Brainscape's Knowledge GenomeTM

Browse over 1 million classes created by top students, professors, publishers, and experts.


See full index

Odonto - rezidentiat > Odonto - capitol 2 > Flashcards

Odonto - capitol 2 Flashcards

1
Q

Triada lui Keyes

A
  1. gazda - calitate structuri dure D
    - cantitate si calitate saliva
  2. B acidogene
  3. dieta alimentara - substrat alimentar fermentabil (hidrocarburi)
    + timp
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

Etape formare structura smalt

A
  1. formarea matricei organice
  2. mineralizarea matricei organice
  3. maturare preeruptiva smalt
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

Structuri deficitare in aranjament si structurare smalt

A
  1. formare cristale HA anormale
  2. cantitate ↓ saruri minerale
  3. cantitate ↑ substante organice
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

Perturbarea formarii matricei organice de smalt - cazue

A
  1. carenta in vitamine
  2. carenta oligoelemente
  3. principii nutritive - L, P, G
  4. boli infecto-contagioase
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

Influenta oligoelemente in dezvoltare matrice organica smalt

A

Bor, Vanadiu, Molibden, Li, Mn, F, Strontiu
- in alimentatie, in perioada de formare a D
F&Strontiu - ↓ procese carioase
F, B, Mb in etapa de formare a smaltului → morfologia D
1. rontunjire varfuri cuspizi
2. largire & ↓ profunzime fosete si santuri Oc
3. ↓ ⌀ coronara
4. ↑ cristalinitatea smaltului - HA mai mari, mai putin solubile
→ autocuratire ↑
acumulare resturi ↓
→ incidenta carie ↓
Se - ↑ numar carii!!!

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

Influenta Glu asupra formarii matricii organice de smalt

A

↑Glu rafinate >67%

  1. creste frecventa cariei
  2. stimuleaza debutul cariei
  3. ↑ incorporarea in smalt in substanta organica
    • ↑ carbonatul Ca
  4. ↓ mineralizarea
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

Influenta P asupra formarii matricii organice de smalt

A

rol important in structurarea tesuturilor dure dentare
↓ dimensiunea dentara
fisuri smalt mai profunde

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

Influenta L asupra formarii matricii organice de smalt

A

in formare:
↓L - ↓AA esentiali
→ leziuni severe ameloblasti
smalt cu structura deficitara a componentei organice
aspect in fagure de miere - matrice neomogena
posteruptiv:
- rol carioprofilactic
- modifica proprietatile de S ale smaltuluu
- x depunerea de biofilm B

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

Perturbarea mineralizarii matricei organice a smaltului

A

c% cationi/anioni ai microelementelor vor influenta:
1. structura, agregarea si orientarea cristalografica a SM
2. morfologia SM
3. compozitia SM
- diferentele de structura, morfologie si compozitie variaza individual
- in functie de aportul din alimentatie a microelementelor
Ca, PO, F, Mg - cei mai importanti
factori directi mineralizare: carenta vit D, af endocrine

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

D erupt vs tineri vs adulti - factori cariosi

A

D recent erupt - incorporeaza fosfat de Ca de x10-20 mai mult decat un D adult
- prin schimburi osmotice cu saliva
P tineri - permeabilitate ↑
- demineralizare mai rapida
- R scazuta la atac acid - mai ales in hipoplazii
P adult - schimburile ionice si permeabilitatea ↓

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

Componente lichid bucal

A
  1. saliva
  2. lichid din transudatul din mucoasa bucala - functie emunctoriala
  3. lichid din secretia din santul ggval/pungi paro - ↑ in inflamatie
  4. mucus nazo-faringian
  5. regurgita din lichidul gastric
  6. lichide de pasaj - apa/alte bauturi
  7. elemente rezultate din degradarea resturilor alimentare
  8. elemente rezultate din activitatea enzimatica a florei microbiene
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

Proprietati lichid bucal

A
  1. Compozitia salivei
  2. Rata secretiei salivare
  3. Flux salivar
  4. Vascozitate
  5. Timp de clearence
  6. Sistem tampon
  7. Proprietati antibacteriene
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

Compozitia salivei depinde de

A
  1. origine
  2. flux
  3. natura alimentelor consumate
  4. prezenta B si resturilor celulare
  5. factori individuali
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

Rata secretie salivara

A

secretia stimulata = 1-3ml/min
<0,7ml/min - hiposialie
secretia de repaus = 0,2-0,3ml/min
< 0,1ml/min - hiposialie

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

Film salivar - dimensiune si miscare

A 
pe S mucoasei bucale, linguale, jugale
=0,01-0,1mm
in permanenta miscare cu 0,8-8mm/min 
    - in functie de musculatura
poate stagna pe fetele V ale DF si M mand
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

Flux salivar - roluri

A
  1. indepartare mecanica prin spalare a alimentelor aderente pe S coronara
  2. diluare si dispersare actiuni enzime din mediul salivar
  3. aduce la aproximativ c% initiala a Glu din CO
  4. eliminare acizi din biofilmul B
  5. impiedica concentrarea florei microbiene pe anumite S
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

Mucina

A

= glicoP cu Gm mare

  • influenteaza vascozitatea salivei
  • invers proportionala cu cantitatea salivara
  • rol in
    1. adeziunea si aglutinarea B pe S D
    2. lubrifiere mucoasa
    3. evitare evaporare apa si uscare
    4. faciliteaza miscarile limbii si vorbirea
    5. incetineste procesul de remineralizare (adera de smalt, bariera pentru ionii minerali)
18
Q

Vascozitate in functie de provenienta - in comparatie cu apa

A

1,5 - parotida - cantitatea cea mai mare
3,4 - SBM
13,4 - SBL

19
Q

Caracteristici timp clearence

A
  1. invers proportional cu intensitatea secretiei salivare
  2. se pastreaza constant cat timp glandele functioneaza normal
  3. exista variatii topografice din cauza stagnarii salivei in anumite zone

sa fie ↑ substante carioprofilactice - F, CHX
↓ substante + carie

20
Q

pH salivar - variatii zilnice in functie de

A
  1. faza de activitate/repaus a secretiei
  2. intensitatea secretiei salivare
  3. tip alimentatie
21
Q

Tipuri sistem tampon & pH la care activeaza

A 
1. al bicarbonatilor
    actiune maxima la pH=6
    actiune foarte slaba la pH=5-6
2. al fosfatilor
    capacitate maxima la pH=6,8-7,2
3. al P si glicoP
    actioneaza la pH=4,5
22
Q

Factori care influenteaza capacitatea tampon

A
  1. valoarea initiala a pHului si variatiile sale
  2. reologia bucala - proprietatea lichidului bucal de a se scurge
  3. ritmul secretiei
    • ST↑ la stimularea secretiei
  4. metabolismul fluxului salivar
    • pierdere CO2 si CO3 in sistemele tampon - necesita refacere completa
  5. unele stari fiziologice - graviditatea
    • la finalul sarcinii - ↓ bicarbonatii
    • imediat dupa nastere - ↑ bicarbonatii
  6. medicamente - anticonceptionale
    • ↑ ST prin modificari ritm secretie de natura hormonala
23
Q

Mecanism proprietati antimicrobiene

A
  • modeleaza colonizarea CO
    1. inhibare metabolism microorganisme
    2. inhibare aderenta microorganisme
    3. ± suprimarea unor organisme
24
Q

Functiile salivei

A
  1. reglare pH prin sisteme tampon
  2. echilibru ecologic
    • x resturi alimentare si alte particule straine care pot fi medii de cultura pentru dezvoltarea microorganismelor
  3. clearence = diluare
  4. lubrifiere - prin mucina
  5. digestie - formare bol alimentar cu amilaza salivara
  6. excretie
    • cataboliti, SO, SA (Ca, F), medicamente
  7. masticatie si vorbire - apa si mucina
  8. spalare - apa
  9. favorizeaza perceptia gustativa - dizolvare excitanti specifici din solubilizarea alimentelor si contact cu R gustativi
25
Q

Mecanisme rol carioprofilactic lichid bucal

A
  1. ↓ timp clearence pentru alimentele fermentabile
  2. ↓ timp clearence pentru microorganisme cariogene
    • aglutinare si spalare mecanica
  3. bactericid
  4. previne colonizarea smaltului cu microorganisme cariogene
  5. inhiba metabolismul B
  6. satureaza biofilmul cu SM - prevenire demineralizare
  7. remineralizare leziuni carioase incipiente, necavitare
    • formare fosfati Ca
    • actiune ↑ daca exista ↑F
  8. tamponare aciditate bucala prin
    • sisteme tampon
    • substante alcaline - sialina si uree
  9. inhiba adeziunea microbiana
26
Q

Rol factori alimentari in cariogenitate

A
  1. schimbarea dietei alimentare
    • din dieta saraca in hidrati in bogata
  2. grad rafinare alimente
    • produse naturale, neprelucrate = 20-25% din G
    • produse rafinate, prelucrate = 60-100% din G
  3. momentul consumului - intre mese ↑ incidenta cariei
  4. contact HC cu D - esential
  5. timp de stationare - timp clearence
27
Q

Factori care influenteaza timpul de stationare - timpul de clearence

A
  1. consistenta si aderenta alimente - HC
  2. marime particule
  3. duritate particule
  4. vascozitate HC
  5. textura si gust alimente
  6. solubilitate in lichidul bucal
  7. secretia salivara - provocata prin sumarea proprietatilor organoleptice
  8. retentivitatea D si arcadelor
  9. capacitatea partilor moi peridentare de curatire

alimente dure, particule mari - flux salivar ↑ - timp clearence ↓
alimente moi, particule mici - flux salivar ↓ - timp clearence ↑

28
Q

Scurtare timp clearence

A
  1. secretie salivara ↑ - la finalul mesei alimente dure, aromate
  2. alimente detergente - legume, fructe crude dupa masa
  3. branzeturi, nuci, alune - ↑pH + bogate in Ca si PO
  4. guma de mestecat x zahar - ↑ secretia salivara
  5. periaj imediat dupa mesele principale
29
Q

Factori care stimuleaza cresterea microorganismelor in cavitatea orala

A
  1. temperatura optima
  2. umiditate
  3. conditii de aero si anaerobioza
  4. substrat nutrivit bogat
  5. valori pH variate
30
Q

Materia alba

A

= strat atasat de biofilm la P cu igiena deficitara

  • aderenta ↓ - se poate indeparta cu un spray de apa
    1. Leu
    2. bacterii
    3. celule epiteliale descuamate
31
Q

Biofilmul bacterian - rezultatul adeziunii B care depinde de:

A
  1. varsta P
  2. igiena orala
  3. cantitate si calitate saliva
  4. dieta alimentara
  5. aranjament D pe arcade
  6. prezenta afectiuni generale
32
Q

Etape formare biofilm B

A
  1. Pelicula primara ce acopera D
  2. Etapa de colonizare B initiala
  3. Etapa de colonizare B secundara = maturarea placii B
33
Q

Efecte modificare substrat nutritiv formare biofilm

A

inlocuire ZAHAROZA cu maltoza, glucoza, fructan
→ polizaharizi solubili
→ pelcula subtire, instabila
→ x nocivitate

34
Q

Glicocalix

A 
= matrice intermicrobiana
= retea de filamente polizaharidice - formata prin sinteza fructanului si glucanului la nivelul S celulei bacteriene
- prin el adera S mutans de smalt
  → devine colonizant stabil
roluri:
1. pe aceasta retea se agata B
2. ofera protectie multiplicarii B
3. impiedica fagocitarea B de catre Leu
4. impiedica actiunea Ac
35
Q

Continut biofilm matur

A
  1. cantitate ↑ germeni
  2. material anorganic din saliva - Ca, PO, Mg, Na, K
  3. carbohidrati
  4. celule epiteliale - diferite stadii de integrare
  5. enzine - proteaze, colagenaze, suflataze, hialuronidaza
  6. acizi - lactic si propionic
  7. leucocite - diferite grade vitalitate in functie de inflamatie
  8. eritrocite - mai ales pe mucoasa ulcerata
  9. particule alimentare
  10. protozoare (entamoeba), trichomonas - af ggvale acute si pungi paro
36
Q

Cantitatea de acizi formata in biofilmul matur depinde de

A
  1. cantitatea de germeni
  2. activitatea enzimatica a germenilor
  3. cantitatea de substrat metabolizabil
  4. prezenta resturi alimentare
37
Q

Preferintele speciilor bacteriene

A

mucoasa orala - SMS - S. sanguis, S. mitis, S. salivarius
mucoasa L - SMS - S sanguis, S. mutans, S. salivarius
suprafete D - S salivarius
sant ggval - FAS - fusobacterium, spirochete, Aa
leziune carioasa smalt - S mutans
leziune carioasa dentina - S mutans, lactobacil
leziune carioasa radiculara - Aa

38
Q

Flora bacteriana specifica biofilm - numere, procente

A

=70-80% din constituentii biofilmului

1mm3 BB = 1mg = 10^8 microorganisme = x10-300>lichidul bucal

39
Q

Caracteristici microorganisme cariogene

A
  1. sa determine aparitia unei cantitati ↑ de acizi in CO
  2. sa reziste mediului acid produs prin leziunea carioasa
  3. capabila sa produca singura leziunea carioasa
  4. sa nu fie prezenta pe S D ale D intemni de carie
40
Q

Antimicrobieni salivari

A
  1. lizozim
  2. peroxidaza
  3. lactoferina
  4. igA
41
Q

Scaderea pH<5,5 depinde de

A
  1. clearence bucal hidrocarburi
  2. productie de acizi organici
  3. varsta biofilmului
    • tanar - ST patrund
    • matur - neutralizat greu
  4. c% ↓ de Ca si PO din saliva
  5. pastrare grad ionizare ↑ a acizilor
    • ac lactic = 50% din acizi
    • grad ionizare ↑ → poate scoate ionul de Ca2 din smalt
42
Q

Factori care influenteaza timpul necesar remineralizarii

A
  1. varsta biofilm bacterian
  2. tip hidrocarburi consumate
  3. prezenta F din lichid bucal, crevicular, biofilm, saliva
    • se leaga de B
  4. restul de ioni de Ca si PO
    !! proces incetinit de mucina
    • adera la smalt
    • bariera pentru ionii minerali

Odonto - rezidentiat (8 decks)

Brainscape helps you reach your goals faster, through stronger study habits.
© 2024 Bold Learning Solutions. Terms and Conditions