Exercitii 1 Flashcards
(30 cards)
Discutaţi interogaţiile de cercetare clinică ce pot fi derivate din următoarea afirmaţie de simţ comun:
“În general, după o intervenţie chirurgicală cu anestezie generală, se reduce performanţa cognitivă a pacienţilor”
- Există cu adevărat efectul? Există o reducere a performanței cognitive în post-operație față de pre-operație?
- Cât de durabil este efectul anesteziei asupra performanței cognitive? – tranzitoriu sau persistent
- Sunt toate funcțiile cognitive afectate în mod identitic sau anumite abilități sunt mai afectate decât celelalte?
- Care sunt moderatorii care influențează efectul? – vârstă, gen, comorbidități
Discutaţi comparativ şi ilustraţi conceptele de asumpţie şi ipoteză.
Asumptie
O idee care este acceptată ca fiind adevărată, care nu este fi testată
Este implicita – ca participantii raspund sincer
ex - randomizarea face ca participantii sa fie egali din pdv al constructelor de interes
Ipoteza
O afirmatie formulata derivata din teorie, pentru a fi testata
Ipotezele sunt declaratii explicite, operationalizabile si testabile, formulate sub forma de predictie
ex - este CBT eficient in reducerea simptomatologiei depresive
Discutaţi funcţiile teoriei în cercetarea clinică
- Explicativ – intelegerea relatiilor cauzale dintre variabile. Explica cum si de ce apar simptomele, cum se dezvolta tulburarile si prin ce mecanisme actioneaza
- Descriptiv – prezentarea factorilor si mecanismelor implicate, fara sa fie testate relatii cauzale sau facute predictii. Exemplifica atitudini, relatari subiective ale unei tulburari
- Predictiv – permite anticiparea rezultatelor inainte de a fi testate empiric.
- Sistematizare – organizarea cunostintelor intr-un cadru conceptual clar definit, pe baza maximului de informatie. Organizeaza coerenta a cunostintelor existente prin modele conceptuale
Explicitaţi şi discutaţi pe baza unui exemplu din domeniul psihologiei clinice principiul “Briciului lui Occam” (principiul parcimoniei)
Principiul parcimoniei trimite catre instructiunea de diagnostic “cea mai simpla explicatie este cea preferata”, atata timp cat explica in mod sufficient datele observate.
Situatie – un pacient vine cu urmatoarele acuze – lipsa placerii, insomnie, vinovatie, lipsa poftei de mancare si lentoare psihomotirie, lipsa concentrarii
Explicatia simpla – episod depresiv major
Explicatia complexa – episod depresiv major, delir de vinovatie, episod psihotic subclinic, afectare cogntiva usoara
Explicatia simpla e cea preferata pentru ca ofera un cadru mai clar de actiune, prin oferirea unei singure ipoteze care explica cel mai bine toate simptomele si posibilitatea de a-i testa validitatea prin aplicarea protocolului CBT pentru depresie.
Discutaţi şi ilustraţi distincţia dintre sensul corelaţional şi cel cauzal al predicţiei în cercetarea clinică
Sens correlational – se testeaza prezenta sau absenta unei asocieri intre variabile. Nu spune nimic despre cauzalitate, directia acesteia sau mecanismele prin care actioneaza. Reprezinta primul pas in testarea cauzala. Ne poate ajuta la predictive, strict pe baza asocierii dintre variabile. Asocierea dintre consumul de inghetata si numarul de crime.
Sens cauzal – implica metoda experimentala, in care variabila independenta prezice prezenta/absenta/nivelul variabilei dependente. Putem testa directia cauzalitatii. Exemplu – studiu clinic controlat.
Discutaţi comparativ şi ilustraţi rolul scalei ordinale şi al celor de intervale/proporţii în măsurarea clinică
Ordinala – masoara ordinea/ierarhia, fara ca intervalele sa fie egale. Ex – scala de satisfactie cu viata – foarte satisfacut – deloc satisfacut. Tot ce putem face este sa le asezam in ordine, iar diferentele dintre ele pot sa nu fie egale
Intervale – nu prezinta un 0 absolut, adica absenta unei caracteristici, iar diferentele dintre punctele de masurare sunt egale. Ex – IQ, nu poti avea 0, si nu poti spune ca o persoana cu IQ de 120 e de 2 ori mai desteapta decat una cu IQ de 60
Numerica – prezinta un scor 0 absolut, adica absenta unei caracteristici, iar diferentele dintre punctele de masurare sunt egale. Ex – timp de reactie intr-un test de abilitate motorie. O persoana cu un timp de reactie de 2 secunde putem spune ca este mai rapida decat o persoana cu timp de reactie de 4 secunde
Discutaţi cazul variabilelor nominale cu două modalităţi (binare) şi modul de utilizare a acestora în cercetarea clinică.
Ex – gen (b/f)
Diagnostic (present/absent)
Supravietuire (viu/decedat)
Risc suicidar (present/absent)
Mod de utilizare
Gruparea participantilor si analiza moderatorilor
Criterii de includere in studii clinice controlate
Drept outcome binar – raspuns la tratament
Discutaţi distincţia între conceptele de valori observate şi valori reale în măsurarea clinică. Ilustraţi o modalitate de creştere a preciziei estimării.
Valorile observate sunt cele obtinute in urma completarii unei scale, de ex. Acestea contin scorul real si eroarea de masurare. Scorul real se refera la nivelul unei variabile present in mod real in cazul unui individ. Insa, acest nivel real, pur, nu poate fi observat pentru ca sunt utilizate instrumente de masurare, care, oricat de bune ar fi implica si o anumita varianta eroare. La fel, caracteristicile tranzitorii ale individului din momentul testarii pot sa determine eroare de masurare.
Ex Un scor de 27 la BDI – scorul real poate fi de 25 sau de 29, deoarece scorul observat ar fi putut fi influentat de neintelegerea unor itemi, dorinta de a parea mai bine sau mai rau decat se simte, contextual testarii sau caracteristici tranzitorii ale individului.
Cum crestem precizia – includerea mai multor itemi care masoara acelasi construct (consistenta interna). Daca testul include un numar mai mare de itemi care se adreseaza aceleiasi teme, cu atat scorul observat se apropie de cel real, pentru ca media lor poate neutraliza micile diferente in raspuns.
Discutaţi conceptele de validitate şi fidelitate a măsurării şi ilustraţi natura relaţiei dintre ele.
Fidelitatea – cat de asemanatoare sunt scorurile unui individ la completarea unei scale cand au loc mai multe testari. Nivelul de fluctuatie a scorurilor inter-evaluare in cazul aceluiasi subiect.
Validitate – daca itemii unui test evalueaza intr-adevar constructul dorit, daca il evalueaza in totalitate si daca poate diferentia constructul vizat de alte constructe.
Un test poate fi fidel, fara sa fie valid, insa nu poate sa fie valid, fara sa fie fidel.
Într-o fază intermediară a procesului de elaborare a unei scale de măsură pentru un nou concept clinic, se obţine o consistenţă internă inter-itemi de 0.39.
Discutaţi câteva strategii de creştere a fidelităţii scalei şi contextele particulare în care acestea pot fi implementate.
Cand se intampla asta – cand itemii sunt eterogeni (1,4), cand sunt putini itemi (2), cand conceptul nu a fost clar definit (3)
- Revizuirea itemilor cu corelatii scazute – reformularea sau eliminarea lor
- Cresterea numarului de itemi relevanti – adaugarea de itemi care masoara acelasi construct din perspective diferite (cand scala e prea scurta)
- Clarificarea definitiei din punct de Vedere theoretic
- Analiza factoriala exploratorie – se calculeaza consistenta interna pe dimensiuni, in functie de cum se grupeaza
Discutaţi şi ilustraţi rolul fidelităţii test-retest în experimentul clinic cu măsurători repetate (design intragrupal, pre-post intervenţie).
Este absolut necesara pentru acest design, deoarece masurarea eficientei se face pe baza compararii scorurilor pre si post interventie.
Testarea eficientei expunerii interoceptive pentru pacienti cu tulburare de panica. Testarea participantilor inainte si dupa interventie. Daca chestionarul utilizat are fidelitate test-retest slaba, atunci si daca exista un effect, acesta nu o sa fie observant.
Discutaţi şi ilustraţi rolul integrităţii variabilei independente în asigurarea validităţii interne a cercetării experimentale clinice.
Integritatea VI este o conditie fundamentala pentru asigurarea validitatii interne. Daca VI nu a fost aplicata in mod standardizat, atunci diferentele de scoruri nu se mai datoreaza eficientei interventiei, ci diferentelor de aplicare a acesteia, fapt ce afecteaza validitatea interna.
Ex – expunere interoceptive pentru pacienti cu tulburare de panica
Unii fac de 3 ori expunerea, altii de 10 ori
Unii pentru 4 minute (iar nivelul maxim de anxietate nu este atins si trecut), iar altii pentru 10 minute (in care revin la echilibru emotional)
Unii fac expunere doar pentru bataile inimii/hiperventilatie, iar altii pentru o gama mai mare de trairi fiziologice
Descrieţi pe scurt paşii în procesul de validare a unei scale de cogniţii iraţionale într-un domeniu specific (la alegere)
Definirea constructului – anxietate de performanta
Generarea itemilor – pe baza literaturii, interviuri calitative si focus-groupuri
Evaluarea validitatii de continut – de catre un panel de experti
Pilotarea pe un esantion – studenti cu nivele diferite de anxietate de performanta
Analiza fidelitatii – consistenta interna, test-retest
Analiza factoriala exploratorie – identificarea dimensiunilor – perfectionism, catastrofare
Validitate de criteriu – concurenta si predictiva
Validitate de construct – convergenta si divergenta
Discutaţi şi ilustraţi distincţia între studiile corelaţionale transversale şi studiile corelaţionale longitudinale. Discutaţi comparativ valoarea pentru cunoaştere a celor două abordări.
Studiul transversal are o singura masuratoare in timp, iar cel longitudinal mai multe masuratori.
Transversalul reprezinta primul pas in testarea unei relatii dintre variabile, fiind exploratorie si accesibila. Raspunde la intrebarea – exista o asociere intre variabila x si y?
Longitudinalul poate oferi explicatii mai complexe. Nu testeaza in mod direct cauzalitatea, dar sugereaza directia relatiilor, prin observarea in timp a dinamicii dintre acestea. Raspunde la intrebarea – cum se modifica asocierea dintre variabila x si y in timp si care e directia ei?
Discutaţi pe baza unui exemplu clinic criteriile stabilirii unei relaţii de cauzalitate
Covarianta – variabilele se modifica impreuna
Precedenta temportala – modificarea scorurilor VD are loc dupa includerea VI
Excluderea explicatiilor alternative – utilizam grup de control si control statistic
Mecanism logic – daca la baza anxeitatii se afla convingeri irationale fata de pericol, iar interventia CBT este de modificare a convingerilor irationale, atunci exista un mechanism logic plauzibil pentru schimbare
Discutaţi posibile explicaţii ale corelaţiei a două variabilele A şi B şi exemplificaţi fiecare situaţie.
A => B
B <= A
A, B <= C
Mediere
Moderare
Reciproc
Eroare de masurare
Discutaţi şi ilustraţi relaţia dintre validitatea internă şi validitatea externă a unei cercetări clinice experimentale.
Sunt invers proportionale – cu cat creste una, scade alta
Validitatea externa depinde de cea interna
Discutaţi validitatea următoarei afirmaţii şi propuneţi modalităţi prin care se pot obţine rezultate care să-i sporească validitatea:
“e evident că antidepresivele sunt eficiente, de vreme ce 2/3 din cei ce le iau îşi revin”
Validitate interna - nu stim daca tratamentul este singurul care a produs schimbarea
Operationalizare – ce inseamna isi revin?
Care sunt moderatorii care explica eficienta doar pentru 2/3 din esantion
Grup de control – cati din cei care nu au luat antidepressive si-au revenit
Discutaţi ipostazele în care poate apărea grupul de control în cercetarea clinică experimentală şi tipul de efect care este testat prin raportarea grupului experimental la fiecare din ipostazele identificate.
Grup de control placebo – cat de mult influenteaza asteptarile de vindecare
Grup de control cu lista de asteptare -
Grup de control cu tratament alternativ – eficienta interventiei fata de o alta
Grup de control fara nicio interventie – eficienta interventiei comparativ cu lipsa oricarei internventii
Grup de control cu elemente din interventie – eficienta unei parti din interventie
Discutaţi moartea experimentală în relaţie cu randomizarea în cercetarea clinică experimentală.
Moartea experimentala poate sa afecteze efectul randomizarii si echivalenta intre grupuri. Daca nu este aleatorie, inseamna ca exista anumite caracteristici care au dus la renuntarea participarii pentru acele persoane. Aceste caracteristici o sa determine o distorsionare a rezultatelor, pentru ca reprezinta fix factorii care ii influenteaza eficienta.
Solutii
Analiza intent to treat – se includ toti participantii, chiar daca nu finalizeaza tratamentul
Analiza caracterului sistematic al abandonului
Discutaţi validitatea următoarei afirmaţii:
“Meta-analiza introduce în analiza studiilor ştiinţifice o rigoare metodologică similară metodei experimentale”
Afirmatia poate fi valida. Meta-analiza se bazeaza pe anumiti pasi standardizati – formularea intrebarii de cercetare; criterii de includere/excludere/cautare sistematica si analiza cantitativa, fapt pentru care rezultatele pot fi vazute cu incredere. La fel, prin testarea moderatorilor, meta-analiza ofera explicatii pretioase pentru eficienta difentiala a interventiilor.
In acelasi timp, rezultatele pe care se bazeaza, cele din studii, nu pot fi controlate si depind de calitatea studiilor din literatura. Aceasta calitate poate sa varieze. Mai mult, rezultatele dintr-un studiu sunt cele care au fost alese de cercetator, astfel ca pot exista interpretari diferite, artificii statistice, sau rezultate complet excluse.
Insa, prin analiza calitatii studiilor, meta-analiza incearca sa creasta rigoarea si validitatea rezultatelor, oferind o lupa prin care practicianul sa se raporteze la acele date.
Discutaţi consecinţele includerii în meta-analiză a unor rezultate din studii foarte heterogene ca design, asupra validitităţii demersului meta-analitic.
Heterogenitatea in designuri este un aspect problematic dar greu de exclus dintr-o meta-analiza. Daca aceasta este foarte mare, validitatea interna este afectata, deoarece interventiile utilizate sunt diferite, iar rezultatele nu mai pot fi datorate unui tip anume de interventie.
O alta problema e reprezentata de modul de operationalizare a constructelor incluse, fapt ce afecteaza grav interpretarea rezultatelor.
Analiza heterogenitatii – daca este mare se poate utiliza modelul de efecte random
Meta-regresie – pentru a vedea cum aspecte diferite ale designului se asociaza cu marimea efectului meta-analitic
Formarea de subgrupuri – meta-analiza paralele
Discutaţi şi ilustraţi rolul criteriilor de includere (a studiilor primare în meta-analiză) în generalizarea rezultatelor meta-analizei.
Criteriile de includere a studiilor primare in meta-analiza sunt esentiale pentru asigurarea validitatii. Acestea pot viza – categorii de varsta, tipuri de populatie, tipuri de interventii, tipuri de design, printer altele.
Criterii prea stricte – validitatea interna mare, dar aplicabilitate redusa
Criterii prea largi – creste heterogenitatea si riscul de efecte contradictorii, care sa se anuleze reciproc
Crterii echilibrate – maximizeaza coerenta teoretica si cea practica
Ilustraţi un moderator categorial şi unul continuu în metaanaliză. Enunţaţi direcţia relaţiei de moderare.
Moderator categorial: Tipul de intervenție
Exemplu: Meta-analiza evaluează eficiența intervențiilor psihologice asupra reducerii anxietății. Moderatorul este tipul de intervenție:
Terapie cognitiv-comportamentală (TCC)
Mindfulness
Terapie de expunere
Relația de moderare:
Tipul de intervenție moderează relația dintre intervenție și reducerea anxietății.
Direcția: Intervențiile de tip TCC sunt asociate cu efecte mai mari asupra reducerii anxietății față de mindfulness sau terapia de expunere.
(TCC → d = 0.80; Mindfulness → d = 0.50; Expunere → d = 0.60)
🔹 Moderator continuu: Durata intervenției (în săptămâni)
Exemplu: Meta-analiza investighează efectul programelor de exercițiu fizic asupra depresiei. Moderatorul este durata intervenției (măsurată în săptămâni).
Relația de moderare:
Durata intervenției moderează efectul exercițiului fizic asupra reducerii simptomelor de depresie.
Direcția: Intervențiile cu durată mai lungă sunt asociate cu efecte mai puternice asupra reducerii depresiei.
(r = 0.35 între durată și mărimea efectului)
