pe scara Mohs - aproape de diamant
crescuta - S Oc M si PM
scazuta - straturi profunde smalt
- S px
Kroncke & Buhler: duritate = mineralizare/structura

Question 10

Rezistenta smalt este datorata

Answer 10

1. c% crescute de substanta minerala
2. structurii complexe
   asigurata de:
3. gruparea cristalelor in prisme separate de substanta interprismatica
4. traiectorie curba a prismelor de smalt
   
   • rezilienta
   • risc scazut de fracturare la socuri Oc

Question 11

Transluciditate smalt

Answer 11

variabil intre alb galbui si albastru cenusiu
in functie de grosimea si calitatile smatului - depind de:
1. structura arhitectonica a prismelor de smalt
2. compozitia chimica
3. gradul de mineralizare
4. dimensiunea tesuturilor D - pulpa si dentina
5. varsta P
6. culoarea dentinei subiacenta

Question 12

Ropacitate smalt

Answer 12

>os, dentina, cement
clinic - permite:
1. stabilire grad afectare smalt
2. apreciere corectitudine in timp a unor T
3. aparitie carii secundare marginale

Question 13

Vulnerabilitate la atacul acid = solubilitate smalt

Answer 13

solubil in mediu acid
 - nu e uniforma - creste de la S la JAD
in functie de:
1. calitate smalt
2. c% F
c&F crescuta:
scade:
1. demineralizarea
2. duritatea
3. solubilitatea
creste: remineralizarea
Solubilitatea in mediu acid = cauza aparitiei cariilor
- poate fi influentata prin:
1. igienizare
2. aplicatii topice F
3. actiuni preventive impotriva factorilor etiologici ai cariei

Question 14

Caractere chimice smalt - SM

Answer 14

95-98% din V
87-91% din G
90% SM smalt - fosfati de Ca = cristale micro HA divers orientate
2% fluorapatita - mai putin solubila in acizi organici
carbonati
silicati
fosfati

Question 15

Caractere chimice smalt - SO

Answer 15

0,4% din V
2% din G
colagen - 1/3 solubil
                 2/3 insolubil
fractiuni insolubile structurate in lanturi polipeptidice asemanatoare cu colagenul/keratina
fractiuni solubile:
1. P solubile
2. P serice
3. P legate de Ca
4. fosfoP
5. peptide cu AA similari cu cei din colagen
6. glucide - mai ales superficial
    - galactoza, Glu, manoza, xiloza, fucoza, amnoza, MPZ
7. lipide - colesterol, AG nesaturati
8. acizi organici

Question 16

Schimb de microelemente smalt

Answer 16

dupa mineralizare:
1. difuziune
2. schimb ionic
dupa eruptie:
1. difuziune saliva &
2. schimb ionic componenti alimentari
3. in anumite arii - procese slabe de demineralizare/remineralizare

Question 17

Compozitie HA

compozitie minerala variabila in functie de:

Answer 17

1. compozitia in microelemente a fluidelor tesuturilor din corp la momentul depunerii lor in faza de cristalizare
2. dominanta genetica ce conduce procesele bio-anorganice
   
   • P cu boli metabolice/de nutritie vor avea c% diferita fata de P sanatosi
   • ex: familii cu boala Willson, Menkes, Alzheimer

Question 18

Caractere morfofunctionale - straturi smalt

Answer 18

straturi:
1. intern aprismatic
2. prismatic - prisme smalt & substanta interprismatica
3. extern aprismatic
cristalele de HA - 2 structuri:
  - prisma de smalt
  - substanta interprismatica

Question 19

Prismele de smalt

Answer 19

= unitate fundamentala smalt
= cordoane inguste, mineralizate, contur poligonal, in pachete dense
- strabat smaltul de la JAD spre exterior
numar ↑ la D cu coroane voluminoase - 12mil Mmax
↓ la D cu coroane mici - 5mil ILmand
- nu sunt in contact intre ele - separate de substanta interprismatica
- inconjurate de teaca prismei
dimensiuni = 4-8microni
↑ spre S smalt
↓ spre S dentinei
lungime variabila - in functie de grosimea smaltului
! nu e egala cu grosime - au traiect sinuso
↑ la cuspizi
↓ la colet
traiect
- usor sinuos in 1/3 spre JAD
- mai liniar in 2/3 spre exterior
- se pot intinde de la JAD la S sau dispar pe parcurs si sunt continuate de alte prisme

Question 20

Striatii transversale smalt

Answer 20

• la 4-5microni unele de altele
• perpendiculare pe axul lung al prismelor
  apar ca niste discuri suprapuse, intunecoase, albicioase
• alterneaza regulat
• mai evidente in smaltul insuficient calcificat
  = formarea ritmica a matricei smaltului
• zone de intensitate variabila de mineralizare
• ritmata de activitatea nocturna/diurna metabolica

Question 21

Striatiile paralele ale lui Retzius smalt

Answer 21

= liniile de crestere ale lui Retzius
= linii paralele, intunecate si clare, echidistante
- distanta > decat striatiile transversale
- smaltul se formeaza in straturi succesive
= depunerea ciclica a matricii smaltului si calcificarea sa
- urmeaza conturul morfologic al D
directii:
- JAC - perpendicular pe axul lung D
- 1/2 medie coronara - oblice
- spre Oc/I - devin verticale, aproape || cu axul lung D
- cuspizi - dorma de arcuri ce coafeaza stratul de dentina cel mai proeminent
- se adapteaza stratului de dentina subiacent
transversal - forma de cercuri concentrice || S externa smalt
- dispuse la intervale neregulate - ca si liniile de arbori
la jonctiunea cu S amelara - majoritatea formeaza PERKYMATII

Question 22

Perkymatiile

Answer 22

= serie de santuri circulare, || intre ele
la jonctiunea striatiilor paralele ale lui Retzius cu S amelara
- mai ales la colet
- distanta ± regulata = 60-120microni

Question 23

Sectiune longitudinala prisme de smalt

Answer 23

• coloane poliedrice
• traiect sinuos - diferit de la o zona la alta
  – orientate incat sa R la P axiale - aranjament alternativ pe grup/strat de prisme
• schimbarea de directie - progresiv de la JAD spre exterior
• rar directie dreapta rectilinie
• in general perpendicular pe JAD
  - colet - directie apicala - < ascutit
  - 1/2 medie - orizontala
  - I/Oc - oblice spre verticale || cu axul lung D
  sectionare in planuri diferite - fenomen optic = striile lui Hunter-Schreger

Question 24

Striile lui Hunter Schreger

Answer 24

vizibile la microscop cu lumina polarizata
- sectiune longitudinala
daca prisma a fost sectionala longitudinal - S ↑ - benzi clare = PARAZONII
daca prisma a fost secionata pe o latura a curburii transversale - S↓ - benzi intunecate = DIAZONII

Question 25

Smaltul nodos

Answer 25

= aspect particular al smaltului in zonele functionale - Oc, I, Ce
- fascicule de prisme care au un traiect neregulat, sinuos si se intrepatrund in apropierea dentinei
- R↑
- x desprinderea prismelor la preparatie
clinic:
- orientare importanta in fazele de preparare ale cavitatii ai caror pereti trebuie sa fie R
- mai ales important la materialele neadezive

Question 26

Sectiune transversala prisme de smalt

Answer 26

contur polimorf
forma:
1. poligonala frecvent
2. ovalara
3. solz de peste
4. gaura de cheie
5. rotund

Question 27

Modificari smalt in functie de varsta - structurale

Answer 27

dupa terminarea amelogenezei smaltul nu mai sufera remanieri tisulare
C modificari structurale:
1. traumatic - pierderi smalt/uzura D - abrazie, atritie
2. chimic - uzura substanta cu pH acid - alimentatie/expuneri profesionale/regurgitatii acide/vomismente - eroziuni
3. carioasa - fermentatie acida
- igiena slaba
- biofilm B
- carbohidrati
Modificari structurale:
1. uzura de S smalt - disparitie partiala/totala smalt aprismatic extern
- transpare dentina subiacenta
2. modificare culoare
- incorporare substante colorante
- modificari dentinare - transpar cand smaltul e subtire
3. scadere permeabilitate smalt
4. creste c% F de la S smaltului

Question 28

Grosime dentina

Answer 28

repartizata aproape uniform pe toata S D - spre apex
3-7mm - Oc M si PM
3-5mm - margini I
3-5mm - radacina
3-4mm - colet
1-3mm - apex

Question 29

Caractere fizice dentina

Answer 29

1. Culoare
2. Semitransparenta
3. Depresibilitate
4. Radioopacitate
5. Duritate
6. Permeabilitate

Question 30

Culoare dentina

Answer 30

DT - alb-galbui
DP - galben deschis
- devine mai inchisa la inaintarea in varsta din cauza Senescentei dentinare
= fenomen natural
- mineralizare canalicule dentinare
- scadere grad transparenta
→ galben intens care transpare prin stratul de smalt subtiat

Question 31

Duritatea dentinei

Answer 31

5° pe scara Mohs

- os

Question 32

Cum ne dam seama ca am trecut de smalt si am intrat in dentina la instrumentare?

Answer 32

prin prisma culorii, duritatii si semitransparentei dentinare

1. S cu aspect mat - x luciul smaltului
2. culoare mai galbena
3. duritate mai scazuta - instrumentar mai eficient
4. durere - sectionare canalicule dentinare
   - deplasare lichid tisular in interiorul lui

Question 33

Depresibilitatea dentinara

Answer 33

anume grad de elasticitate - suporta usoare deprimari
rol:
1. amortizare socuri masticatorii la nivelul smaltului
2. asigura stabilitate morfologica a smaltului

Question 34

Radioopacitate dentina

Answer 34

cement

Question 35

Permeabilitatea dentinara - influenteaza

Answer 35

1. extinderea si gravitatea raspunului pulpar
2. conductanta hidraulica
3. aparitia ssb dentinare
4. controleaza miscarea fluidului dentinar
5. poate permite difuziunea substantelor medicamentoase

Question 36

Permeabilitatea dentinara - factori

Answer 36

1. varsta P
2. fenomenul de remineralizare
3. scleroza dentinara
4. apozitia de dentina tertiara
5. precipitarea cristalelor in canaliculele dentinare
6. senescenta pulpara

• interfereaza cu transmisia hidrodinamica prin canaliculele dentinare

Question 37

Permeabilitate dentinara ↑ si ↓

Answer 37

CRESTERE:
1. D tineri
2. in apropierea pulpei dentare
- in functie de grosimea stratului dentinar
- strat dentinar mai aproape de pulpa
- dimensiune canalicule ↑
- fibre nervoase terminale mai aproape de mediul exterior
- transmitere durere mai prompta
2. zona coarnelor pulpare vs centrul Oc
3. S Px vs Oc
SCADERE:
1. dentina radiculara vs colet - numar diferit de canalicule
colet = 42k/mm2
radicular = 8k/mm2
fluidul intercanalicular radicular = 2% din cel coronar
2. prezenta DDR post intrumentare - temporar
3. P salivare/plasmatice - temporar
4. diferente regionale date de neregularitati canaliculare
5. depuneri:
- minerale
- componente organice prelungiri odontoblasti
- depozite colagen
6. interfata dentina secundara-tertiara neregulata, atubulara

Question 38

Caractere chimice dentina - SM

Answer 38

67% (63,3-70,3%)
 25% din V
 80% din G
componente:
 Ca = 28-35%
 PO = 13-17%
!! Ca/Po = 2/1 in functie de varsta: 
     ↑ pana la varsta la 30 ani
     ↓ la varstnici
 carbonati = 3%
 Mg = 1-2%
 Na, Cl, K, F, Si, Zn <1%
 Staniu, Strontiu, Pb, Fe, Mn

Question 39

Caractere chimice dentina - CO

Answer 39

20% (10-21%)
matrice colagenica - produs al odontoblastilor in odontogeneza
90% colagen - contine P x100 vs smalt
10% fractiune insolubila noncolagenica = keratina
rol in initiere si mineralizare - legare Ca

Question 40

Caractere morfo-functionale - tipuri dentina

Answer 40

1. Mantaua dentinara = dentina periferica
2. Dentina circumpulpara = dentina primara
3. Dentina intercanaliculara = intertubulara
4. Dentina pericanaliculara
5. Dentina secundara = functionala
6. Predentina

Question 41

Caractere topografice cement

Answer 41

grosime in sectiune longitudinala:
20-30microni JAC
20-60microni ICmax
150-200microni apex
 - dupa 70 de ani - valori x3
creste in grosime toata viata

Question 42

Caractere fizice cement

Answer 42

1. Duritate < x2,4 vs smalt
   x1,4 vs dentina
2. Culoare galbui-deschis: smalt
3. Mat - x transluciditate
4. Permeabilitate ↑
   - favorizeaza schimburi metabolice cu tesuturile vecine
   - avansare microorganisme spre dentina
5. Ropacitate < smalt, dentina
6. R ↓ la atacul acid - mai ales la colet

Question 43

Cauze invazie mai rapida B in cement

Answer 43

1. permeabilitate ↑
2. mineralizare ↓
3. strat granular Tomes mineralizat ↓
4. ligamente D-alv aproape in < drept

Question 44

La nivel JAC dificil de format strat hibrid cement

- cauze si efecte

Answer 44

C:
1. numar canalicule dentinare ↓
2. ramificatii ↓
3. cement acelular, afibrilar - x R mecanica
efecte:
1. fractura restaurare
2. acumulare placa
3. carie secundara marginala

Question 45

Caractere chimice cement - CM

Answer 45

= anorganica = HA 
45-50%
31% din V
61% din G
masa uscata
 - fosfati & carbonati Ca - cristale HA aciculare - cele mai mici dintre t dure D
 - F - c% maxima din corp
 - Mg - c%< dentina - resturi fine
 - Pb, Cu, Fe
o data cu vartsa ↑ cristalinitatea si mineralizarea

Question 46

Caractere chimice cement - CO

Answer 46

50-55%
= matrice fibrilara de colagen - formata de odontoblasti
colagen tip I = 90% - agregat in fibrile - fibre
colagen tip III = 5%
fibre reticulina - in forma de benzi

Question 47

Colagenul cementar contine cantitati mari de:

Answer 47

1. hidroprolina
2. glicina
3. alanina
4. prolina

Question 48

Caractere morfo-functionale cement de ce depind?

Answer 48

1. varsta P
2. stimuli la care e supus in functia Oc
3. procese de migrare fiziologica D

Question 49

Clasificare cement

Answer 49

1. localizare - coronar/radicular
2. prezenta celulelor - celular/acelular
3. continut in fibre - fibrilar/afibrilar
4. moment formare - primar/secundar
5. dupa Bosshardt:
   1) acelular si afibrilar
   2) celular cu fibre extrinseci
   3) celular si acelular cu fibre intrinseci
   4) celular mixt stratificat - amestec din celelalte forme

Question 50

Straturile cementului secundar difera prin

Answer 50

1. denumire
2. viteza de formare
3. compozitie chimica
4. grad mineralizare
   distributia pe S D - in functie de formarea radacinii
   - supuse modificarilor pe parcursul existentei lor

Question 51

Functiile cementului

Answer 51

1. substrat tisular pentru atasarea ligamentelor D-alv
2. contribuie la mentinerea relatiilor Oc
3. adaptare functionala Oc - compensare pierderi substanta dura
4. protectie radacina D
5. reparare pierderi de substanta radiculara dupa:
   
   • traumatisme
   • resorbtie radiculara externa
   • leziuni osteitice periapicale cronice
6. pastrare intacta ligament si functie
   
   • se depune permanent, peste cementul imbatranit

Question 52

Tipuri hipercementoza

Answer 52

1. Functionala
2. Infrasolicitare functionala
3. fiziologica = senila
4. cu localizare la nivelul furcatiei
5. Periapicala
6. Posttraumatica

Question 53

Resorbtia cementara

Answer 53

Fiziologica - rizaliza DT
Patologica:
1. posttraumatisme Oc violente - desprindere fragmente cement
2. post F supradozate si prelungite - crosete si T orto
- deplasari supradozate radiculare
- agravat de x vascularizatiei & metabolismul ↓
3. patologie parodontiu apical
4. dupa transplantari/reimplantari D
5. afectiuni generale:
1) hipovitaminoza A
2) hipotiroidism
3) TBC
4) osteodistrofia fibroasa ereditara
→ dezorganizare insertie fibre ligamentare D-alv si mobilitate D
! daca factorii patologici sunt indepartati - posibil cementogeneza

Question 54

Continut canalicule dentinare

Answer 54

1. prelungiri citoplasmatice odontoblasti
2. fibre colagen
3. TN amielinice din plex pulpar Raschkow
4. fluid dentinar produs de tesutul pulpar

Question 55

Continut tesut conjunctiv lax pulpar

Answer 55

1. celule
2. fibre
3. vase sanguine si limfatice
4. elemente nervoase
5. fluid interstitial

Question 56

Interconectivitatea relatiilor fizio-patologice a complexului pulpo-dentinar induce reactivitatea la

Answer 56

1. atac carios
2. manopere terapeutice
3. restaurari coronare
4. pierderi substanta necarioasa - traumatisme, uzura, slefuiri
5. tehnici albire

Question 57

Particularitati complex pulpo-dentinar care modeleaza tipurile de reactie

Answer 57

1. pulpa situata in cavitate cu pereti rigizi, inextensibili
   
   • orice modificare o determina sa se adapteze
2. circulatie tip terminal
3. sistem nervos informational si reflexogen bine reprezentat
4. labilitate structurala pulpa D

Question 58

Presiunile masticatorii sunt preluate de

Answer 58

1. smalt
2. elasticitatea dispozitivului organo-mineral dentinar
3. D vecini
4. sistemele de amortizare desmodontala - prin pctct

Question 59

Dentina tertiara - definitie, cauze, tipuri

Answer 59

= tesut cicatricial format de catre pulpa ca o consecinta a iritatiei pulpare
= formata prin mecanism de aparare, manifestat prin procesul de regenerare a CPD
C:
1. atritie
2. abrazie
3. eroziune
4. traumatisme
5. carii
tipuri:
1. Dentina de reactie - dupa localizare:
   1) dentina de reactie sclerotica
   2) dentina de reactie peripulpara
2. Dentina de reparatie

Question 60

Dentina de reactie - aparitia depinde de

Answer 60

dupa actiunea T a unor substante medicamentoase - T plagii dentinare
1. profunzimea cavitatii
2. distanta difuziune intre cavitate si odontoblasti
cavitate profunda
distanta redusa
→ depunere dentina de reactie ↑

Question 61

Consecinte odontoblasti la S de I ↑ asupra pulpei

Answer 61

distrugere dentina de reactie sclerotica
odontoblastii primari:
1. suferinta functionala
2. afectare organite celulare
3. largire spatii interodontoblastice
4. necroza subiacenta locului de actiune a S

Question 62

Conditii formare dentina de reparatie

Answer 62

1. x semne inflamatorii severe pulpara
2. tesut pulpar:
   
   • tanar
   • reactiv
   • numar suficient celule
   • vascularizatie ↑