posesia Flashcards
(33 cards)
Art. 916: Noţiune-si la ce se mai aplica
(1)Posesia este exercitarea în fapt a prerogativelor dreptului de proprietate asupra unui bun de către
persoana care îl stăpâneşte şi care se comportă ca un proprietar.
(2)Dispoziţiile prezentului titlu se aplică, în mod corespunzător, şi în privinţa posesorului care se
comportă ca un titular al altui drept real, cu excepţia drepturilor reale de garanţie.
Art. 917: Exercitarea posesiei-ce exercita si prin cine-cine exercita in numele altcuiva
(1)Posesorul poate exercita prerogativele dreptului de proprietate asupra bunului fie în mod nemijlocit,
prin putere proprie, fie prin intermediul unei alte persoane.
(2)Persoanele lipsite de capacitate de exerciţiu şi persoanele juridice exercită posesia prin reprezentantul
lor legal.
Art. 918: Cazurile care nu constituie posesie-cazuri de detentie precara-4 aici-ce drepturi are detentorul precar
1) Nu constituie posesie stăpânirea unui bun de către un detentor precar, precum:
a)locatarul, comodatarul, depozitarul, creditorul gajist;
b)titularul dreptului de superficie, uzufruct, uz, abitaţie sau servitute, faţă de nuda proprietate;
c)fiecare coproprietar, în proporţie cu cotele-părţi ce revin celorlalţi coproprietari;
d)orice altă persoană care, deţinând temporar un bun al altuia, este obligată să îl restituie sau care îl
stăpâneşte cu îngăduinţa acestuia.
(2)Detentorul precar poate invoca efectele recunoscute posesiei numai în cazurile şi limitele prevăzute de
lege.
Art. 919: Prezumţia de posesie şi prezumţia de proprietate-conditii suplimenatare-detentia precara
(1)Până la proba contrară, acela care stăpâneşte bunul este prezumat posesor.
(2)Detenţia precară, odată dovedită, este prezumată că se menţine până la proba intervertirii sale.
(3)Până la proba contrară, posesorul este considerat proprietar, cu excepţia imobilelor înscrise în cartea
funciară.
Art. 920: Intervertirea precarităţii în posesie-3 cazuri si cand este considerat tertul de buna credinta
(1) Intervertirea detenţiei precare în posesie nu se poate face decât în următoarele cazuri:
a)dacă detentorul precar încheie cu bună-credinţă un act translativ de proprietate cu titlu particular cu
altă persoană decât cu proprietarul bunului;
b)dacă detentorul precar săvârşeşte împotriva posesorului acte de rezistenţă neechivoce în privinţa
intenţiei sale de a începe să se comporte ca un proprietar; în acest caz, intervertirea nu se va produce
însă mai înainte de împlinirea termenului prevăzut pentru restituirea bunului;
c)dacă detentorul precar înstrăinează bunul, printr-un act translativ de proprietate cu titlu particular, cu
condiţia ca dobânditorul să fie de bună-credinţă.
(2)În cazul imobilelor înscrise în cartea funciară, dobânditorul este de bună-credinţă dacă înscrie dreptul
în folosul său întemeindu-se pe cuprinsul cărţii funciare, în celelalte cazuri, este de bună-credinţă
dobânditorul care nu cunoştea şi nici nu trebuia, după împrejurări, să cunoască lipsa calităţii de
proprietar a celui de la care a dobândit bunul.
Art. 921: Încetarea posesiei-7 cazuri gandeste-le logic, unele tin de posesor, iar altele chair de stat
Posesia încetează prin:
a)transformarea sa în detenţie precară;
b)înstrăinarea bunului;
c)abandonarea bunului mobil sau înscrierea în cartea funciară a declaraţiei de renunţare la dreptul de
proprietate asupra unui bun imobil;
d)pieirea bunului;
e)trecerea bunului în proprietate publică;
f)înscrierea dreptului de proprietate al comunei, oraşului sau municipiului, după caz, conform art. 889 alin.
(2);
g)deposedare, dacă posesorul rămâne lipsit de posesia bunului mai mult de un an.
Art. 922: Viciile posesiei-cand produce posesia efecte-cand nu sunt indeplinite conditiile ale acestei posesii si o prezumptie
(1)În afara situaţiilor prevăzute de lege, nu poate produce efecte juridice decât posesia utilă.
(2)Nu este utilă posesia discontinuă, tulburată sau clandestină. Până la proba contrară, posesia este
prezumată a fi utilă.
Art. 923: Discontinuitatea
Posesia este discontinuă atât timp cât posesorul o exercită cu intermitente anormale în raport cu natura
bunului.
Art. 924: Violenţa
Posesia este tulburată atât timp cât este dobândită sau conservată prin acte de violenţă, fizică sau morală,
care nu au fost provocate de o altă persoană.
Art. 925: Clandestinitatea
Posesia este clandestină, dacă se exercită astfel încât nu poate fi cunoscută.
Art. 926: Invocarea viciilor posesiei-cine le poate invoca si persoanele care pot sunt limitate
(1)Discontinuitatea poate fi opusă posesorului de către orice persoană interesată.
(2)Numai persoana faţă de care posesia este tulburată sau clandestină poate invoca aceste vicii.
Art. 927: Încetarea viciilor posesie-efectul sau
Posesia viciată devine utilă îndată ce viciul încetează.
Art. 928: Uzucapiunea şi dobândirea fructelor
În condiţiile prezentului capitol, posesorul poate dobândi proprietatea asupra bunului posedat sau, după caz,
asupra fructelor produse de acesta.
Art. 929: Bunurile care nu pot fi uzucapate
Nu pot fi uzucapate bunurile care, înainte sau după intrarea în posesie, au fost declarate prin lege
inalienabile.
: Prezumţia de titlu de proprietate
Oricine se află la un moment dat în posesia unui bun mobil este prezumat că are un titlu de dobândire a
dreptului de proprietate asupra bunului
Art. 936: Opozabilitatea faţă de terţi in cazul bunurilor mobile
Cu excepţia cazurilor prevăzute de lege, posesia de bună-credinţă a bunului mobil asigură opozabilitatea
faţă de terţi a actelor juridice constitutive sau translative de drepturi reale
Art. 937: Dobândirea proprietăţii mobiliare prin posesia de bună-credinţă-cand si in ce conditii isi produce efectele-cand poate fi recuperat bunul(2 distinctii , iar pentru cea de a doua se naste un drept pentru posesor)-la ce nu se aplica-si la ce se aplica in mod corespunzator
(1)Persoana care, cu bună-credinţă, încheie cu un neproprietar un act translativ de proprietate cu titlu
oneros având ca obiect un bun mobil devine proprietarul acelui bun din momentul luării sale în
posesie efectivă.
(2)Cu toate acestea, bunul pierdut sau furat poate fi revendicat de la posesorul de bună-credinţă, dacă
acţiunea este intentată, sub sancţiunea decăderii, în termen de 3 ani de la data la care proprietarul a
pierdut stăpânirea materială a bunului.
(3)Dacă bunul pierdut sau furat a fost cumpărat dintr-un loc ori de la o persoană care vinde în mod
obişnuit bunuri de acelaşi fel ori dacă a fost adjudecat la o licitaţie publică, iar acţiunea în revendicare
a fost introdusă înăuntrul termenului de 3 ani, posesorul de bună-credinţă poate reţine bunul până la
indemnizarea sa integrală pentru preţul plătit vânzătorului.
(4)Dispoziţiile prezentului articol nu se aplică bunurilor mobile care sunt accesorii unui imobil.
(5)Dispoziţiile prezentului articol se aplică în mod corespunzător şi în legătură cu dobândirea dreptului
de uzufruct şi a dreptului de uz asupra unui bun mobil.
Art. 938: Buna-credinţă si pana cand trebuie sa existe
(1)Este de bună-credinţă posesorul care nu cunoştea şi nici nu trebuia, după împrejurări, să cunoască
lipsa calităţii de proprietar a înstrăinătorului.
(2)Buna-credinţă trebuie să existe la data intrării în posesia efectivă a bunului.
Art. 939: Dobândirea bunului mobil în temeiul uzucapiunii
Acela care posedă bunul altuia timp de 10 ani, în alte condiţii decât cele prevăzute în prezenta secţiune,
poate dobândi dreptul de proprietate, în temeiul uzucapiunii. Dispoziţiile art. 932 alin. (2)(posesia trebuie sa fie neviciata), art. 933 şi 934(jonctiunea si prezumptia de titlu) se
aplică în mod corespunzător.
Art. 940: Posesia titlurilor la purtător
Dispoziţiile prezentei secţiuni se aplică şi titlurilor la purtător, în măsura în care prin legi speciale nu se
dispune altfel.
Art. 941: Dobândirea bunului prin ocupaţiune-ce inseamna si de cand intervine-pt ce bunuri se aplica si o prezumptie pentru un anumit tip de bunuri
(1)Posesorul unui lucru mobil care nu aparţine nimănui devine proprietarul acestuia, prin ocupaţiune, de
la data intrării în posesie, însă numai dacă aceasta se face în condiţiile legii.
(2)Sunt lucruri fără stăpân bunurile mobile abandonate, precum şi bunurile care, prin natura lor, nu au un
proprietar, cum sunt animalele sălbatice, peştele şi resursele acvatice vii din bazinele piscicole
naturale, fructele de pădure, ciupercile comestibile din flora spontană, plantele medicinale şi
aromatice şi altele asemenea.
(3)Lucrurile mobile de valoare foarte mică sau foarte deteriorate care sunt lăsate într-un loc public,
inclusiv pe un drum public sau într-un mijloc de transport în comun, sunt considerate lucruri
abandonat
Art. 942: Proprietatea bunului găsit-situatia bunului gasit-obligatia celui care il gaseste-informari
(1)Bunul mobil pierdut continuă să aparţină proprietarului său.
(2)Găsitorul bunului este obligat ca, în termen de 10 zile, să îl restituie proprietarului ori, dacă acesta nu
poate fi cunoscut, să îl predea organului de poliţie din localitatea în care a fost găsit. Acesta are
obligaţia de a păstra bunul timp de 6 luni, fiind aplicabile în acest sens dispoziţiile privitoare la
depozitul necesar.
(3)Organul de poliţie va afişa la sediul său şi pe pagina de internet un anunţ privitor la pierderea bunului,
cu menţionarea tuturor elementelor de descriere a acestuia.
Art. 943: Proprietatea asupra bunului găsit în loc public
Dacă bunul a fost găsit într-un loc public, el va fi predat, pe bază de proces-verbal, persoanei care deţine un
titlu, altul decât titlul de proprietate publică, asupra locului respectiv. În termen de 3 zile de la data preluării
bunului pierdut, această persoană este obligată să îl predea, pe bază de proces-verbal, organelor de poliţie
din localitate. În acelaşi termen, anunţul menţionat la art. 942 alin. (3) se va afişa la locul unde a fost găsit
bunul.
Art. 944: Vânzarea bunului găsit-in ce situatie se proceda la aceasta
Dacă, datorită împrejurărilor sau naturii bunului, păstrarea sa tinde să îi diminueze valoarea ori devine prea
costisitoare, el va fi vândut prin licitaţie publică, conform legii. În acest caz, drepturile şi obligaţiile legate
de bun se vor exercita în legătură cu preţul obţinut în urma vânzării.
