mark1 Flashcards
(56 cards)
În viziunea şcolii româneşti de marketing, definiţia cuprinzătoare a marketingului include următoarele elemente:
a) setul de activităţi prin care cererea pentru bunuri şi servicii este dirijată pentru a favoriza procesul schimbului; o înaltă capacitate de adaptare a firmei la cerinţele mediului; receptivitatea faţă de cerinţele societăţii;
b) o stare de spirit nouă, orientată asupra necesităţii satisfacerii cerinţelor consumatorilor; un instrumentar empiric; o abordare globală a pieţei;
c) o concepţie modernă asupra organizării şi desfăşurării activităţilor economice; un ansamblu de activităţi practice concrete şi un set de instrumente de analiză, metode de previziune şi cercetare a pieţei;
d) o nouă filozofie de afaceri axată asupra atragerii şi menţinerii consumatorilor; un sistem de activităţi economice referitoare la promovarea şi distribuţia produselor; viziunea strategică asupra pieţei.
c) o concepţie modernă asupra organizării şi desfăşurării activităţilor economice; un ansamblu de activităţi practice concrete şi un set de instrumente de analiză, metode de previziune şi cercetare a pieţei;
Care dintre următoarele înţelesuri nu poate fi atribuit conceptului de marketing?
a) o funcţiune a întreprinderii moderne;
b) o concepţie economică modernă asupra organizării şi desfăşurării activităţii firmelor;
c) o metodologie de reproiectare a proceselor manageriale axată asupra eficientizării activităţii;
d) un set de metode şi tehnici utilizate pentru cunoaşterea cererii şi nevoilor consumatorilor.
c) o metodologie de reproiectare a proceselor manageriale axată asupra eficientizării activităţii;
Elementul central, de referinţă asupra căruia se concentrează investigaţiile de marketing este reprezentat de:
a) produs/serviciu oferit;
b) consumator;
c) resursa umană din cadrul întreprinderii;
d) distribuitor.
b) consumator;
În opinia profesorului Constantin Florescu (unul dintre pionierii şcolii româneşti de marketing) „…teoria marketingului s-a cristalizat în ultima parte a secolului XX drept domeniu distinct al ştiinţelor economice”. Această afirmaţie este probată prin existenţa unei teorii asupra sistemului conceptual şi a metodelor de lucru specifice marketingului. De asemenea, marketingul contemporan dispune de un instrumentar propriu de cercetare, de un limbaj specific şi de o vastă literatură care îl personalizează. Cele menţionate argumentează următoarea accepţiune care poate fi conferită marketingului:
a) marketingul reprezintă un ansamblu de activităţi practice concrete;
b) marketingul este un instrument al conducerii ştiinţifice;
c) marketingul este un set de metode şi tehnici ştiinţifice de acţiune;
d) marketingul este o ştiinţă tânără în sistemul ştiinţelor manageriale.
d) marketingul este o ştiinţă tânără în sistemul ştiinţelor manageriale.
Care dintre grupările de mai jos conţine integral funcţiile marketingului, potrivit şcolii româneşti de marketing:
a) investigarea pieţei, satisfacerea nevoilor de consum; adaptarea firmei la schimbările pieţei; maximizarea profitului;
b) vânzarea, distribuţia fizică a produsului, influenţarea cererii, cumpărarea;
c) identificarea şi atragerea cererii; estimarea potenţialului firmei; dezvoltarea şi programarea producţiei; planificarea efortului de marketing;
d) prospectarea pieţei, organizarea, controlul şi evaluarea activităţilor de marketing
a) investigarea pieţei, satisfacerea nevoilor de consum; adaptarea firmei la schimbările pieţei; maximizarea profitului;
Funcţia – premisă a marketingului este:
a) maximizarea eficienţei economice (a profitului);
b) satisfacerea în condiţii superioare a nevoilor de consum;
c) conectarea dinamică a întreprinderii la mediul economico-social;
d) investigarea pieţei, a necesităţilor de consum.
d) investigarea pieţei, a necesităţilor de consum.
Ca funcţie a marketingului, maximizarea eficienţei economice (a profitului) reprezintă:
a) o funcţie obiectiv;
b) o funcţie premisă;
c) o funcţie mijloc;
d) o funcţie axiomatică.
a) o funcţie obiectiv;
În concepţia lui Ch. F. Philips, funcţiile marketingului pot fi clasificate astfel:
a) funcţia de investigare a pieţei şi a nevoilor de consum; funcţia de adaptare a firmei la schimbările mediului/pieţei; funcţia de satisfacere superioară a nevoilor de consum/utilizare; maximizarea eficienţei economice;
b) funcţii privind distribuţia fizică a produselor; funcţii privind transferul titlului de proprietate (cumpărarea şi vânzarea); funcţii de sprijin al asociate activităţilor anterioare;
c) funcţia de previziune; funcţia de organizare; funcţia de coordonare; funcţia de antrenare; funcţia de control-evaluare;
d) funcţia de cercetare a pieţei; funcţia de centru de decizie; funcţia de distribuţie; funcţia de promovare a produselor şi serviciilor firmei.
b) funcţii privind distribuţia fizică a produselor; funcţii privind transferul titlului de proprietate (cumpărarea şi vânzarea); funcţii de sprijin al asociate activităţilor anterioare;
Care dintre afirmaţiile următoare este falsă?
a) investigarea pieţei, ca funcţie premisă a marketingului este considerată fundamentul tuturor deciziilor de adoptate în sfera marketingului;
b) adaptarea firmei la schimbările pieţei pe care acţionează este prima dintre funcţiile de eficienţă ale marketingului şi presupune optimizarea eforturilor efectuate de către firmă pentru a pătrunde pe noi pieţe de desfacere;
c) satisfacerea superioară a nevoilor de consum presupune producerea a ceea ce este necesar pentru consum, distribuirea în condiţii optime a produselor şi serviciilor, crearea posibilităţilor de alegere conform gusturilor, dorinţelor şi preferinţelor clienţilor, lărgirea gamei de produse etc.
d) maximizarea eficienţei economice este o funcţie obiectiv care vizează optimizarea structurilor de producţie şi a tuturor proceselor economice (producţie, depozitare şi comercializare) care alcătuiesc fluxul complet producţie-consum, în concordanţă deplină cu obiectivele firmei, precum şi o judicioasă alocare a resurselor.
b) adaptarea firmei la schimbările pieţei pe care acţionează este prima dintre funcţiile de eficienţă ale marketingului şi presupune optimizarea eforturilor efectuate de către firmă pentru a pătrunde pe noi pieţe de desfacere;
Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la exercitarea funcţiilor marketingului în întreprinderile moderne este adevărată?
a) funcţiile marketingului trebuie îndeplinite în mod independent, autonom astfel încât efectele fiecăreia să fie maxime;
b) funcţiile marketingului se intercondiţionează reciproc, în sensul că exercitarea fiecăreia dintre ele se sprijină pe realizarea celorlalte;
c) funcţiile marketingului nu pot fi exercitate în totalitate şi simultan în cadrul uneia şi aceleiaşi firme;
d) literatura de specialitate nu oferă date suficiente pentru a se proceda la o analiză amănunţită a modului de aplicare în practică a funcţiilor marketingului.
b) funcţiile marketingului se intercondiţionează reciproc, în sensul că exercitarea fiecăreia dintre ele se sprijină pe realizarea celorlalte;
Care dintre următoarele domenii ale marketingului nu constituie o specializare a marketingului serviciilor?
a) marketingul turistic;
b) marketingul transporturilor;
c) marketingul agricol;
d) marketingul bancar.
c) marketingul agricol;
Macromarketingul reprezintă:
a) o specializare a marketingului prin prisma ariei teritoriale;
b) o concepţie de marketing specifică companiilor transnaţionale, care abordează piaţa la nivel global;
c) racordarea activităţii de marketing a întreprinderii la cerinţele pieţei naţionale;
d) implementarea marketingului de către societate, la nivelul întregii economii naţionale.
d) implementarea marketingului de către societate, la nivelul întregii economii naţionale.
Marketingul transporturilor este o specializare a marketingului:
a) serviciilor;
b) internaţional;
c) macroeconomic;
d) turistic.
a) serviciilor;
Marketingul industrial se referă la activităţi având drept obiect bunurile:
a) furnizate de întreprinderile industriale;
b) nealimentare;
c) de utilizare productivă;
d) industriale de larg consum.
c) de utilizare productivă;
Care dintre caracteristicile din enumerarea următoare nu poate fi atribuită marketingului bunurilor de consum?
a) există o multitudine de produse de tip „imitaţie” în cadrul ofertei;
b) publicitatea are un caracter pronunţat persuasiv;
c) canalele de distribuţie lungi sunt predominante;
d) clienţii se implică frecvent în dezvoltarea noilor produse.
d) clienţii se implică frecvent în dezvoltarea noilor produse.
Care dintre caracteristicile din enumerarea următoare nu poate fi atribuită marketingului serviciilor?
a) oferta are caracter intangibil;
b) decizia de cumpărare a consumatorului are un caracter profund raţional;
c) consumatorul este implicat în mecanismul prestaţiei;
d) stocarea output-ului producţiei nu este posibilă.
b) decizia de cumpărare a consumatorului are un caracter profund raţional;
Care dintre caracteristicile din enumerarea următoare este specifică marketingului industrial?
a) decizia de cumpărare este rezultatul combinării, în proporţii diferite, a factorilor raţionali cu cei emotivi;
b) ciclurile de inovare sunt scurte;
c) producţia nu poate fi stocată;
d) pe piaţă există un număr relativ mic de cumpărători şi se practică formele de comunicare personală şi individuală cu clientul.
d) pe piaţă există un număr relativ mic de cumpărători şi se practică formele de comunicare personală şi individuală cu clientul.
Domeniul predilect al genezei marketingului este:
a) marketingul bunurilor de producţie;
b) marketingul bunurilor de consum;
c) marketingul serviciilor;
d) marketingul global.
b) marketingul bunurilor de consum;
După criteriul geografic, specializarea marketingului se referă la:
a) marketingul american, marketingul european şi marketingul asiatic;
b) micromarketingul, mezomarketingul şi macromarketingul;
c) marketingul intern, marketingul internaţional şi marketingul global;
d) marketingul importurilor, marketingul transporturilor şi marketingul exporturilor.
c) marketingul intern, marketingul internaţional şi marketingul global;
Marketingul global reprezintă:
a) concepţia de marketing care orientează activitatea agenţilor economici în raport cu cerinţele pieţelor locale şi naţionale;
b) abordarea de marketing care dirijează activitatea agenţilor economici înafara graniţelor naţionale;
c) marketingul specific marilor companii transnaţionale care abordează piaţa la nivel global;
d) o concepţie flexibilă de marketing care poate fi aplicată de orice firmă, indiferent de dimensiunile pieţei pe care operează aceasta.
c) marketingul specific marilor companii transnaţionale care abordează piaţa la nivel global;
Mediul de marketing reprezintă un concept:
a) care include mediul extern, mediul intern şi legăturile dintre acestea;
b) care surprinde conexiunea dintre activitatea de marketing şi cea de protejare a mediului înconjurător;
c) sinonim cu noţiunea de mediu extern;
d) care defineşte sfera de influenţă a întreprinderii asupra altor organizaţii economice.
a) care include mediul extern, mediul intern şi legăturile dintre acestea;
Influenţa micromediului de marketing asupra activităţii întreprinderii este:
a) directă, puternică şi permanentă;
b) directă, redusă şi continuă;
c) indirectă, amplă şi pe termen lung;
d) indirectă, slabă şi discontinuă.
a) directă, puternică şi permanentă;
Care dintre categoriile următoare nu face parte din micromediul întreprinderii?
a) clienţii;
b) intermediarii;
c) capitalul;
d) publicul.
c) capitalul;
Precizaţi varianta care trebuie exclusă din definirea componentelor micromediului firmei:
a) furnizorii de mărfuri şi de forţă de muncă;
b) instituţiile financiar-bancare;
c) subdiviziunile organizatorice ale firmei;
d) asociaţii ale consumatorilor, asociaţii profesionale, mediile de informare în masă, marele public.
c) subdiviziunile organizatorice ale firmei;