Odonto - capitol 2 Flashcards
(44 cards)
Triada lui Keyes
- gazda - calitate structuri dure D
- cantitate si calitate saliva - B acidogene
- dieta alimentara - substrat alimentar fermentabil (hidrocarburi)
+ timp
Etape formare structura smalt
- formarea matricei organice
- mineralizarea matricei organice
- maturare preeruptiva smalt
Structuri deficitare in aranjament si structurare smalt
- formare cristale HA anormale
- cantitate ↓ saruri minerale
- cantitate ↑ substante organice
Perturbarea formarii matricei organice de smalt - cazue
- carenta in vitamine
- carenta oligoelemente
- principii nutritive - L, P, G
- boli infecto-contagioase
Influenta oligoelemente in dezvoltare matrice organica smalt
Bor, Vanadiu, Molibden, Li, Mn, F, Strontiu
- in alimentatie, in perioada de formare a D
F&Strontiu - ↓ procese carioase
F, B, Mb in etapa de formare a smaltului → morfologia D
1. rontunjire varfuri cuspizi
2. largire & ↓ profunzime fosete si santuri Oc
3. ↓ ⌀ coronara
4. ↑ cristalinitatea smaltului - HA mai mari, mai putin solubile
→ autocuratire ↑
acumulare resturi ↓
→ incidenta carie ↓
Se - ↑ numar carii!!!
Influenta Glu asupra formarii matricii organice de smalt
↑Glu rafinate >67%
- creste frecventa cariei
- stimuleaza debutul cariei
- ↑ incorporarea in smalt in substanta organica
- ↑ carbonatul Ca
- ↓ mineralizarea
Influenta P asupra formarii matricii organice de smalt
rol important in structurarea tesuturilor dure dentare
↓ dimensiunea dentara
fisuri smalt mai profunde
Influenta L asupra formarii matricii organice de smalt
in formare:
↓L - ↓AA esentiali
→ leziuni severe ameloblasti
smalt cu structura deficitara a componentei organice
aspect in fagure de miere - matrice neomogena
posteruptiv:
- rol carioprofilactic
- modifica proprietatile de S ale smaltuluu
- x depunerea de biofilm B
Perturbarea mineralizarii matricei organice a smaltului
c% cationi/anioni ai microelementelor vor influenta:
1. structura, agregarea si orientarea cristalografica a SM
2. morfologia SM
3. compozitia SM
- diferentele de structura, morfologie si compozitie variaza individual
- in functie de aportul din alimentatie a microelementelor
Ca, PO, F, Mg - cei mai importanti
factori directi mineralizare: carenta vit D, af endocrine
D erupt vs tineri vs adulti - factori cariosi
D recent erupt - incorporeaza fosfat de Ca de x10-20 mai mult decat un D adult
- prin schimburi osmotice cu saliva
P tineri - permeabilitate ↑
- demineralizare mai rapida
- R scazuta la atac acid - mai ales in hipoplazii
P adult - schimburile ionice si permeabilitatea ↓
Componente lichid bucal
- saliva
- lichid din transudatul din mucoasa bucala - functie emunctoriala
- lichid din secretia din santul ggval/pungi paro - ↑ in inflamatie
- mucus nazo-faringian
- regurgita din lichidul gastric
- lichide de pasaj - apa/alte bauturi
- elemente rezultate din degradarea resturilor alimentare
- elemente rezultate din activitatea enzimatica a florei microbiene
Proprietati lichid bucal
- Compozitia salivei
- Rata secretiei salivare
- Flux salivar
- Vascozitate
- Timp de clearence
- Sistem tampon
- Proprietati antibacteriene
Compozitia salivei depinde de
- origine
- flux
- natura alimentelor consumate
- prezenta B si resturilor celulare
- factori individuali
Rata secretie salivara
secretia stimulata = 1-3ml/min
<0,7ml/min - hiposialie
secretia de repaus = 0,2-0,3ml/min
< 0,1ml/min - hiposialie
Film salivar - dimensiune si miscare
pe S mucoasei bucale, linguale, jugale =0,01-0,1mm in permanenta miscare cu 0,8-8mm/min - in functie de musculatura poate stagna pe fetele V ale DF si M mand
Flux salivar - roluri
- indepartare mecanica prin spalare a alimentelor aderente pe S coronara
- diluare si dispersare actiuni enzime din mediul salivar
- aduce la aproximativ c% initiala a Glu din CO
- eliminare acizi din biofilmul B
- impiedica concentrarea florei microbiene pe anumite S
Mucina
= glicoP cu Gm mare
- influenteaza vascozitatea salivei
- invers proportionala cu cantitatea salivara
- rol in
1. adeziunea si aglutinarea B pe S D
2. lubrifiere mucoasa
3. evitare evaporare apa si uscare
4. faciliteaza miscarile limbii si vorbirea
5. incetineste procesul de remineralizare (adera de smalt, bariera pentru ionii minerali)
Vascozitate in functie de provenienta - in comparatie cu apa
1,5 - parotida - cantitatea cea mai mare
3,4 - SBM
13,4 - SBL
Caracteristici timp clearence
- invers proportional cu intensitatea secretiei salivare
- se pastreaza constant cat timp glandele functioneaza normal
- exista variatii topografice din cauza stagnarii salivei in anumite zone
sa fie ↑ substante carioprofilactice - F, CHX
↓ substante + carie
pH salivar - variatii zilnice in functie de
- faza de activitate/repaus a secretiei
- intensitatea secretiei salivare
- tip alimentatie
Tipuri sistem tampon & pH la care activeaza
1. al bicarbonatilor actiune maxima la pH=6 actiune foarte slaba la pH=5-6 2. al fosfatilor capacitate maxima la pH=6,8-7,2 3. al P si glicoP actioneaza la pH=4,5
Factori care influenteaza capacitatea tampon
- valoarea initiala a pHului si variatiile sale
- reologia bucala - proprietatea lichidului bucal de a se scurge
- ritmul secretiei
- ST↑ la stimularea secretiei
- metabolismul fluxului salivar
- pierdere CO2 si CO3 in sistemele tampon - necesita refacere completa
- unele stari fiziologice - graviditatea
- la finalul sarcinii - ↓ bicarbonatii
- imediat dupa nastere - ↑ bicarbonatii
- medicamente - anticonceptionale
- ↑ ST prin modificari ritm secretie de natura hormonala
Mecanism proprietati antimicrobiene
- modeleaza colonizarea CO
1. inhibare metabolism microorganisme
2. inhibare aderenta microorganisme
3. ± suprimarea unor organisme
Functiile salivei
- reglare pH prin sisteme tampon
- echilibru ecologic
- x resturi alimentare si alte particule straine care pot fi medii de cultura pentru dezvoltarea microorganismelor
- clearence = diluare
- lubrifiere - prin mucina
- digestie - formare bol alimentar cu amilaza salivara
- excretie
- cataboliti, SO, SA (Ca, F), medicamente
- masticatie si vorbire - apa si mucina
- spalare - apa
- favorizeaza perceptia gustativa - dizolvare excitanti specifici din solubilizarea alimentelor si contact cu R gustativi