Odonto - capitol 1 Flashcards

(62 cards)

1
Q

Tesuturile odontale deriva din

A
Ectoderm:
1. smalt 
2. epiteliu gingival
Mezenchim divers diferentiat:
1. dentina
2. cement
3. os alveolar
4. spatiu periodontal
5. tesut pulpar
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

Odontom

A
D + spatiu periodontal + os
= complex morfo-functional
D = elementul specific
componenta moale - pulpa
componenta dura - smalt, cement, dentina
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

De cine sunt produse elementele D

A

Smalt - celule epiteliale diferentiate
= ameloblaste = adamantoblaste
Dentina - mineralizarea substratului matriceal de catre odontoblasti
Pulpa - deriva din papila mezenchimala

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

Caractere smalt - topografice:

A
  1. grosime
  2. aspect de suprafata
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

Grosime smalt

A
in functie de grupul D si diferitele zone de pe S coronara
cuspizi M - 2,5-3mm
cuspizi PM - 2,3-2,5mm
margine I DF - 2mm
colet IL - 0,2mm
descreste progresiv spre colet - relatie cu cementul
cement acopera smalt - 60-65%
cap la cap - 30%
x contact - 5-10%
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

JAC - configuratie anatomo-histo

A

smalt - foarte subtire, prisme putine, atipice, fragile
dentina - canalicule putine, dimensiuni < coronar, fara ramificatii
N - colet acoperit de gingie
patologic - dentina in ctc direct cu CO - retentie B
cand poate sa apara:
1. RG la varstnici
2. boala paro
3. periaj traumatic
4. strat cement care acopera smaltul foarte subtire (50-100microni) - se pierde usor
–> expunere dentinara
fermentatie acida
modificari biochimice
–> Hssb dentinara

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

Roluri smalt

A
  1. neutralizare partiala F masticatorii - grosime si dispozitiv sustinere D
  2. protectie tesut pulpar fata de excitatii fizice, chimice, electrice - grosime & structura
  3. procese functionale - triturare, apucare, taiere si formare bol alimentar - forma neregulata
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

Caractere fizice smalt

A
  1. Duritate
  2. Rezistenta
  3. Transluciditate
  4. Izolator
  5. Solubilitate = vulnerabilitate la atac acid
  6. Radioopacitate
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

Duritate smalt

A

= 5-8 grade pe scara Mohs - aproape de diamant
crescuta - S Oc M si PM
scazuta - straturi profunde smalt
- S px
Kroncke & Buhler: duritate = mineralizare/structura

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

Rezistenta smalt este datorata&asigurata de

A

datorata:
1. c% crescute de substanta minerala
2. structurii complexe

asigurata de:
1. gruparea cristalelor in prisme separate de substanta interprismatica
2. traiectorie curba a prismelor de smalt
- rezilienta
- risc scazut de fracturare la socuri Oc

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

Transluciditate smalt

A

variabil intre alb galbui si albastru cenusiu
in functie de grosimea si calitatile smatului - depind de:
1. structura arhitectonica a prismelor de smalt
2. compozitia chimica
3. gradul de mineralizare
4. dimensiunea tesuturilor D - pulpa si dentina
5. varsta P
6. culoarea dentinei subiacenta

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

Ropacitate smalt

A
>os, dentina, cement
clinic - permite:
1. stabilire grad afectare smalt
2. apreciere corectitudine in timp a unor T
3. aparitie carii secundare marginale
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

Vulnerabilitate la atacul acid = solubilitate smalt

A
solubil in mediu acid
 - nu e uniforma - creste de la S la JAD
in functie de:
1. calitate smalt
2. c% F
c&F crescuta:
scade:
1. demineralizarea
2. duritatea
3. solubilitatea
creste: remineralizarea
Solubilitatea in mediu acid = cauza aparitiei cariilor
- poate fi influentata prin:
1. igienizare
2. aplicatii topice F
3. actiuni preventive impotriva factorilor etiologici ai cariei
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

Caractere chimice smalt - SM

A

95-98% din V
87-91% din G
90% SM smalt - fosfati de Ca = cristale micro HA divers orientate
2% fluorapatita - mai putin solubila in acizi organici
carbonati
silicati
fosfati

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

Caractere chimice smalt - SO

A
0,4% din V
2% din G
colagen - 1/3 solubil
                 2/3 insolubil
fractiuni insolubile structurate in lanturi polipeptidice asemanatoare cu colagenul/keratina
fractiuni solubile:
1. P solubile
2. P serice
3. P legate de Ca
4. fosfoP
5. peptide cu AA similari cu cei din colagen
6. glucide - mai ales superficial
    - galactoza, Glu, manoza, xiloza, fucoza, amnoza, MPZ
7. lipide - colesterol, AG nesaturati
8. acizi organici
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

Schimb de microelemente smalt

A

dupa mineralizare:
1. difuziune
2. schimb ionic
dupa eruptie:
1. difuziune saliva &
2. schimb ionic componenti alimentari
3. in anumite arii - procese slabe de demineralizare/remineralizare

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

Compozitie HA

compozitie minerala variabila in functie de:

A
  1. compozitia in microelemente a fluidelor tesuturilor din corp la momentul depunerii lor in faza de cristalizare
  2. dominanta genetica ce conduce procesele bio-anorganice
    • P cu boli metabolice/de nutritie vor avea c% diferita fata de P sanatosi
    • ex: familii cu boala Willson, Menkes, Alzheimer
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q

Caractere morfofunctionale - straturi smalt

A
straturi:
1. intern aprismatic
2. prismatic - prisme smalt & substanta interprismatica
3. extern aprismatic
cristalele de HA - 2 structuri:
  - prisma de smalt
  - substanta interprismatica
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
19
Q

Prismele de smalt

A

= unitate fundamentala smalt
= cordoane inguste, mineralizate, contur poligonal, in pachete dense
- strabat smaltul de la JAD spre exterior
numar ↑ la D cu coroane voluminoase - 12mil Mmax
↓ la D cu coroane mici - 5mil ILmand
- nu sunt in contact intre ele - separate de substanta interprismatica
- inconjurate de teaca prismei
dimensiuni = 4-8microni
↑ spre S smalt
↓ spre S dentinei
lungime variabila - in functie de grosimea smaltului
! nu e egala cu grosime - au traiect sinuso
↑ la cuspizi
↓ la colet
traiect
- usor sinuos in 1/3 spre JAD
- mai liniar in 2/3 spre exterior
- se pot intinde de la JAD la S sau dispar pe parcurs si sunt continuate de alte prisme

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
20
Q

Striatii transversale smalt

A
  • la 4-5microni unele de altele
  • perpendiculare pe axul lung al prismelor
    apar ca niste discuri suprapuse, intunecoase, albicioase
  • alterneaza regulat
  • mai evidente in smaltul insuficient calcificat
    = formarea ritmica a matricei smaltului
  • zone de intensitate variabila de mineralizare
  • ritmata de activitatea nocturna/diurna metabolica
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
21
Q

Striatiile paralele ale lui Retzius smalt

A

= liniile de crestere ale lui Retzius
= linii paralele, intunecate si clare, echidistante
- distanta > decat striatiile transversale
- smaltul se formeaza in straturi succesive
= depunerea ciclica a matricii smaltului si calcificarea sa
- urmeaza conturul morfologic al D
directii:
- JAC - perpendicular pe axul lung D
- 1/2 medie coronara - oblice
- spre Oc/I - devin verticale, aproape || cu axul lung D
- cuspizi - dorma de arcuri ce coafeaza stratul de dentina cel mai proeminent
- se adapteaza stratului de dentina subiacent
transversal - forma de cercuri concentrice || S externa smalt
- dispuse la intervale neregulate - ca si liniile de arbori
la jonctiunea cu S amelara - majoritatea formeaza PERKYMATII

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
22
Q

Perkymatiile

A

= serie de santuri circulare, || intre ele
la jonctiunea striatiilor paralele ale lui Retzius cu S amelara
- mai ales la colet
- distanta ± regulata = 60-120microni

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
23
Q

Sectiune longitudinala prisme de smalt

A
  • coloane poliedrice
  • traiect sinuos - diferit de la o zona la alta
    – orientate incat sa R la P axiale - aranjament alternativ pe grup/strat de prisme
  • schimbarea de directie - progresiv de la JAD spre exterior
  • rar directie dreapta rectilinie
  • in general perpendicular pe JAD
    - colet - directie apicala - < ascutit
    - 1/2 medie - orizontala
    - I/Oc - oblice spre verticale || cu axul lung D
    sectionare in planuri diferite - fenomen optic = striile lui Hunter-Schreger
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
24
Q

Striile lui Hunter Schreger

A

vizibile la microscop cu lumina polarizata
- sectiune longitudinala
daca prisma a fost sectionala longitudinal - S ↑ - benzi clare = PARAZONII
daca prisma a fost secionata pe o latura a curburii transversale - S↓ - benzi intunecate = DIAZONII

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
25
Smaltul nodos
= aspect particular al smaltului in zonele functionale - Oc, I, Ce - fascicule de prisme care au un traiect neregulat, sinuos si se intrepatrund in apropierea dentinei - R↑ - x desprinderea prismelor la preparatie clinic: - orientare importanta in fazele de preparare ale cavitatii ai caror pereti trebuie sa fie R - mai ales important la materialele neadezive
26
Sectiune transversala prisme de smalt
``` contur polimorf forma: 1. poligonala frecvent 2. ovalara 3. solz de peste 4. gaura de cheie 5. rotund ```
27
Modificari smalt in functie de varsta - structurale
dupa terminarea amelogenezei smaltul nu mai sufera remanieri tisulare C modificari structurale: 1. traumatic - pierderi smalt/uzura D - abrazie, atritie 2. chimic - uzura substanta cu pH acid - alimentatie/expuneri profesionale/regurgitatii acide/vomismente - eroziuni 3. carioasa - fermentatie acida - igiena slaba - biofilm B - carbohidrati Modificari structurale: 1. uzura de S smalt - disparitie partiala/totala smalt aprismatic extern - transpare dentina subiacenta 2. modificare culoare - incorporare substante colorante - modificari dentinare - transpar cand smaltul e subtire 3. scadere permeabilitate smalt 4. creste c% F de la S smaltului
28
Grosime dentina
``` repartizata aproape uniform pe toata S D - spre apex 3-7mm - Oc M si PM 3-5mm - margini I 3-5mm - radacina 3-4mm - colet 1-3mm - apex ```
29
Caractere fizice dentina
1. Culoare 2. Semitransparenta 3. Depresibilitate 4. Radioopacitate 5. Duritate 6. Permeabilitate
30
Culoare dentina
DT - alb-galbui DP - galben deschis - devine mai inchisa la inaintarea in varsta din cauza Senescentei dentinare = fenomen natural - mineralizare canalicule dentinare - scadere grad transparenta → galben intens care transpare prin stratul de smalt subtiat
31
Duritatea dentinei
5° pe scara Mohs
32
Cum ne dam seama ca am trecut de smalt si am intrat in dentina la instrumentare?
prin prisma culorii, duritatii si semitransparentei dentinare 1. S cu aspect mat - x luciul smaltului 2. culoare mai galbena 3. duritate mai scazuta - instrumentar mai eficient 4. durere - sectionare canalicule dentinare - deplasare lichid tisular in interiorul lui
33
Depresibilitatea dentinara
anume grad de elasticitate - suporta usoare deprimari rol: 1. amortizare socuri masticatorii la nivelul smaltului 2. asigura stabilitate morfologica a smaltului
34
Radioopacitate dentina
cement
35
Permeabilitatea dentinara - influenteaza
1. extinderea si gravitatea raspunului pulpar 2. conductanta hidraulica 3. aparitia ssb dentinare 4. controleaza miscarea fluidului dentinar 5. poate permite difuziunea substantelor medicamentoase
36
Permeabilitatea dentinara - factori
1. varsta P 2. fenomenul de remineralizare 3. scleroza dentinara 4. apozitia de dentina tertiara 5. precipitarea cristalelor in canaliculele dentinare 6. senescenta pulpara - interfereaza cu transmisia hidrodinamica prin canaliculele dentinare
37
Permeabilitate dentinara ↑ si ↓
CRESTERE: 1. D tineri 2. in apropierea pulpei dentare - in functie de grosimea stratului dentinar - strat dentinar mai aproape de pulpa - dimensiune canalicule ↑ - fibre nervoase terminale mai aproape de mediul exterior - transmitere durere mai prompta 2. zona coarnelor pulpare vs centrul Oc 3. S Px vs Oc SCADERE: 1. dentina radiculara vs colet - numar diferit de canalicule colet = 42k/mm2 radicular = 8k/mm2 fluidul intercanalicular radicular = 2% din cel coronar 2. prezenta DDR post intrumentare - temporar 3. P salivare/plasmatice - temporar 4. diferente regionale date de neregularitati canaliculare 5. depuneri: - minerale - componente organice prelungiri odontoblasti - depozite colagen 6. interfata dentina secundara-tertiara neregulata, atubulara
38
Caractere chimice dentina - SM
``` 67% (63,3-70,3%) 25% din V 80% din G componente: Ca = 28-35% PO = 13-17% !! Ca/Po = 2/1 in functie de varsta: ↑ pana la varsta la 30 ani ↓ la varstnici carbonati = 3% Mg = 1-2% Na, Cl, K, F, Si, Zn <1% Staniu, Strontiu, Pb, Fe, Mn ```
39
Caractere chimice dentina - CO
20% (10-21%) matrice colagenica - produs al odontoblastilor in odontogeneza 90% colagen - contine P x100 vs smalt 10% fractiune insolubila noncolagenica = keratina rol in initiere si mineralizare - legare Ca
40
Caractere morfo-functionale - tipuri dentina
1. Mantaua dentinara = dentina periferica 2. Dentina circumpulpara = dentina primara 3. Dentina intercanaliculara = intertubulara 4. Dentina pericanaliculara = peritubulara 5. Dentina secundara = functionala 6. Predentina
41
Caractere topografice cement
``` grosime in sectiune longitudinala: 20-30microni JAC 20-60microni ICmax 150-200microni apex - dupa 70 de ani - valori x3 creste in grosime toata viata ```
42
Caractere fizice cement
1. Duritate < x2,4 vs smalt x1,4 vs dentina 2. Culoare galbui-deschis: smalt 3. Mat - x transluciditate 4. Permeabilitate ↑ - favorizeaza schimburi metabolice cu tesuturile vecine - avansare microorganisme spre dentina 5. Ropacitate < smalt, dentina 6. R ↓ la atacul acid - mai ales la colet
43
Cauze invazie mai rapida B in cement
1. permeabilitate ↑ 2. mineralizare ↓ 3. strat granular Tomes mineralizat ↓ 4. ligamente D-alv aproape in < drept
44
La nivel JAC dificil de format strat hibrid cement | - cauze si efecte
``` C: 1. numar canalicule dentinare ↓ 2. ramificatii ↓ 3. cement acelular, afibrilar - x R mecanica efecte: 1. fractura restaurare 2. acumulare placa 3. carie secundara marginala ```
45
Caractere chimice cement - CM
``` = anorganica = HA 45-50% 31% din V 61% din G masa uscata - fosfati & carbonati Ca - cristale HA aciculare - cele mai mici dintre t dure D - F - c% maxima din corp - Mg - c%< dentina - resturi fine - Pb, Cu, Fe o data cu vartsa ↑ cristalinitatea si mineralizarea ```
46
Caractere chimice cement - CO
50-55% = matrice fibrilara de colagen - formata de odontoblasti colagen tip I = 90% - agregat in fibrile - fibre colagen tip III = 5% fibre reticulina - in forma de benzi
47
Colagenul cementar contine cantitati mari de:
1. hidroprolina 2. glicina 3. alanina 4. prolina
48
Caractere morfo-functionale cement de ce depind?
1. varsta P 2. stimuli la care e supus in functia Oc 3. procese de migrare fiziologica D
49
Clasificare cement
1. localizare - coronar/radicular 2. prezenta celulelor - celular/acelular 3. continut in fibre - fibrilar/afibrilar 4. moment formare - primar/secundar 5. dupa Bosshardt: 1) acelular si afibrilar 2) celular cu fibre extrinseci 3) celular si acelular cu fibre intrinseci 4) celular mixt stratificat - amestec din celelalte forme
50
Straturile cementului secundar difera prin
1. denumire 2. viteza de formare 3. compozitie chimica 4. grad mineralizare distributia pe S D - in functie de formarea radacinii - supuse modificarilor pe parcursul existentei lor
51
Functiile cementului
1. substrat tisular pentru atasarea ligamentelor D-alv 2. contribuie la mentinerea relatiilor Oc 3. adaptare functionala Oc - compensare pierderi substanta dura 4. protectie radacina D 5. reparare pierderi de substanta radiculara dupa: - traumatisme - resorbtie radiculara externa - leziuni osteitice periapicale cronice 6. pastrare intacta ligament si functie - se depune permanent, peste cementul imbatranit
52
Tipuri hipercementoza
1. Functionala 2. Infrasolicitare functionala 3. fiziologica = senila 4. cu localizare la nivelul furcatiei 5. Periapicala 6. Posttraumatica
53
Resorbtia cementara
Fiziologica - rizaliza DT Patologica: 1. posttraumatisme Oc violente - desprindere fragmente cement 2. post F supradozate si prelungite - crosete si T orto - deplasari supradozate radiculare - agravat de x vascularizatiei & metabolismul ↓ 3. patologie parodontiu apical 4. dupa transplantari/reimplantari D 5. afectiuni generale: 1) hipovitaminoza A 2) hipotiroidism 3) TBC 4) osteodistrofia fibroasa ereditara → dezorganizare insertie fibre ligamentare D-alv si mobilitate D ! daca factorii patologici sunt indepartati - posibil cementogeneza
54
Continut canalicule dentinare
1. prelungiri citoplasmatice odontoblasti 2. fibre colagen 3. TN amielinice din plex pulpar Raschkow 4. fluid dentinar produs de tesutul pulpar
55
Continut tesut conjunctiv lax pulpar
1. celule 2. fibre 3. vase sanguine si limfatice 4. elemente nervoase 5. fluid interstitial
56
Interconectivitatea relatiilor fizio-patologice a complexului pulpo-dentinar induce reactivitatea la
1. atac carios 2. manopere terapeutice 3. restaurari coronare 4. pierderi substanta necarioasa - traumatisme, uzura, slefuiri 5. tehnici albire
57
Particularitati complex pulpo-dentinar care modeleaza tipurile de reactie
1. pulpa situata in cavitate cu pereti rigizi, inextensibili - orice modificare o determina sa se adapteze 2. circulatie tip terminal 3. sistem nervos informational si reflexogen bine reprezentat 4. labilitate structurala pulpa D
58
Presiunile masticatorii sunt preluate de
1. smalt 2. elasticitatea dispozitivului organo-mineral dentinar 3. D vecini 4. sistemele de amortizare desmodontala - prin pctct
59
Dentina tertiara - definitie, cauze, tipuri
``` = tesut cicatricial format de catre pulpa ca o consecinta a iritatiei pulpare = formata prin mecanism de aparare, manifestat prin procesul de regenerare a CPD C: 1. atritie 2. abrazie 3. eroziune 4. traumatisme 5. carii tipuri: 1. Dentina de reactie - dupa localizare: 1) dentina de reactie sclerotica 2) dentina de reactie peripulpara 2. Dentina de reparatie ```
60
Dentina de reactie - aparitia depinde de
dupa actiunea T a unor substante medicamentoase - T plagii dentinare 1. profunzimea cavitatii 2. distanta difuziune intre cavitate si odontoblasti cavitate profunda distanta redusa → depunere dentina de reactie ↑
61
Consecinte odontoblasti la S de I ↑ asupra pulpei
``` distrugere dentina de reactie sclerotica odontoblastii primari: 1. suferinta functionala 2. afectare organite celulare 3. largire spatii interodontoblastice 4. necroza subiacenta locului de actiune a S
62
Conditii formare dentina de reparatie
1. x semne inflamatorii severe pulpara 2. tesut pulpar: - tanar - reactiv - numar suficient celule - vascularizatie ↑