Contractul de transport de marfă pe căile aeriene în trafic internaționa Flashcards
(40 cards)
Definiţia contractului de transport de marfă pe căile aeriene în trafic internaţional
contractul de transport de mărfuri pe căile aeriene este contractul prin care o parte, numită
transportator, se obligă faţă de cealaltă parte, denumită expeditor, să efectueze un transport
aerian internaţional de mărfuri, ca regulă, contra cost
trivit art. 1 parag. 2 din Convenţia de la Montreal, pentru ca transportul de mărfuri să
aibă caracter internaţional, acesta trebuie să îndeplinească una dintre următoarele condiţii
a) fie punctul de plecare şi cel de destinaţie se află pe teritoriul a două state părţi;
b) fie punctul de plecare şi cel de destinaţie se află pe teritoriul unui singur stat parte, în
cazul în care există o escală stabilită pe teritoriul unui alt stat (indiferent dacă acesta este sau
nu parte la convenţie)
libertatea de a refuza încheierea
contractului de transport
Potrivit Convenţiei de la Montreal, transportatorul are libertatea de a refuza încheierea
contractului de transport. Astfel, potrivit art. 27 din Convenţia de la Montreal, prevederile
acestui tratat nu pot fi interpretate în sensul că ar împiedica transportatorul să refuze încheierea
unui contract de transport.
derogari de la principiile conventiei de la montreal
Ca principiu, părţile unui contract de transport nu pot deroga de la prevederile Convenţiei
de la Montreal. Principiul rezultă din art. 49, potrivit căruia nu se poate deroga de la
prevederile convenţiei prin alegerea legii sau a jurisdicţiei aplicabile. Astfel, părţile nu ar putea
să se abată de la prevederile Convenţiei de la Montreal indirect, adică prin alegerea unei legi
aplicabile contractului sau a unei jurisdicţii care să conducă la incidenţa unor prevederi contrare
Convenţiei de la Montreal45. A fortiori, se impune regula conform căreia derogarea nu poate
opera nici direct
agravarea raspunderii transportatorului
Prin excepţie, din interpretarea per a contrario a art. 26 din Convenţia de la Montreal, părţile
pot deroga în sensul agravării răspunderii transportatorului. Astfel, potrivit art. 26 din
Convenţia de la Montreal, sunt lovite de nulitate clauzele prin care transportatorul ar fi
exonerat de răspundere sau prin care i s-ar stabili limite mai scăzute de acoperire a
prejudiciilor. Nulitatea este însă una parţială, contractul rămânând valabil şi supus prevederilor
Convenţiei de la Montreal.
Potrivit art. 11 din Convenţia de la Montreal, scrisoarea de transport aerian sau chitanţa
de primire a mărfii constituie
otrivit art. 11 din Convenţia de la Montreal, scrisoarea de transport aerian sau chitanţa
de primire a mărfii constituie mijloace de probă, dovedind încheierea contractului de
transport46. Din coroborarea art. 11 cu art. 9 din Convenţia de la Montreal, întocmirea scrisorii
de transport aerian, respectiv a chitanţei de primire a mărfurilor nu constituie o condiţie de
validitate a contractului de transport. Articolul 9 din Convenţia de la Montreal prevede astfel
faptul că nerespectarea prevederilor referitoare la întocmirea documentelor menţionate nu
afectează validitatea sau existenţa contractului de transport
Relaţia dintre scrisoarea de transport aerian şi chitanţa de primire a mărfii este
reglementată prin art. 4 din Convenţia de la Montreal. Potrivit acestui text de lege, în cazul
transportului de marfă se poate opta pentru una dintre următoarele două variante
a) întocmirea unei scrisori de transport aerian; sau
b) înregistrarea informaţiilor referitoare la transportul care se expediază (şi care ar fi
menţionate în scrisoarea de transport aerian) prin alte mijloace, adecvate înregistrării. În
măsura în care se optează pentru această variantă, transportatorul are obligaţia de a elibera
expeditorului, la cererea acestuia, o chitanţă de primire a mărfii. Acest document trebuie să
permită identificarea expediţiei şi accesul la informaţiile conţinute în înregistrările efectuate
prin mijloacele de înregistrare.
Întocmirea scrisorii de transport aerian e
Pornind de la aceste prevederi legale, se impune concluzia că scrisoarea de transport
aerian se întocmeşte de către expeditor. Astfel, textul de lege indicat prevede nu numai faptul
că scrisoarea de transport aerian se întocmeşte de către expeditor (parag. 1), dar şi faptul că,
dacă la cererea expeditorului, transportatorul întocmeşte scrisoarea de transport aerian, se va considera, până la proba contrară, că transportatorul a acţionat în numele expeditorului
(parag. 4).
Întocmirea chitanţei de primire a mărfurilor
Articolul 10 din Convenţia de la Montreal reglementează, în afară
de răspunderea expeditorului pentru neregularitatea întocmirii scrisorii de transport aerian, şi o
răspundere a transportatorului pentru neregulile, inexactităţile sau caracterul incomplet al
informaţiilor şi declaraţiilor înscrise de transportator în chitanţa de primire a mărfii sau în datele
înregistrate în alte mijloace
Conţinutul scrisorii de transport aerian şi cel al chitanţei de primire a mărfii este reglementat
prin art. 5 din Convenţia de la Montreal. Potrivit acestuia, trebuie incluse următoarele
informaţii
) indicarea punctelor de plecare şi de destinaţie;
b) dacă punctele de plecare şi de destinaţie sunt situate pe teritoriul unui singur stat parte şi
dacă unul sau mai multe puncte de escală sunt situate pe teritoriul unui alt stat, indicarea a cel
puţin unuia dintre aceste puncte de escală; şi
c) indicarea greutăţii expediţiei.
Nerespectarea prevederilor legale referitoare la scrisoarea de transport aerian sau
chitanţa de primire a mărfii
nu afectează nici existenţa, nici valabilitatea contractului de
transport. Regula este consacrată prin art. 9 din Convenţia de la Montreal. Astfel, neîntocmirea
scrisorii de transport aerian sau a chitanţei de primire a mărfii ori întocmirea lor cu
nerespectarea prevederilor Convenţiei de la Montreal nu afectează existenţa sau validitatea
contractului de transport, acesta urmând a fi supus prevederilor tratatului
Referitor la caracterul consensual
contractul de transport de mărfuri pe căile aeriene în
trafic internaţional îndeplineşte cerinţa rezultând din art. 1174 C. civ., respectiv se încheie prin
simplul acord de voinţă al părţilor. Astfel, potrivit art. 9 coroborat cu art. 11 din Convenţia de
la Montreal, scrisoarea de transport aerian şi chitanţa de primire a mărfii sunt documente având
rol probator. Neemiterea lor nu afectează nici existenţa, nici validitatea contractului. De
asemenea, nu poate fi susţinut nici caracterul real al contractului de transport pe căile aeriene,
Convenţia de la Montreal neoferind niciun indiciu în acest sens. În consecinţă, neîntrunindu-se
cerinţele specifice contractelor reale sau solemne, contractul de transport pe căile aeriene este
consensual
Obligaţiile principale ale expeditorului
Principalele obligaţii ale expeditorului, aşa cum rezultă din Convenţia de la Montreal, sunt:
1) obligaţia de predare a mărfii ce urmează a fi transportată;
2) obligaţia de a întocmi şi preda documentul de transport;
3) obligaţia de a furniza documentele şi informaţiile necesare îndeplinirii formalităţilor
vamale şi altor categorii de formalităţi;
4) obligaţia de plată a preţulu
Obligaţia de a întocmi şi preda documentul de transport
Obligaţia presupune mai multe prestaţii principale, respectiv:
a) întocmirea scrisorii de transport aerian, cu respectarea cuprinsului legal al acesteia şi a
numărului de exemplare în care trebuie să fie întocmit documentul (precizate în art. 5 şi art. 7
din Convenţia de la Montreal);
b) predarea documentului de transport.
Cu privire la această obligaţie, Convenţia de la Montreal reglementează expres anumite
aspecte privind angajarea răspunderii pentru executarea necorespunzătoare. Astfel, în
art. 10 din Convenţia de la Montreal este reglementată posibilitatea angajării răspunderii
expeditorului pentru toate prejudiciile cauzate prin neregulile, inexactităţile sau caracterului
incomplet al informaţiilor şi declaraţiilor furnizate de expeditor ori în numele acestuia
Obligaţia de a furniza documentele şi informaţiile necesare îndeplinirii formalităţilor
vamale şi altor categorii de formalităţi
Această obligaţie este consacrată prin art. 16 din Convenţia de la Montreal şi presupune
mai multe prestaţii principale:
a) obţinerea documentelor care sunt necesare pentru îndeplinirea formalităţilor cerute de
autorităţile vamale, de poliţie şi de alte autorităţi publice, care trebuie făcute înainte de livrarea
mărfii către destinatar;
b) predarea documentelor necesare pentru îndeplinirea formalităţilor cerute de autorităţile
vamale, de poliţie şi de alte autorităţi publice, care trebuie făcute înainte de livrarea mărfii către
destinatar;
c) furnizarea informaţiilor necesare pentru îndeplinirea formalităţilor cerute de autorităţile
vamale, de poliţie şi de alte autorităţi publice, care trebuie făcute înainte de livrarea mărfii către
destinatar49
Cu privire la această obligaţie, Convenţia de la Montreal reglementează expres anumite
aspecte privind angajarea răspunderii pentru executarea necorespunzătoare-ob de a furniza documentele si informatiile necesare
Cu privire la această obligaţie, Convenţia de la Montreal reglementează expres anumite
aspecte privind angajarea răspunderii pentru executarea necorespunzătoare. Astfel, potrivit art. 16 parag. 1 din Convenţia de la Montreal, expeditorul este răspunzător faţă de
transportator pentru toate daunele care ar putea rezulta din lipsa, insuficienţa sau din
neregularitatea acestor documente şi informaţii.
Obligaţia de plată a preţului
Această obligaţie este consacrată expres prin art. 1 din Convenţia de la Montreal şi
presupune o prestaţie principală, respectiv suportarea preţului contractului de transport.
Potrivit art. 1 parag. 1 din Convenţia de la Montreal, aceasta se aplică, de regulă, cu privire
la contracte de transport cu titlu oneros („contra plată”). Prin excepţie, tratatul este incident şi
cu privire la contracte de transport cu titlu gratuit, dacă sunt efectuate de către o întreprindere
de transport aerian.
Obligaţiile principale ale transportatorului
Potrivit Convenţiei de la Montreal, principalele obligaţii ale transportatorului aerian sunt:
1) obligaţia de a prelua mărfurile ce urmează a fi transportate;
2) obligaţia de a verifica starea aparentă a mărfurilor;
3) obligaţia de a întocmi chitanţa de primire a mărfii;
4) obligaţia de a transporta marfa;
5) obligaţia de a conserva marfa în timpul transportului;
6) obligaţia de a efectua transportul în interiorul termenului convenit de părţi;
7) obligaţia de a îndeplini formalităţile vamale şi alte categorii de formalităţi;
8) obligaţia de a livra marfa.
Obligaţia de a verifica starea aparentă a mărfurilor
Obligaţia este consacrată indirect prin art. 11 parag. 2 din Convenţia de la Montreal, şi
presupune o prestaţie principală, respectiv verificarea stării aparente a mărfurilor. Astfel,
textul de lege indicat menţionează faptul că scrisoarea de transport aerian sau chitanţa de
primire a mărfii fac dovadă contra transportatorului cu privire la starea mărfii, dacă se referă la
starea aparentă a mărfurilor. Articolul 11 parag. 2 impune astfel indirect, în sarcina
transportatorului, obligaţia de a verifica starea aparentă a bunurilor
Obligaţia de a întocmi chitanţa de primire a mărfii
Obligaţia este consacrată direct prin art. 4 parag. 2 din Convenţia de la Montreal şi
presupune două prestaţii principale, respectiv:
a) întocmirea chitanţei de primire a mărfii, cu respectarea cuprinsului legal al acesteia
precizat în art. 5 din Convenţia de la Montreal;
b) predarea documentului de transport către expeditor.
Obligaţia există în sarcina transportatorului în cazul în care nu este emisă o scrisoare de
transport aerian, ci sunt folosite mijloace alternative de înregistrare a informaţiei. Obligaţia
trebuie executată la cererea expeditorului
prezumţia pierderii
mărfii.
Astfel, art. 13 din Convenţia de la Montreal reglementează prezumţia pierderii
mărfii. Naşterea acestei prezumţii este legată de trecerea unui termen de 7 zile de la data la care
marfa ar fi trebuit să sosească la destinaţie. Articolul 19 consacră răspunderea pentru întârziere.
Obligaţia de a îndeplini formalităţile vamale şi alte categorii de formalităţi
Obligaţia este consacrată indirect prin art. 16 din Convenţia de la Montreal. Acesta se
referă la obligaţia expeditorului de a pune le dispoziţia transportatorului documentele necesare
îndeplinirii formalităţilor vamale şi a altor categorii de formalităţi ce trebuie efectuate înainte
de predarea mărfii către destinatar.
Obligaţia de a livra marfa
Această obligaţie rezultă din art. 13 coroborat cu art. 7 al Convenţiei de la Montreal şi
presupune mai multe prestaţii principale:
a) înştiinţarea destinatarului în privinţa sosirii mărfurilor;
b) punerea la dispoziţia destinatarului a bunurilor transportate;
c) predarea celui de-al doilea exemplar al scrisorii de transport aerian către destinatar.
În ceea ce priveşte cel de-al doilea exemplar al scrisorii de trăsură, acesta este, potrivit art. 7
parag. 2 din Convenţia de la Montreal, exemplarul care este semnat atât de către expeditor, cât
şi de transportator.
Potrivit art. 5 din Convenţia de la Montreal, punctul de plecare şi punctul de destinaţie sunt
elemente obligatorii ale scrisorii de transport aerian şi ale chitanţei de primire a mărfurilor.
În anumite situaţii livrarea mărfurilor către destinatar nu este posibilă. Exemplificativ,
Convenţia de la Montreal se referă la situaţia în care destinatarul refuză să accepte marfa sau
nu poate fi contactat. În această situaţie, potrivit art. 12 parag. 4 din Convenţia de la Montreal,
expeditorul îşi reia dreptul de dispoziţie
Principalele obligaţii ale destinatarului
Obligaţia de a plăti costurile aferente transportului
Aceasta este consacrată prin art. 13 parag. 3 şi art. 14 din Convenţia de la Montreal şi
constă în suportarea costurilor aferente transportului, prevăzute în contractul de ransport. O astfel de obligaţie incumbă destinatarului care se prevalează de drepturile
derivând din contractul de transport