PROCES PENAL Flashcards
(492 cards)
1
Q
cele trei faze ale procesului Penal. Urmărire penală
A
Cameră preliminară și judecata cu dispozițiile generale +judecata în primă instanță. Articolul 285
2
Q
Obiectul urmăririi penale
A
3
Q
(1) Urmărirea penală are ca obiect strângerea probelor necesare cu privire la existența infracțiunilor
A
la identificarea persoanelor care au săvârșit o infracțiune și la stabilirea răspunderii penale a acestora
4
Q
Articolul 327
A
5
Q
Rezolvarea cauzelor
A
6
Q
Atunci când constată că au fost respectate dispozițiile legale care garantează aflarea adevărului
A
că urmărirea penală este completă și există probele necesare și legal administrate
7
Q
a) emite rechizitoriu prin care dispune trimiterea în judecată
A
dacă din materialul de urmărire penală rezultă că fapta există
8
Q
b) emite ordonanță prin care clasează sau renunță la urmărire
A
potrivit dispozițiilor legale.
9
Q
Articolul 328
A
10
Q
Cuprinsul rechizitoriului
A
11
Q
(1) Rechizitoriul se limitează la fapta și persoana pentru care s-a efectuat urmărirea penală și cuprinde în mod corespunzător mențiunile prevăzute la art. 286 alin. (2)
A
datele privitoare la fapta reținută în sarcina inculpatului și încadrarea juridică a acesteia
12
Q
(2) În rechizitoriu se arată numele și prenumele persoanelor care trebuie citate în instanță
A
cu indicarea calității lor în proces
13
Q
(3) Procurorul întocmește un singur rechizitoriu chiar dacă lucrările urmăririi penale privesc mai multe fapte ori mai mulți suspecți și inculpați și chiar dacă se dau acestora rezolvări diferite
A
potrivit art. 327.
14
Q
Articolul 329
A
15
Q
Actul de sesizare a instanței
A
16
Q
(1) Rechizitoriul constituie actul de sesizare a instanței de judecată.
A
17
Q
(2) Rechizitoriul însoțit de dosarul cauzei și de un număr necesar de copii certificate ale rechizitoriului
A
pentru a fi comunicate inculpaților
18
Q
(3) În situația în care inculpatul nu cunoaște limba română
A
se vor lua măsuri pentru traducerea autorizată a rechizitoriului
19
Q
(4) Inculpatul
A
cetățean român aparținând unei minorități naționale
20
Q
Articolul 330
A
21
Q
Dispozițiile privitoare la măsurile preventive sau asigurătorii
A
22
Q
Când procurorul dispune trimiterea în judecată a inculpatului
A
rechizitoriul poate să cuprindă și propunerea de luare
23
Q
Articolul 331
A
24
Q
Dispozițiile privitoare la măsurile de siguranță
A
25
Dacă apreciază că față de inculpat este necesară luarea unei măsuri de siguranță cu caracter medical
procurorul
26
Articolul 336
27
Dreptul de a face plângere
28
(1) Orice persoană poate face plângere împotriva măsurilor și actelor de urmărire penală
dacă prin acestea s-a adus o vătămare intereselor sale legitime.
29
(2) Plângerea se adresează procurorului care supraveghează activitatea organului de cercetare penală și se depune fie direct la acesta
fie la organul de cercetare penală.
30
(3) Introducerea plângerii nu suspendă aducerea la îndeplinire a măsurii sau a actului care formează obiectul plângerii.
31
Articolul 337
32
Obligația de înaintare a plângerii
33
Când plângerea a fost depusă la organul de cercetare penală
acesta este obligat ca în termen de 48 de ore de la primirea ei să o înainteze procurorului împreună cu explicațiile sale
34
Articolul 338
35
Termenul de rezolvare
36
Procurorul este obligat să rezolve plângerea în termen de cel mult 20 de zile de la primire și să comunice de îndată persoanei care a făcut plângerea un exemplar al ordonanței.
37
Articolul 339
38
Plângerea împotriva actelor procurorului
39
(1) Plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispozițiilor date de acesta se rezolvă de prim-procurorul parchetului sau
după caz
40
(2) În cazul când măsurile și actele sunt ale prim-procurorului
ale procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel
41
(3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător atunci când ierarhia funcțiilor într-o structură a parchetului e stabilită prin lege specială.
42
(4) În cazul soluțiilor de clasare ori de renunțare la urmărire
când acestea au fost dispuse prin rechizitoriu
43
(5) Ordonanțele prin care se soluționează plângerile împotriva soluțiilor
actelor sau măsurilor nu mai pot fi atacate cu plângere la procurorul ierarhic superior și se comunică persoanei care a făcut plângerea și celorlalte persoane interesate.
44
(6) Dispozițiile art. 336-338 se aplică în mod corespunzător
dacă legea nu dispune altfel.
45
Articolul 340
46
Plângerea împotriva soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată
47
(1) Persoana a cărei plângere împotriva soluției de clasare sau renunțare la urmărirea penală
dispusă prin ordonanță sau rechizitoriu
48
(2) Dacă plângerea nu a fost rezolvată în termenul prevăzut la art. 338
dreptul de a face plângere poate fi exercitat oricând după împlinirea termenului de 20 de zile în care trebuia soluționată plângerea
49
Articolul 341
50
Soluționarea plângerii de către judecătorul de cameră preliminară
51
(1) După înregistrarea plângerii la instanța competentă
aceasta se trimite în aceeași zi judecătorului de cameră preliminară.
52
(2) Judecătorul de cameră preliminară stabilește termenul de soluționare
care este comunicat petentului
53
(3) Procurorul
în termen de cel mult 3 zile de la primirea comunicării prevăzute la alin. (2)
54
(4) În situația în care plângerea a fost depusă la procuror
acesta o va înainta împreună cu dosarul cauzei instanței competente.
55
(5) Judecătorul de cameră preliminară se pronunță asupra plângerii prin încheiere motivată
în camera de consiliu
56
a) respinge plângerea
ca tardivă sau inadmisibilă
57
b) admite plângerea
desființează soluția atacată și trimite motivat cauza la procuror pentru a începe ori
58
c) admite plângerea
desființează soluția atacată și dispune începerea judecății
59
d) admite plângerea și schimbă temeiul de drept al soluției de clasare atacate.
60
(6) Încheierea prin care a fost soluționată plângerea este definitivă.
61
(7) Plângerea greșit îndreptată se trimite organului competent.
62
Titlul II Camera preliminară
63
Articolul 342
64
Obiectul procedurii în camera preliminară
65
Obiectul procedurii camerei preliminare îl constituie verificarea legalității sesizării instanței
precum și verificarea legalității administrării probelor ori efectuării actelor de către organele de urmărire penală.
66
Articolul 343
67
Durata procedurii în camera preliminară
68
Durata procedurii în camera preliminară este de cel mult 30 de zile de la data înregistrării cauzei la instanță
dar nu poate fi mai mică de 15 zile de la aceeași dată.
69
Articolul 344
70
Măsurile premergătoare
71
(1) După înregistrarea dosarului la instanța competentă
acesta se trimite în aceeași zi judecătorului de cameră preliminară.
72
(2) Judecătorul de cameră preliminară stabilește
în funcție de complexitatea cauzei
73
(3) Copia certificată a rechizitoriului și
după caz
74
(4) Inculpatului i se aduce la cunoștință prin adresa de trimitere a rechizitoriului că până la data stabilită potrivit alin. (2) poate formula cereri și ridica excepții și că își poate angaja un avocat pentru a depune note scrise. În cazul în care inculpatul își angajează un avocat
acesta poate depune notele scrise judecătorului de cameră preliminară cu cel puțin 10 zile înainte de data prevăzută la alin. (2). În cazul în care asistența juridică este obligatorie
75
(5) Cererile și excepțiile se comunică parchetului
care poate răspunde în scris până la termenul de soluționare stabilit de judecătorul de cameră preliminară.
76
(6) Dacă rechizitoriului îi lipsește vreuna dintre mențiunile obligatorii sau dacă nu au fost respectate condițiile prevăzute la art. 329
judecătorul de cameră preliminară dispune acoperirea omisiunilor în cel mult 5 zile și sesizează în acest sens conducătorul parchetului care a emis rechizitoriul.
77
Articolul 345
78
Procedura de judecată în camera preliminară
79
(1) Judecătorul de cameră preliminară hotărăște prin încheiere motivată
în camera de consiliu
80
(2) La termenul stabilit potrivit art. 344 alin. (2) judecătorul de cameră preliminară verifică competența instanței sesizate și se pronunță asupra cererilor formulate și excepțiilor ridicate.
81
(3) Dacă apreciază că instanța sesizată nu este competentă
judecătorul de cameră preliminară procedează potrivit art. 50 și 51
82
(4) Probele administrate cu încălcarea prevederilor legale sunt excluse în condițiile art. 102.
83
(5) Probele excluse nu pot fi avute în vedere la judecata în fond a cauzei.
84
Articolul 346
85
Soluțiile
86
(1) În cazul în care constată că în cursul urmăririi penale probele au fost administrate în mod legal și sesizarea instanței este legală
judecătorul de cameră preliminară dispune prin încheiere începerea judecății.
87
(2) După începerea judecății
legalitatea sesizării poate fi contestată doar pentru motive noi
88
(3) Judecătorul de cameră preliminară dispune restituirea cauzei la parchet
prin încheiere
89
a) în urma sesizării conducătorului parchetului care a emis rechizitoriul
în condițiile art. 344 alin. (6)
90
b) toate probele din cursul urmăririi penale au fost administrate cu încălcarea prevederilor legale;
91
c) sesizarea instanței este nelegală.
92
(4) În cazul în care rechizitoriul privește mai multe fapte sau persoane
dispoziția de începere a judecății se limitează numai la faptele și persoanele pentru care judecătorul de cameră preliminară a constatat îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1).
93
(5) În cazul în care judecătorul de cameră preliminară exclude una sau mai multe probe administrate cu încălcarea dispozițiilor legale
dispune informarea conducătorului parchetului care a emis rechizitoriul. În termen de 24 de ore de la informare
94
(6) În cazul în care conducătorul parchetului menține cererea de începere a judecății
judecătorul de cameră preliminară dispune prin încheiere începerea judecății.
95
(7) În cazul în care conducătorul parchetului nu răspunde în termenul prevăzut la alin. (5) ori arată că nu menține cererea de începere a judecății
judecătorul de cameră preliminară dispune prin încheiere restituirea cauzei la parchet.
96
(8) Întocmirea minutei este obligatorie.
97
Articolul 347
98
Contestația
99
(1) Împotriva încheierii pronunțate în temeiul art. 346 procurorul și inculpatul pot face contestație în termen de 3 zile de la comunicare.
100
(2) Contestația se judecă de către judecătorul de cameră preliminară de la instanța ierarhic superioară celei sesizate. Când instanța sesizată este Înalta Curte de Casație și Justiție
contestația se judecă de către completul competent
101
(3) Dispozițiile art. 343-345 se aplică în mod corespunzător.
102
Articolul 348
103
Măsurile preventive în procedura de cameră preliminară
104
(1) Judecătorul de cameră preliminară se pronunță
la cerere sau din oficiu
105
(2) În cauzele în care față de inculpat s-a dispus o măsură preventivă
judecătorul de cameră preliminară verifică legalitatea și temeinicia măsurii preventive
106
Titlul III Judecata
107
Capitolul I Dispoziții generale
108
Articolul 349
109
Rolul instanței de judecată
110
Instanța de judecată soluționează cauza dedusă judecății cu garantarea respectării drepturilor subiecților procesuali și asigurarea administrării probelor pentru lămurirea completă a împrejurărilor cauzei în scopul aflării adevărului
cu respectarea deplină a legii.
111
Articolul 350
112
Locul unde se desfășoară judecata
113
(1) Judecata se desfășoară la sediul instanței.
114
(2) Pentru motive temeinice
instanța poate dispune ca judecata să se desfășoare în alt loc.
115
Articolul 351
116
Oralitatea
nemijlocirea și contradictorialitatea
117
(1) Judecata cauzei se face în fața instanței constituite potrivit legii și se desfășoară în ședință
oral
118
(2) Instanța este obligată să pună în discuție cererile procurorului
ale părților sau ale subiecților procesuali și excepțiile ridicate de acestea sau din oficiu și să se pronunțe asupra lor prin încheiere motivată.
119
(3) Instanța se pronunță prin încheiere motivată și asupra tuturor măsurilor luate în cursul judecății.
120
Articolul 352
121
Publicitatea ședinței de judecată
122
(1) Ședința de judecată este publică
cu excepția cazurilor prevăzute de lege. Ședința desfășurată în camera de consiliu nu este publică.
123
(2) Nu pot asista la ședința de judecată minorii sub 18 ani
cu excepția situației în care aceștia au calitatea de părți sau martori
124
(3) Dacă judecarea în ședință publică ar putea aduce atingere unor interese de stat
moralei
125
(4) Instanța poate de asemenea să declare ședință nepublică la cererea unui martor
dacă prin audierea sa în ședință publică s-ar aduce atingere siguranței ori demnității sau vieții intime a acestuia sau a membrilor familiei sale
126
(5) Declararea ședinței nepublice se face în ședință publică
după ascultarea părților prezente
127
(6) În timpul cât ședința este nepublică
nu sunt admise în sala de ședință decât părțile
128
(7) În tot timpul cât judecata se desfășoară în ședință nepublică
dosarul cauzei nu este public. Părțile
129
(8) Președintele completului are îndatorirea de a aduce la cunoștința persoanelor ce participă la judecata desfășurată în ședință nepublică obligația de a păstra confidențialitatea informațiilor obținute pe parcursul procesului. Încălcarea acestei obligații poate fi sancționată cu amendă judiciară de la 1.000 lei la 10.000 lei
cu excepția situațiilor în care această divulgare nu constituie infracțiune.
130
(9) Pe durata judecății
instanța poate interzice publicarea și difuzarea
131
(10) Toate actele dosarului
cu excepția celor clasificate
132
(11) În cazul în care informațiile clasificate cuprinse în dosar sunt esențiale pentru soluționarea cauzei
instanța solicită
133
(12) Dacă autoritatea emitentă nu declasifică total sau parțial ori nu permite accesul la informațiile clasificate apărătorului inculpatului
acestea pot servi la aflarea adevărului numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză.
134
Articolul 353
135
Citarea părților la judecată
136
(1) Judecata poate avea loc numai dacă persoana vătămată și părțile sunt legal citate și procedura este îndeplinită. Inculpatul
partea civilă
137
(2) Partea prezentă personal
prin reprezentant sau prin apărător ales la un termen
138
(3) Pentru primul termen de judecată
persoana vătămată se citează cu mențiunea că se poate constitui parte civilă până la începerea cercetării judecătorești.
139
(4) Neprezentarea persoanei vătămate și a părților citate nu împiedică judecarea cauzei. Când instanța consideră că este necesară prezența uneia dintre părțile lipsă
poate lua măsuri pentru prezentarea acesteia
140
(5) Persoana vătămată și partea prezentă la un termen nu mai sunt citate pentru termenele ulterioare
chiar dacă ar lipsi la vreunul dintre aceste termene. Militarii și deținuții sunt citați din oficiu la fiecare termen.
141
(6) Pe tot parcursul judecății
persoana vătămată și părțile pot solicita
142
(7) Când judecata se amână
părțile și celelalte persoane care participă la proces iau cunoștință de noul termen de judecată. Părțile și celelalte persoane care au solicitat ca judecata să se desfășoare în lipsă
143
(8) La cererea persoanelor care iau termenul în cunoștință
instanța le înmânează citații
144
(9) Participarea procurorului la judecata cauzei este obligatorie.
145
Articolul 354
146
Compunerea instanței
147
(1) Instanța judecă în complet de judecată
a cărui compunere este cea prevăzută de lege.
148
(2) Completul de judecată trebuie să rămână același în tot cursul judecării cauzei. Când acest lucru nu este posibil
completul se poate schimba până la începerea dezbaterilor.
149
(3) După începerea dezbaterilor
orice schimbare intervenită în compunerea completului atrage reluarea dezbaterilor.
150
Articolul 355
151
Judecata de urgență în cauzele cu arestați preventiv sau aflați în arest la domiciliu
152
(1) Dacă în cauză sunt inculpați arestați preventiv sau aflați în arest la domiciliu
judecata se face de urgență și cu precădere
153
(2) Pentru motive temeinic justificate
instanța poate acorda termene mai scurte sau mai lungi.
154
Articolul 356
155
Asigurarea apărării
156
(1) Persoana vătămată
inculpatul
157
(2) Când persoana vătămată sau una dintre părți se află în stare de deținere
președintele completului ia măsuri ca aceasta să își poată exercita dreptul prevăzut la alin. (1) și să poată lua contact cu avocatul său.
158
(3) În cursul judecății
persoana vătămată și părțile au dreptul la un singur termen pentru angajarea unui avocat și pentru pregătirea apărării.
159
(4) În mod excepțional
în situația în care persoana vătămată sau una dintre părți arată că înțelege să renunțe la asistența juridică acordată de avocatul său ales
160
(5) În situațiile prevăzute la alin. (1)-(4)
acordarea înlesnirilor necesare pregătirii apărării efective trebuie să fie conformă respectării termenului rezonabil al procesului penal.
161
Articolul 357
162
Atribuțiile președintelui completului
163
(1) Președintele completului conduce ședința
îndeplinind toate îndatoririle prevăzute de lege
164
(2) În cursul judecății
președintele
165
(3) Dispozițiile președintelui completului sunt obligatorii pentru toate persoanele prezente în sala de ședință.
166
Articolul 358
167
Strigarea cauzei și apelul celor citați
168
(1) Președintele completului anunță
potrivit ordinii de pe lista de ședință
169
(2) Părțile și persoana vătămată se pot prezenta și participa la judecată chiar dacă nu au fost citate sau nu au primit citația
președintele având îndatorirea să stabilească identitatea acestora.
170
Articolul 359
171
Asigurarea ordinii și solemnității ședinței
172
(1) Președintele veghează asupra menținerii ordinii și solemnității ședinței
putând lua măsurile necesare în acest scop.
173
(2) Președintele poate limita accesul publicului la ședința de judecată
ținând seama de mărimea sălii de ședință.
174
(3) Părțile și persoanele care asistă sau participă la ședința de judecată sunt obligate să păstreze disciplina ședinței.
175
(4) Când o parte sau oricare altă persoană tulbură ședința ori nesocotește măsurile luate
președintele îi atrage atenția să respecte disciplina
176
(5) Partea sau persoana îndepărtată este chemată în sală înainte de începerea dezbaterilor. Președintele îi aduce la cunoștință actele esențiale efectuate în lipsă și îi citește declarațiile celor audiați. Dacă partea sau persoana continuă să tulbure ședința
președintele poate dispune din nou îndepărtarea ei din sală
177
(6) Dacă partea continuă să tulbure ședința și cu ocazia pronunțării hotărârii
președintele completului poate dispune îndepărtarea ei din sală
178
Articolul 360
179
Constatarea infracțiunilor de audiență
180
(1) Dacă în cursul ședinței se săvârșește o faptă prevăzută de legea penală
președintele completului de judecată constată acea faptă și îl identifică pe făptuitor. Încheierea de ședință se trimite procurorului competent.
181
(2) Procurorul care participă la judecată poate declara că pune în mișcare acțiunea penală și îl poate reține pe inculpat.
182
Articolul 361
183
Pregătirea ședinței de judecată
184
(1) În vederea repartizării pe complete și a stabilirii primului termen de judecată
după rămânerea definitivă a hotărârii pronunțate în camera preliminară
185
(2) Președintele completului de judecată are îndatorirea să ia din timp toate măsurile necesare pentru ca la termenul de judecată fixat judecarea cauzei să nu sufere amânare.
186
(3) În acest scop
dosarele repartizate pe complete în mod aleatoriu vor fi preluate de președintele completului
187
(4) În cazurile în care asistența juridică este obligatorie
președintele completului va lua măsuri pentru desemnarea avocatului din oficiu.
188
(5) În situația în care în aceeași cauză au calitatea de inculpat atât persoana juridică
cât și reprezentanții legali ai acesteia
189
(6) De asemenea
președintele verifică îndeplinirea dispozițiilor privind citarea și
190
(7) Președintele completului se îngrijește ca lista cauzelor fixate pentru judecată să fie întocmită și afișată la instanță
cu 24 de ore înaintea termenului de judecată.
191
(8) La întocmirea listei se ține seama de data intrării cauzelor la instanță
dându-se întâietate cauzelor în care sunt deținuți sau arestați la domiciliu și celor cu privire la care legea prevede că judecata se face de urgență.
192
Articolul 362
193
Măsurile preventive în cursul judecății
194
(1) Instanța se pronunță
la cerere sau din oficiu
195
(2) În cauzele în care față de inculpat s-a dispus o măsură preventivă
instanța este datoare să verifice
196
Articolul 363
197
Participarea procurorului la judecată
198
(1) Participarea procurorului la judecată este obligatorie.
199
(2) În cursul judecății
procurorul exercită rol activ
200
(3) În cursul judecății
procurorul formulează cereri
201
(4) Când în cursul judecății constată că a intervenit vreuna dintre cauzele care împiedică exercitarea acțiunii penale
procurorul pune
202
Articolul 364
203
Participarea inculpatului la judecată și drepturile acestuia
204
(1) Judecata cauzei are loc în prezența inculpatului. Aducerea inculpatului aflat în stare de deținere la judecată este obligatorie.
205
(2) Judecata poate avea loc în lipsa inculpatului dacă acesta este dispărut
se sustrage de la judecată ori și-a schimbat adresa fără a o aduce la cunoștința organelor judiciare și
206
(3) Judecata poate de asemenea avea loc în lipsa inculpatului dacă
deși legal citat
207
(4) Pe tot parcursul judecății
inculpatul
208
(5) Dacă apreciază necesară prezența inculpatului
instanța poate dispune aducerea acestuia cu mandat de aducere.
209
Articolul 365
210
Participarea celorlalte părți la judecată și drepturile acestora
211
(1) Partea civilă și partea responsabilă civilmente pot fi reprezentate de avocat.
212
(2) Partea civilă și partea responsabilă civilmente pot formula cereri
ridica excepții și pune concluzii.
213
Articolul 366
214
Participarea persoanei vătămate la judecată și drepturile acesteia
215
(1) Persoana vătămată poate fi reprezentată de avocat.
216
(2) Persoana vătămată poate formula cereri
ridica excepții și pune concluzii pe latura penală a cauzei.
217
Articolul 367
218
Suspendarea judecății
219
(1) Când se constată pe baza unei expertize medico-legale că inculpatul suferă de o boală gravă
care îl împiedică să participe la judecată
220
(2) Dacă sunt mai mulți inculpați
iar temeiul suspendării privește numai pe unul dintre ei și disjungerea nu este posibilă
221
(3) Suspendarea judecății se dispune și pe perioada desfășurării procedurii de mediere
potrivit legii.
222
(4) Încheierea dată în primă instanță prin care s-a dispus suspendarea cauzei poate fi atacată separat cu contestație la instanța ierarhic superioară în termen de 24 de ore de la pronunțare
pentru procuror
223
(5) Contestația nu suspendă executarea și se judecă în termen de 3 zile de la primirea dosarului.
224
(6) Procesul penal se reia din oficiu de îndată ce inculpatul poate participa la judecată sau la încheierea procedurii de mediere
potrivit legii.
225
(7) Instanța de judecată este obligată să verifice periodic
dar nu mai târziu de 3 luni
226
(8) Dacă inculpatul se află în arest la domiciliu sau este arestat preventiv
se aplică în mod corespunzător prevederile art. 208.
227
(9) Ridicarea unei excepții de neconstituționalitate nu suspendă judecarea cauzei.
228
Articolul 368
229
Suspendarea judecății în caz de extrădare activă
230
(1) În cazul în care
potrivit legii
231
(2) Încheierea dată în primă instanță prin care s-a dispus suspendarea judecății poate fi atacată separat cu contestație de procuror
persoana vătămată și părți
232
(3) Contestația se depune la instanța care a pronunțat încheierea atacată și se înaintează
împreună cu dosarul cauzei
233
(4) Contestația nu suspendă executarea și se judecă în ședință publică
cu participarea procurorului și cu citarea persoanei vătămate și a părților.
234
Articolul 369
235
Notele privind desfășurarea ședinței de judecată
236
(1) Desfășurarea ședinței de judecată se înregistrează cu mijloace tehnice audio.
237
(2) În cursul ședinței de judecată grefierul ia note cu privire la desfășurarea procesului. Procurorul și părțile pot cere citirea notelor și vizarea lor de către președinte.
238
(3) După terminarea ședinței de judecată
participanții la proces primesc
239
(4) Notele grefierului pot fi contestate cel mai târziu la termenul următor.
240
(5) În caz de contestare de către participanții la proces a notelor grefierului
acestea vor fi verificate și
241
Articolul 370
242
Felul hotărârilor
243
(1) Hotărârea prin care cauza este soluționată de prima instanță de judecată sau prin care aceasta se dezinvestește fără a soluționa cauza se numește sentință. Instanța se pronunță prin sentință și în alte situații prevăzute de lege.
244
(2) Hotărârea prin care instanța se pronunță asupra apelului
recursului în casație
245
(3) Toate celelalte hotărâri pronunțate de instanțe în cursul judecății se numesc încheieri.
246
(4) Desfășurarea procesului în ședința de judecată se consemnează într-o încheiere care cuprinde:
247
a) ziua
luna
248
b) mențiunea dacă ședința a fost sau nu publică;
249
c) numele și prenumele judecătorilor
procurorului și grefierului;
250
d) numele și prenumele părților
avocaților și ale celorlalte persoane care participă în proces și care au fost prezente la judecată
251
e) încadrarea juridică a faptei pentru care inculpatul a fost trimis în judecată și textele de lege în care a fost încadrată fapta;
252
f) mijloacele de probă care au fost supuse dezbaterii contradictorii;
253
g) cererile de orice natură formulate de procuror
de persoana vătămată
254
h) concluziile procurorului
ale persoanei vătămate și ale părților;
255
i) măsurile luate în cursul ședinței.
256
(5) Încheierea se întocmește de grefier în termen de cel mult 72 de ore de la terminarea ședinței și se semnează de președintele completului de judecată și de grefier.
257
(6) Când hotărârea se pronunță în ziua în care a avut loc judecata
nu se întocmește încheierea.
258
Capitolul II Judecata în primă instanță
259
Secţiunea 1 Desfășurarea judecării cauzelor
260
Articolul 371
261
Obiectul judecății
262
Judecata se mărginește la faptele și la persoanele arătate în actul de sesizare a instanței.
263
Articolul 372
264
Verificările privitoare la inculpat
265
(1) La termenul de judecată
după strigarea cauzei și apelul părților
266
(2) În cazul inculpatului persoană juridică
președintele face verificări cu privire la denumire
267
Articolul 373
268
Măsurile premergătoare privind martorii
experții și interpreții
269
(1) După apelul martorilor
experților și interpreților
270
(2) Experții rămân în sala de ședință
în afară de cazul în care instanța dispune altfel.
271
(3) Martorii
experții și interpreții prezenți pot fi ascultați
272
Articolul 374
273
Judecata în cazul recunoașterii vinovăției
274
(1) Până la începerea cercetării judecătorești
inculpatul poate declara
275
(2) Judecata poate avea loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală doar atunci când inculpatul declară că recunoaște în totalitate faptele reținute în actul de sesizare a instanței și nu solicită administrarea de probe.
276
(3) La termenul de judecată
când cauza se află în stare de judecată
277
(4) Instanța de judecată admite cererea atunci când
din probele administrate
278
(5) În caz de admitere a cererii
președintele explică persoanei vătămate că se poate constitui parte civilă și întreabă partea civilă și partea responsabilă civilmente dacă propun administrarea de probe. Instanța poate dispune disjungerea acțiunii civile
279
(6) În caz de admitere a cererii
dispozițiile art. 386 și 391-395 se aplică în mod corespunzător.
280
(7) Instanța va pronunța condamnarea inculpatului
care beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii și de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei amenzii. Dispozițiile alin. (1)-(6) nu se aplică în cazul în care acțiunea penală vizează o infracțiune care se pedepsește cu detenție pe viață.
281
(8) În caz de respingere a cererii
instanța procedează potrivit art. 376-407.
282
Articolul 375
283
Lămuririle și cererile
284
(1) Dacă inculpatul nu solicită ca judecata să aibă loc pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală sau dacă cererea sa a fost respinsă
președintele pune în vedere persoanei vătămate că se poate constitui parte civilă până la începerea cercetării judecătorești.
285
(2) Președintele întreabă procurorul
părțile și persoana vătămată dacă propun administrarea de probe.
286
(3) Probele administrate în cursul urmăririi penale și necontestate de către părți nu se readministrează în cursul cercetării judecătorești. Acestea sunt puse în dezbaterea contradictorie a părților și sunt avute în vedere de instanță la deliberare.
287
(4) Probele prevăzute la alin. (3) pot fi administrate din oficiu de instanță
dacă se consideră necesar
288
(5) În cazul când se propun probe
trebuie să se arate faptele și împrejurările ce urmează a fi dovedite
289
(6) Procurorul
persoana vătămată și părțile pot cere administrarea de probe noi și în cursul cercetării judecătorești.
290
(7) Instanța poate dispune din oficiu administrarea de probe necesare pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei.
291
Articolul 376
292
Ordinea cercetării judecătorești
293
(1) Instanța începe efectuarea cercetării judecătorești când cauza se află în stare de judecată.
294
(2) Ordinea de efectuare a actelor de cercetare judecătorească este cea prevăzută în dispozițiile cuprinse în prezenta secțiune.
295
(3) După audierea inculpatului
a persoanei vătămate
296
(4) Administrarea de probe din oficiu poate fi făcută oricând pe parcursul cercetării judecătorești.
297
(5) Instanța poate dispune schimbarea ordinii
când aceasta este necesară.
298
Articolul 377
299
Începerea cercetării judecătorești
300
Președintele dispune ca procurorul să dea citire sau să facă o prezentare succintă a actului de sesizare a instanței
după care explică inculpatului în ce constă învinuirea ce i se aduce. Totodată
301
Articolul 378
302
Audierea inculpatului
303
(1) Inculpatul este lăsat să arate tot ce știe despre fapta pentru care a fost trimis în judecată
apoi i se pot pune întrebări în mod nemijlocit de către procuror
304
(2) Instanța poate respinge întrebările care nu sunt concludente și utile cauzei. Întrebările respinse se consemnează în încheierea de ședință.
305
(3) În situațiile în care legea prevede posibilitatea ca inculpatul să fie obligat la prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității
procurorul îl întreabă dacă își manifestă acordul în acest sens
306
(4) Când inculpatul nu își mai amintește anumite fapte sau împrejurări sau când există contraziceri între declarațiile făcute de inculpat în instanță și cele date anterior
la cerere
307
(5) Când inculpatul refuză să dea declarații
instanța dispune citirea declarațiilor pe care acesta le-a dat anterior
308
(6) Inculpatul poate fi reascultat ori de câte ori este necesar.
309
Articolul 379
310
Audierea coinculpaților
311
(1) Dacă sunt mai mulți inculpați
audierea fiecăruia dintre ei se face în prezența celorlalți inculpați.
312
(2) Când interesul aflării adevărului o cere
instanța poate dispune audierea vreunuia dintre inculpați fără ca ceilalți să fie de față.
313
(3) Declarațiile luate separat sunt citite în mod obligatoriu celorlalți inculpați
după audierea lor.
314
(4) Inculpatul poate fi din nou audiat în prezența celorlalți inculpați sau a unora dintre ei.
315
Articolul 380
316
Audierea persoanei vătămate
a părții civile și a părții responsabile civilmente
317
(1) Instanța procedează la audierea persoanei vătămate
a părții civile și a părții responsabile civilmente potrivit dispozițiilor art. 111 și 112
318
(2) Persoanele menționate sunt lăsate să arate tot ce știu despre fapta care face obiectul judecății
apoi li se pot pune în mod nemijlocit întrebări de către procuror
319
(3) Instanța poate respinge întrebările care nu sunt concludente și utile cauzei. Întrebările respinse se consemnează în încheierea de ședință.
320
(4) Persoana vătămată
partea civilă și partea responsabilă civilmente pot fi reascultate ori de câte ori este necesar.
321
Articolul 381
322
Audierea martorului și a expertului
323
(1) Audierea martorului se face potrivit dispozițiilor art. 119-124
care se aplică în mod corespunzător.
324
(2) Dacă martorul a fost propus de către procuror
acestuia i se pot pune în mod nemijlocit întrebări de către procuror
325
(3) Președintele și ceilalți membri ai completului pot adresa întrebări martorului sau expertului ori de câte ori consideră necesar
pentru justa soluționare a cauzei.
326
(4) Instanța poate respinge întrebările care nu sunt concludente și utile cauzei. Întrebările respinse se consemnează în încheierea de ședință.
327
(5) Martorul care posedă un înscris în legătură cu depoziția făcută poate să îl citească în instanță. Procurorul și părțile au dreptul să examineze înscrisul
iar instanța poate dispune reținerea înscrisului la dosar
328
(6) Când martorul nu își mai amintește anumite fapte sau împrejurări sau când există contraziceri între declarațiile făcute în instanță și cele date anterior
la cerere
329
(7) Dacă audierea vreunuia dintre martori nu mai este posibilă
iar în faza de urmărire penală acesta a dat declarații în fața organelor de urmărire penală sau a fost ascultat de către judecătorul de drepturi și libertăți în condițiile art. 308
330
(8) Dacă unul sau mai mulți martori lipsesc
instanța poate dispune motivat fie continuarea judecății
331
(9) Martorii audiați rămân în sală
la dispoziția instanței
332
(10) Instanța
după audierea concluziilor procurorului
333
(11) Dispozițiile alin. (1)-(10) se aplică în mod corespunzător și în caz de audiere a expertului sau interpretului.
334
(12) Dispozițiile art. 130-134 se aplică în mod corespunzător
atunci când este cazul.
335
Articolul 382
336
Consemnarea declarațiilor
337
Declarațiile și răspunsurile inculpaților
ale martorilor ori ale altor persoane audiate în cauză se consemnează întocmai în condițiile prevăzute la art. 110 alin. (1)-(4)
338
Articolul 383
339
Renunțarea la probe și imposibilitatea administrării probelor
340
(1) Procurorul
persoana vătămată și părțile pot renunța la probele pe care le-au propus.
341
(2) După punerea în discuție a renunțării
instanța poate dispune ca proba să nu mai fie administrată
342
(3) Dacă în cursul cercetării judecătorești administrarea unei probe anterior admise apare ca inutilă sau nu mai este posibilă
instanța
343
(4) Dacă imposibilitatea de administrare se referă la o probă administrată în faza de urmărire penală și încuviințată de instanță
aceasta este pusă în discuția părților
344
Articolul 384
345
Prezentarea mijloacelor materiale de probă
346
Când în cauza supusă judecății există mijloace materiale de probă
instanța
347
Articolul 385
348
Amânarea pentru probe noi
349
Dacă din cercetarea judecătorească rezultă că pentru lămurirea faptelor sau împrejurărilor cauzei este necesară administrarea de probe noi
instanța dispune fie judecarea cauzei în continuare
350
Articolul 386
351
Schimbarea încadrării juridice
352
(1) Dacă în cursul judecății se consideră că încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare urmează a fi schimbată
instanța este obligată să pună în discuție noua încadrare și să atragă atenția inculpatului că are dreptul să ceară lăsarea cauzei mai la urmă sau eventual amânarea judecății
353
(2) Dacă noua încadrare juridică vizează o infracțiune pentru care este necesară plângerea prealabilă a persoanei vătămate
instanța de judecată cheamă persoana vătămată și o întreabă dacă înțelege să facă plângere prealabilă. În situația în care persoana vătămată formulează plângere prealabilă
354
Articolul 387
355
Terminarea cercetării judecătorești
356
(1) Înainte de a declara terminată cercetarea judecătorească
președintele întreabă procurorul
357
(2) Dacă nu s-au formulat cereri sau dacă cererile formulate au fost respinse ori dacă s-au efectuat completările cerute
președintele declară terminată cercetarea judecătorească.
358
Articolul 388
359
Dezbaterile și ordinea în care se dă cuvântul
360
(1) După terminarea cercetării judecătorești se trece la dezbateri
dându-se cuvântul în următoarea ordine: procurorului
361
(2) Președintele poate da cuvântul și în replică.
362
(3) Durata concluziilor procurorului
ale părților
363
(4) Președintele are dreptul să îi întrerupă pe cei care au cuvântul
dacă în susținerile lor depășesc limitele cauzei ce se judecă.
364
(5) Când vreuna dintre părți are mai mulți avocați
doar unul dintre aceștia
365
(6) Pentru motive temeinice dezbaterile pot fi întrerupte. Întreruperea nu poate fi mai mare de 3 zile.
366
Articolul 389
367
Ultimul cuvânt al inculpatului
368
(1) Înainte de a încheia dezbaterile
președintele dă ultimul cuvânt inculpatului personal.
369
(2) În timpul în care inculpatul are ultimul cuvânt nu i se pot pune întrebări. Dacă inculpatul relevă fapte sau împrejurări noi
esențiale pentru soluționarea cauzei
370
Articolul 390
371
Concluziile scrise
372
(1) Instanța poate cere părților
după închiderea dezbaterilor
373
(2) Procurorul
persoana vătămată și părțile pot depune concluzii scrise
374
Secţiunea a 2-a Deliberarea și hotărârea instanței
375
Articolul 391
376
Soluționarea cauzei
377
(1) Deliberarea și pronunțarea hotărârii se fac în ședința în care au avut loc dezbaterile sau la o dată ulterioară
dar nu mai târziu de 15 zile de la închiderea dezbaterilor.
378
(2) În situații excepționale
când
379
(3) Președintele completului informează părțile prezente asupra datei la care se va pronunța hotărârea.
380
Articolul 392
381
Deliberarea
382
(1) La deliberare iau parte numai membrii completului în fața căruia a avut loc dezbaterea.
383
(2) Completul de judecată deliberează în secret.
384
Articolul 393
385
Obiectul deliberării
386
(1) Completul de judecată deliberează mai întâi asupra chestiunilor de fapt și apoi asupra chestiunilor de drept.
387
(2) Deliberarea poartă asupra existenței faptei și vinovăției inculpatului
asupra stabilirii pedepsei
388
(3) Completul de judecată deliberează și asupra reparării pagubei produse prin infracțiune
asupra măsurilor preventive și asigurătorii
389
(4) Toți membrii completului de judecată au îndatorirea să își spună părerea asupra fiecărei chestiuni.
390
(5) Președintele își spune părerea cel din urmă.
391
Articolul 394
392
Luarea hotărârii
393
(1) Hotărârea trebuie să fie rezultatul acordului membrilor completului de judecată asupra soluțiilor date chestiunilor supuse deliberării.
394
(2) Când unanimitatea nu poate fi întrunită
hotărârea se ia cu majoritate.
395
(3) Dacă din deliberare rezultă mai mult decât două păreri
judecătorul care opinează pentru soluția cea mai severă trebuie să se alăture celei mai apropiate de părerea sa.
396
(4) Motivarea opiniei separate este obligatorie.
397
(5) În situația în care în cadrul completului de judecată nu se poate întruni majoritatea ori unanimitatea
judecarea cauzei se reia în complet de divergență.
398
Articolul 395
399
Reluarea cercetării judecătorești sau a dezbaterilor
400
Dacă în cursul deliberării instanța apreciază că o anumită împrejurare trebuie lămurită și este necesară reluarea cercetării judecătorești sau a dezbaterilor
repune cauza pe rol. Prevederile privind citarea se aplică în mod corespunzător.
401
Articolul 396
402
Rezolvarea acțiunii penale
403
(1) Instanța hotărăște asupra învinuirii aduse inculpatului
pronunțând
404
(2) Condamnarea se pronunță dacă instanța constată
dincolo de orice îndoială rezonabilă
405
(3) Renunțarea la aplicarea pedepsei se pronunță în condițiile art. 80-82 din Codul penal.
406
(4) Amânarea aplicării pedepsei se pronunță în condițiile art. 83-90 din Codul penal.
407
(5) Achitarea inculpatului se pronunță în cazul prevăzut la art. 16 alin. (1) lit. a)-d).
408
(6) Încetarea procesului penal se pronunță în cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. e)-j).
409
(7) Dacă inculpatul a cerut continuarea procesului penal potrivit art. 18 și se constată
ca urmare a continuării procesului
410
(8) Dacă inculpatul a cerut continuarea procesului penal potrivit art. 18 și se constată că nu sunt incidente cazurile prevăzute la art. 16 lit. a)-c)
instanța de judecată pronunță încetarea procesului penal.
411
(9) În cazul în care
în cursul urmăririi penale
412
Articolul 397
413
Rezolvarea acțiunii civile
414
(1) Instanța se pronunță prin aceeași hotărâre și asupra acțiunii civile.
415
(2) În cazul când admite acțiunea civilă
instanța examinează
416
(3) De asemenea
instanța se pronunță prin hotărâre și asupra restituirii lucrurilor și restabilirii situației anterioare
417
(4) Dispozițiile din hotărâre privind luarea măsurilor asigurătorii și restituirea lucrurilor sunt executorii.
418
(5) În cazul în care
potrivit dispozițiilor art. 25 alin. (5)
419
(6) În cazul în care
în cursul urmăririi penale
420
Articolul 398
421
Cheltuielile judiciare
422
Instanța se pronunță prin hotărâre și asupra cheltuielilor judiciare
potrivit dispozițiilor art. 272-276.
423
Articolul 399
424
Dispozițiile cu privire la măsurile preventive
425
(1) Instanța are obligația ca
prin hotărâre
426
(2) În caz de renunțare la aplicarea pedepsei
de amânare a aplicării pedepsei
427
(3) De asemenea
instanța dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului arestat preventiv atunci când pronunță:
428
a) o pedeapsă cu închisoare cel mult egală cu durata reținerii și arestării preventive;
429
b) o pedeapsă cu închisoare
cu suspendarea executării sub supraveghere;
430
c) o pedeapsă cu amendă
care nu însoțește pedeapsa închisorii;
431
d) o măsură educativă.
432
(4) Hotărârea pronunțată în condițiile alin. (1) și (2) cu privire la măsurile preventive este executorie.
433
(5) Când
potrivit dispozițiilor prevăzute la alin. (1)-(3)
434
(6) Inculpatul condamnat de prima instanță și aflat în stare de arest preventiv este liberat de îndată ce durata reținerii și cea a arestării devin egale cu durata pedepsei pronunțate
deși hotărârea nu este definitivă. Liberarea se dispune de administrația locului de deținere
435
(7) În caz de renunțare la aplicarea pedepsei
de amânare a aplicării pedepsei
436
(8) Instanța dispune confiscarea cauțiunii dacă măsura controlului judiciar pe cauțiune a fost înlocuită cu măsura arestului la domiciliu sau a arestării preventive
pentru motivele arătate la art. 217 alin. (12)
437
(9) Durata măsurii arestului la domiciliu se deduce din pedeapsa aplicată prin echivalarea a 3 zile de arest preventiv la domiciliu cu o zi din pedeapsă.
438
Articolul 400
439
Minuta
440
(1) Rezultatul deliberării se consemnează într-o minută
care trebuie să aibă conținutul prevăzut pentru dispozitivul hotărârii. Minuta se semnează de membrii completului de judecată.
441
(2) Întocmirea minutei este obligatorie în cazurile în care judecătorul sau instanța dispune asupra măsurilor preventive și în alte cazuri expres prevăzute de lege.
442
(3) Minuta se întocmește în două exemplare originale
dintre care unul se atașează la dosarul cauzei
443
Articolul 401
444
Cuprinsul hotărârii
445
Hotărârea prin care instanța penală soluționează fondul cauzei trebuie să conțină o parte introductivă
o expunere și dispozitivul.
446
Articolul 402
447
Conținutul părții introductive
448
(1) Partea introductivă cuprinde mențiunile prevăzute la art. 370 alin. (4).
449
(2) Când s-a redactat o încheiere de ședință
potrivit dispozițiilor art. 370
450
(3) În hotărârile instanțelor militare trebuie să se indice și gradul militar al membrilor completului de judecată și al procurorului. Când inculpatul este militar
se menționează și gradul acestuia.
451
Articolul 403
452
Conținutul expunerii
453
(1) Expunerea trebuie să cuprindă:
454
a) datele privind identitatea părților;
455
b) descrierea faptei ce face obiectul trimiterii în judecată
cu arătarea timpului și locului unde a fost săvârșită
456
c) motivarea soluției cu privire la latura penală
prin analiza probelor care au servit ca temei pentru soluționarea laturii penale a cauzei și a celor care au fost înlăturate
457
d) arătarea temeiurilor de drept care justifică soluțiile date în cauză.
458
(2) În caz de condamnare
expunerea trebuie să mai cuprindă fapta
459
(3) Dacă instanța reține în sarcina inculpatului numai o parte dintre faptele ce formează obiectul trimiterii în judecată
se va arăta în hotărâre pentru care anume fapte s-a pronunțat condamnarea și pentru care
460
Articolul 404
461
Conținutul dispozitivului
462
(1) Dispozitivul trebuie să cuprindă datele prevăzute la art. 107 privitoare la persoana inculpatului
soluția dată de instanță cu privire la infracțiune
463
(2) Când instanța dispune renunțarea la aplicarea pedepsei
în dispozitiv se face mențiune despre aplicarea avertismentului
464
(3) Când instanța dispune amânarea aplicării pedepsei sau suspendarea executării pedepsei sub supraveghere
în dispozitiv se menționează măsurile de supraveghere și obligațiile
465
(4) Dispozitivul trebuie să mai cuprindă
după caz
466
a) deducerea duratei măsurii preventive privative de libertate și a internării medicale
indicându-se partea din pedeapsă executată în acest mod;
467
b) măsurile preventive;
468
c) măsurile asigurătorii;
469
d) măsurile de siguranță;
470
e) cheltuielile judiciare;
471
f) restituirea lucrurilor;
472
g) restabilirea situației anterioare;
473
h) cauțiune;
474
i) rezolvarea oricărei alte probleme privind justa soluționare a cauzei.
475
(5) Când instanța pronunță pedeapsa închisorii
în dispozitiv se face mențiune că persoana condamnată este lipsită de drepturile sau
476
(6) Când instanța a pronunțat pedeapsa închisorii
iar persoana vătămată a solicitat înștiințarea cu privire la eliberarea în orice mod a condamnatului
477
(7) Dispozitivul trebuie să cuprindă totdeauna mențiunea că hotărârea este supusă unei căi ordinare de atac
cu arătarea termenului în care poate fi exercitată și menționarea datei când hotărârea a fost pronunțată
478
Articolul 405
479
Pronunțarea hotărârii
480
(1) Hotărârea se pronunță în ședință publică de către președintele completului de judecată
asistat de grefier.
481
(2) La pronunțarea hotărârii părțile nu se citează.
482
(3) Președintele completului pronunță minuta hotărârii.
483
Articolul 406
484
Redactarea și semnarea hotărârii
485
(1) Hotărârea se redactează în cel mult 30 de zile de la pronunțare.
486
(2) Hotărârea se redactează de unul dintre judecătorii care au participat la soluționarea cauzei
în cel mult 30 de zile de la pronunțare
487
(3) Dispozitivul hotărârii trebuie să fie conform cu minuta.
488
(4) În caz de împiedicare a vreunuia dintre membrii completului de judecată de a semna
hotărârea se semnează în locul acestuia de președintele completului. Dacă și președintele completului este împiedicat a semna
489
Articolul 407
490
Comunicarea hotărârii
491
(1) După pronunțare
o copie a minutei hotărârii se comunică procurorului
492
(2) În cazul în care instanța a dispus amânarea aplicării pedepsei sau suspendarea executării pedepsei sub supraveghere
hotărârea se comunică serviciului de probațiune.
