Exercitii 2 Flashcards
(21 cards)
Discutaţi elementele comune şi cele specifice ale experimentului cu un singur subiect prin raportare la studiul de caz.
Elemente comune
Studierea unui singur partcipant
Date colectate pe o perioada mai lunga de timp, nu masuratoare unica
De obicei, vizeaza categorii speciale de persoane/simptome
Elemente specifice experimentului
Control experimental – manipularea VI si observarea efectului asupra VD, testeaza cauzalitate
Validitate interna – prin manipularea VI
Permite replicare
Design – baseline, introducerea interventiei si obs efectului asupra VD
Elemente specifice studiului de caz
Studiu descriptiv – nu implica manipularea variabilelor, doar observarea unei persoane prin anumite caracteristici
Generalizare limitata – concluziile sunt dependente de contextual unic al subiectului
Punct de plecare pentru generarea de ipoteze
Intr-un experiment cu un singur subiect (ABAB) se constată că numărul măsurătorilor din cele două niveluri de bază diferă? Este corectă o asemenea situaţie? Argumentaţi răspunsul pe baza unui exemplu.
Da, numarul masuratorilor intre A1 si A2 pot sa difere. Scopul A1 este de a seta un baseline, iar al A2 de a observa intoarcerea, sau nu, la nivelul de baza in urma retragerii interventiei.
Poate fi posibil ca numarul de masuratori sa difere, pentru ca A1 vizeaza un comportament nou, pentru care nu avem o ancora, iar pentru a stabili nivelul de baza, trebuie o perioada destul de indelungata cat sa stabilizeze fluctuatiile naturale in comportament. Pentru A2, scopul este de a vedea o diferenta marcanta in scoruri, astfel ca daca aceasta exista, s-ar putea sa nu fie nevoie de la fel de multe masuratori ca in A1.
Exemplu – A1 urmareste nivelul de baza al severitatii episodelor de disconfort abdominal, pe o scala de la 1 la 10 pentru pacientii cu IBS, timp de 7 zile. Daca interventia consta in introducerea dietei FODMAP, in A2 putem observa o crestere brusca a severitatii disconfortului, care poate fi observabila si stabilizata doar in 4 zile.
Numarul de masuratori in sine nu este atat de important pe cat este observarea unei schimbari in scoruri sau absenta acesteia.
Se poate înregistra o singură măsurare a nivelului de bază într-un experiment cu un singur subiect? Argumentaţi răspunsul pe baza unui exemplu.
O singura masurare a nivelului de baza ar fi nepotrivita pentru un exp cu un singur subiect. Constructele psihologice, comportamentele si majoritatea mecanismelor fiziologice sunt dinamice, avand fluctuatii naturale. Astfel, o singura masurare nu reprezinta un indicator valid sau sufficient pentru a reprezenta nivelul unei variabile. O singura masuratoare afecteaza validitatea interna.
Ex – folosesc minutele de alergare ca operationalizare pentru activitatea fizica, iar ziua in care masor nivelul de baza este ploioasa, astfel ca participantul are 0 minute alergate. Ulterior interventiei de psihoeducatie cu privire la beneficiile sportului mai masor o data, iar ziua e cu soare, iar participantul are 60 de minute alergate. Pot trage concluzia gresita ca interventia mea a avut success, chiar daca o explicatie mai buna ar fi fost ca vremea de afara a influentat indicatorul unic pe care l-am folosit. Daca nivelul de baza ar fi durat 7 zile, ar fi fost vreme diferita, si un indicator mai potrivit.
În măsurarea nivelului de bază într-un experiment cu un singur subiect se constată un trend al variabilei dependente în direcţia vizată de intervenţie. Argumentaţi pe baza unui exemplu decizile posibile privind momentul introducerii intervenţiei.
Introducerea interventiei dupa observarea acestui trend supraestimeaza efectul interventiei si afecteaza validitatea interna a studiului.
Daca masor frecventa atacurilor de panica, iar acestea scad fix inainte de interventie, la final nu o stiu daca efectul descendent a fost cauzat de interventie sau de o variabila externa. In general, nu e bine ca trendul sa fie nici in directia interventiei, nici opus ei.
Decizii
continuarea masurarii nivelului de baza pana cand nu mai este observabil vreun trend
Introducerea mai multor serii de AB pentru a vedea daca efectul se pastreaza
Discutaţi pe baza unui exemplu o modalitate de identificare a efectului rezidual al unei intervenţii într-un design ABAB.
Masor efectul penalizarilor asupra comportamentului de agresivitate verbala pentru un elev de clasa aV-a. Ca sa vad daca exista un effect residual al interventiei trebuie sa compar A1 cu A2. Daca in A1, elevul avea 10 comportamente de agresivitate verbala, in interventie 3 comportamente, iar in A2, 6 comportamente, atunci putem asuma ca interventia are effect si in afara perioadei de introducere a sa.
Descrieti pe baza unui exemplu o modalitate de verificare a integrităţii variabilei independente într-un experiment cu un singur subiect.
O modalitate de verificare a integritatii VI este utilizarea unei fise de observatie, care sa continua toate elementele necesare interventiei.
Masor efectul unei interventii de relaxare musculara progresiva in reducerea anxietatii. Fisa de observatie poate sa contina:
Pasii specifici ai protocolului de relaxare
Pozitionarea adecvata a persoanelor (intinsa)
Timpul petrecut pentru fiecare etapa
Evenatuale abateri (intreruperi)
Ilustraţi un experiment de tip ABAB, în care la introducerea intervenţiei, se constată după primele trei măsurători că nu apare nici o schimbare. Ce decizie luaţi? Argumentaţi raspunsul/răspunsurile.
Testarea eficientei unei interventii de MBSR asupra simptomelor gastrice la pacientii cu IBS. O lipsa a efectului interventiei dupa 3 masuratori poate reprezenta doar o latenta inmodificarea VD, astfel ca decizia e de continuare aplicarii interventiei si masurare a efectului.
O alta decizie ar fi de verificat integritatea interventiei si rezolvarea discrepantelor in aplicare prin utilizarea unei fise de observatie.
Într-un experiment cu un singur subiect, compararea statistică a nivelului de bază cu cel al intervenţiei indică diferenţe semnificative statistic în favoarea intervenţiei. Discutaţi o situaţie în care analiza vizuală a datelor poate invalida rezultatul statistic.
Testez eficienta penalizarilor in reducerea comp verbale aggressive pentru un elev de clasa aVa. In A – avem o medie de 10 comportamente din 5 masuratori zilnice. In B avem o medie de 5 comportamente din 5 masuratori zilnice. Testul statistic poate arata o diferenta semnificativa statistic, dar la analiza vizuala vedem urmatoasele scoruri (3,7,6,2,8) care nu arata deloc o tendinta descenta, ci o fluctuatie foarte mare in scoruri, unele fiind asemanatoare perioadei preinterventie.
Cum interpretaţi suprapunerea datelor între nivelul de bază şi cel al intervenţiei într-un experiment cu un singur subiect?
Efectul interventiei nu e clar definit.
1. Interventia are effect slab/absent
2. Latenta in efectul interventiei
3. Incalcata integritateaVI
4. Trend pre-existent in baseline
Discutaţi argumentele cauzalităţii într-un design de tip ABAB.
- Covarianta – scorurile A2 sunt diferite de cele din B1, deoarece in absenta interventiei comportamentul nu este modificat
- Precedenta – intai apare interventia si dupa modificarea VD
- Excluderea explicatiilor alternative – repetarea secventei AB sustine interventia ca mechanism explicative pentru modificarea VD
- Mecanismul logic – relatia cauzala e plauzibila (interventiile sunt construite specific pentru a modifica comportamentul vizat)
Într-un experiment de tip ABAB la retragerea intervenţiei, comportamentul (VD) nu revine la nivelul iniţial. Găsiţi explicaţii plauzibile ale acestei situaţii.
- Efect rezidual al interventiei – comportamentul se mentine prin auto-compensare
- Interventia a vizat introducerea unui factor ce nu poate fi eliminat (achizitionarea de cunostinte, abilitati)
- Modificari in mediu – interventia a determinat modificari in mediu (feedback pozitiv al altor) care sustin comportamentul
- Participantul continua sa aplice aspecte ale inteventiei de unul singur
- Retragerea nu a fost completa – au mai ramas aspect ale interventiei active
Discutaţi asumpţiile designului cu niveluri de bază multiple în cazul comportamentelor.
- Independenta comportamentelor – comportamentele trebuie sa fie destul de diferite incat sa se poata observa o modificare specifica ulterior introducerii interventiei, dar sa fie destul de asemanatoare incat sa reprezinte modalitati de manifestare a aceluiasi construct (ex: răspuns la intrebari la clasa, rezolvarea problemelor la tabla si facutul temelor ca fatete ale implicarii la scoala)
- Stabilirea nivelului de baza pentru fiecare comportament
- Aplicarea secventiala a interventiei pentru fiecare comportament si continuarea masurarii
- Repetarea efectului pentru toate comportamentele introduse
Discutaţi consecinţele dependenţei funcţionale a comportamentelor asupra validităţii interne a cercetării în cazul unui experiment cu niveluri de bază multiple.
Dependenta functionala compromite validitatea interna, deoarece modificarea unui comportament duce la modificarea altui comportament, in absenta unei interventii specifice pentru acesta.
1. Efectul interventiei se propaga automat asupra unui alt comportament (cresterea contactului vizual duce la mentinerea unei conversatii mai lungi)
2. Se pierde controlul temportal al interventiei (secventa AB), deoarece efectul interventiei apare inainte ca aceasta sa fie aplicata
3. Cauzalitatea e afectata – pentru ca interventia nu mai e cea care produce schimbare (validitatea interna)
Discutaţi pe baza unor exemple dezavantajele designului cu niveluri de bază multiple.
- Creste riscul de a avea comportamente dependenta functional – scade validitatea interna (cresterea frecventei raspunsului la intrebari poate creste si rezolvarea de probleme la tabla)
- Nepotrivit pentru masurarea unor efecte rapide – timp indelungat de masurare (trebuie sa astepti sa se stabileze primul participant pentru a introduce la al doilea si tot asa, pot exista diferente de latenta intre participanti)
- Mai costisitor
Discutaţi asumpţiile designului manipulărilor simultane.
- Independenta interventiilor – nu trebuie sa contina elemente comune, care ar putea ingreuna diferentierea eficientei
- Interventiile trebuie sa poata produce schimbari de la o sesiune la alta; sa aiba latenta mica
- Conditiile de aplicare sa fie asemanatoare, pentru a nu favoriza efectul uneia din ele
- Nu e necesar un nivel de baza pentru ca absenta interventiei poate fi privita drept o categorie de interventie cu care sa se compare eficienta
Discutaţi pe baza unui exemplu modul de stabilire a numărului de măsurători în faza de alternare a intervenţiilor în designul manipulărilor simultane.
Numarul de masuratori trebuie sa fie acelasi pentru toate interventiile din studiu, iar ordinea lor in alternanta sa fie randomizata, pentru a evita efectul de ordine. Mentinerea aplicarii interventiilor sa face pana cand se poate observa o diferenta clara de eficienta sau o lipsa de diferenta stabila intre interventii.
Testez eficienta a doua tipuri de interventii de invatare – subliniat al ideilor importante din text (interventia S) vs construirea de mind-map (interventia M) in achizitionarea de cunostinte la biologie. Pot sa nu sa am baseline.
Intr-un interval de 14 zile o sa am 7 zile cu subliniat si 7 cu construit de mind-map. Ordinea o sa fie randomizata S, M, M, S, M, S, S, M, S, S, M, S, M, M
Discutaţi rolul procedurilor de “blinding” în studiul clinic randomizat.
Procedurile de blinding au ca scop asigurarea validitatii interne prin reducerea unei game de biasuri. Se poate aplica participantului (fata de conditia de care apartine), intervievatorului (fata de conditia de care aparine participantul) sau statisticianului (fata de conditiile de care apartin participantii)
- Participant – placebo
- Intervievator – utilizarea de coduri pentru reducerea biasului de confirmare
- Statistician – utilizarea de coduri pentru reducerea procedurilor statistice ce ar putea favoriza un grup (ex: eliminarea scorurilor extreme)
Discutaţi ipostazele/rolurile posibile ale grupului de control în studiul clinic randomizat.
🔹 1. Control pasiv (așteptare/listă de așteptare – waitlist)
◾ Descriere:
Participanții nu primesc nicio intervenție în timpul studiului, dar li se oferă tratamentul după finalizarea evaluării.
◾ Rol:
Măsoară evoluția naturală a simptomelor.
Ajută la detectarea unui efect real al intervenției față de lipsa tratamentului.
◾ Avantaje:
Etic (în unele cazuri) – participanții primesc ulterior intervenția.
Ușor de implementat.
◾ Limite:
Nu controlează efectele placebo sau atenția primită.
Poate supraestima efectul tratamentului activ.
🔹 2. Control placebo (simulare a tratamentului)
◾ Descriere:
Participanții primesc o intervenție care pare reală, dar este inertă (ex: pastilă fără substanță activă, intervenție psihologică simulată).
◾ Rol:
Controlează pentru efectele placebo, atenția terapeutului și așteptările pacientului.
◾ Avantaje:
Estimează efectul specific al intervenției active.
◾ Limite:
Nu întotdeauna posibil sau etic (ex: în psihoterapie).
Dificil de implementat un placebo convingător în intervenții comportamentale.
🔹 3. Control activ (intervenție alternativă recunoscută)
◾ Descriere:
Participanții primesc o altă intervenție validă, nu tratamentul standard sau o versiune „reducționată”.
◾ Rol:
Evaluează dacă noua intervenție este superioară, echivalentă sau inferioară uneia deja existente.
◾ Avantaje:
Relevanță practică ridicată (compară două opțiuni reale).
Evită problema etică a privării de tratament.
◾ Limite:
Nu izolează efectul specific (ambele pot funcționa).
Necesită o eșantionare mai mare pentru a detecta diferențe fine.
🔹 4. Control standard (tratament uzual, „treatment as usual” – TAU)
◾ Descriere:
Grupul de control primește tratamentul obișnuit oferit în contextul clinic curent.
◾ Rol:
Compară noua intervenție cu ceea ce se oferă deja în practică.
◾ Avantaje:
Relevanță ecologică – arată dacă intervenția aduce beneficii suplimentare față de rutina curentă.
Ușor de acceptat etic.
◾ Limite:
TAU poate fi foarte variabil între participanți și centre.
Mai puțin controlat decât placebo sau intervenții standardizate.
🔹 4. Control fara niciun fel de interventie - nu e etic
🔹 5. Control cu descompunerea interventiei pe componente (tre sa ai si un placebo/waiting pe langa)
Rolul acestui tip de grup de control:
Izolează contribuția fiecărei componente – pentru a vedea dacă întreaga intervenție este necesară sau dacă doar o parte este eficientă.
Optimizează intervenția – eliminând componente ineficiente sau redundante.
Fundamentează intervenții scalabile – folosind doar elementele esențiale.
Discutaţi comparativ conceptele de relevanţă statistică, practică şi clinică a rezultatelor cercetării.
🔹 1. Relevanța statistică (semnificația statistică)
◾ Definiție:
Se referă la probabilitatea ca un rezultat să fi apărut întâmplător, evaluată prin teste statistice (ex: p < .05).
◾ Caracteristici:
Se bazează pe mărimea eșantionului, variabilitate și efect.
Nu reflectă neapărat magnitudinea efectului.
Este influențată de dimensiunea eșantionului: efecte mici pot deveni semnificative cu un eșantion mare.
✅ Utilă pentru:
Determinarea faptului că există o diferență reală în populație (vs. doar în eșantion).
🔸 2. Relevanța practică
◾ Definiție:
Se referă la mărimea efectului și impactul concret asupra situațiilor din viața reală (ex: cât de mult scade anxietatea în urma unui tratament).
◾ Caracteristici:
Se evaluează prin mărimea efectului (ex: Cohen’s d, r, diferență medie).
Nu depinde de semnificația statistică.
Pune accent pe valoarea utilă a schimbării, nu doar pe existența acesteia.
✅ Utilă pentru:
Evaluarea cât de important este efectul, dincolo de semnificația sa.
🔸 3. Relevanța clinică
◾ Definiție:
Se referă la valoarea rezultatelor în termeni de îmbunătățire concretă a sănătății sau funcționării individului.
◾ Caracteristici:
Implică judecăți profesionale (medici, psihologi, terapeuți).
Se referă la trecerea de la o stare de patologie/disfuncție la remisie sau funcționare normală.
Poate fi măsurată prin proporția celor care ating un prag clinic sau prin îmbunătățire semnificativă individuală.
✅ Utilă pentru:
Evaluarea utilității medicale sau terapeutice a intervenției.
Situație:
Un tratament psihologic reduce scorul depresiei cu 3 puncte pe o scală de la 0 la 60.
Statistică => Diferența este semnificativă (p = .01) → improbabil să apară întâmplător
Practică => Cohen’s d = 0.25 → efect mic, utilitate redusă
Clinică => 5% dintre pacienți au trecut sub pragul de diagnostic → impact limitat
Într-un experiment se testează eficienţa expunerii în realitate virtuală (vorbit în public) pentru reducerea anxietăţii sociale. Identificaţi rolul variabilei “familiaritatea cu mediul virtual” în relaţia dintre intervenţie şi nivelul anxietăţii.
Moderator; nu trebuie sa coreleze cu niciuna din variabile. Trebuie sa aiba rol independent de VI si sa schimbe puterea sau directia asocierii dintre VI si VD.
Într-un studiu asupra rolului profesiei părinţilor asupra deciziei de carieră a copiilor, ce rol îndeplineşte variabila “expectanţele copiilor legate de profesie?”. Argumentaţi răspunsul.
mediator
ind - dep
ind - med
med - dep
ind cu mediator sa nu interactioneze
introducerea mediatorului scade sau nulifica efectul independentei
