mark3

Question 1

În cercetarea de marketing scala reprezintă:
a) instrumentul cu ajutorul căruia se realizează măsurarea;
b) procesul de construire al scalelor;
c) procesul de comensurare a informaţiilor;
d) procesul de comparaţii simultane între două sau mai multe proprietăţi.

Answer 1

a) instrumentul cu ajutorul căruia se realizează măsurarea;

Question 2

Scala nominală posedă una dintre următoarele caracteristici:
a) permite obţinerea unor informaţii cantitative privind percepţia consumatorilor prin ordonarea stimulilor analizaţi în funcţie de un anumit criteriu;
b) împarte subiecţii unei colectivităţi în două sau mai multe grupe pe baza relaţiei de egalitate/neegalitate în raport cu opiniile faţă de o anumită caracteristică;
c) permite stabilirea atât a poziţiei unei variabile dintr-o mulţime analizată, cât şi a valorii cu care aceasta diferă de alte poziţii;
d) folosirea sa impune restricţii privind respectarea ordinii, distanţei dintre variabile şi raportarea la originea fixă.

Answer 2

b) împarte subiecţii unei colectivităţi în două sau mai multe grupe pe baza relaţiei de egalitate/neegalitate în raport cu opiniile faţă de o anumită caracteristică;

Question 3

Scala cu ajutorul căreia se fac ierarhizări privind preferinţele consumatorilor este o scală:
a) nominală;
b) ordinală;
c) interval;
d) raport.

Answer 3

b) ordinală;

Question 4

Multiplicarea sau divizarea unui număr de pe scală la altul se pot realiza în cadrul unei scale:
a) nominale;
b) ordinale;
c) interval;
d) proporţionale.

Answer 4

d) proporţionale.

Question 5

Care dintre următoarele variabile pot fi exprimate doar sub formă categorială?
1) lungimea; 2) cifra de afaceri; 3) sexul; 4) starea civilă; 5) greutatea; 6) statutul socioprofesional; 7) vânzările; 8) temperatura.
a) 2,3,5;
b) 3,4,6;
c) 3,7,8;
d) 6,7,8.

Answer 5

b) 3,4,6;

Question 6

Scala ordinală are una dintre următoarele caracteristici:
a) permite transformări de tipul f (x) = ax + b ;
b) permite grupări;
c) nu permite evaluarea distanţelor;
d) punctul de origine are semnificaţie.

Answer 6

c) nu permite evaluarea distanţelor;

Question 7

Scala interval are următoarele caracteristici:
a) semnificaţia punctului de origine este stabilită de către cercetător;
b) nu are intervale egale;
c) nu permite transformări de tipul f (x) = ax + b ;
d) nu permite măsurarea distanţelor.

Answer 7

a) semnificaţia punctului de origine este stabilită de către cercetător;

Question 8

Scala proporţională se caracterizează prin una dintre următoarele proprietăţi:
a) nu are intervale egale;
b) solicită comparaţii succesive de pentru perechile de stimuli investigaţi;
c) permite multiplicarea şi divizarea unui număr de pe scală cu o constantă;
d) punctul de origine nu are semnificaţie.

Answer 8

c) permite multiplicarea şi divizarea unui număr de pe scală cu o constantă;

Question 9

Informaţia „pe piaţa Franţei, concurenţa este mai dură decât pe cea a Portugaliei, dar mai slabă decât pe cea a Germaniei” se încadrează într-o scală:
a) nominală;
b) ordinală;
c) interval;
d) proporţională.

Answer 9

b) ordinală;

Question 10

Una dintre următoarele metode nu permite comparaţii între stimuli:
a) metoda ordonării rangurilor;
b) scala cu sumă constantă;
c) scala Likert;
d) metoda comparaţiilor perechi.

Answer 10

c) scala Likert;

Question 11

Una dintre următoarele metode de scalare permite comparaţii:
a) difrenţiala semantică;
b) scala lui Stapel;
c) metoda ordonării rangurilor;
d) scala Student.

Answer 11

c) metoda ordonării rangurilor;

Question 12

În cadrul unei cercetări selective efectuate pe un eşantion de 1500 de persoane, opinia utilizatorilor unui anumit produs privind preţul acestuia a fost măsurată cu ajutorul diferenţialei semantice cu 5 trepte. Distribuţia opiniilor a fost următoarea:
a) -0,39;
b) 3,01;
c) 0,39;
d) 2,61.

Answer 12

d) 2,61.

Question 13

O scală de tipul următor:
Foarte favorabil(ă) Favorabil(ă) Nici favorabil(ă), Nefavorabil(ă) Foarte nefavorabil(ă) nici nefavorabil(ă) este denumită:
a) scală cu sumă constantă;
b) scală nominală;
c) diferenţială semantică;
d) scala Likert.

Answer 13

c) diferenţială semantică;

Question 14

O scală de tipul următor:
acord total : acord : indiferent : dezacord : dezacord total este denumită:
a) scala lui Likert;
b) diferenţiala semantică;
c) scala nominală;
d) scala cu sumă constantă.

Answer 14

a) scala lui Likert;

Question 15

În cadrul unei cercetări selective de piaţă desfăşurată pe un eşantion de 2000 de persoane, privind preferinţele subiecţilor cercetaţi pentru produsul X, măsurate cu ajutorul scalei Likert, răspunsurile au fost:
Care este scorul realizat la nivelul eşantionului?
a) 0,125;
b) 0,175;
c) 1,325;
d) -0,176.

Answer 15

a) 0,125;

Question 16

Metodele utilizate pentru analiza informaţiilor obţinute din cercetările de marketing pot fi clasificate în următoare categorii:
a) analiza de regresie şi analiza de corelaţie;
b) analiza bilanţieră şi analiza balanţieră;
c) analiza experimentală şi analiza discriminantă;
d) analiza univariată şi analiza multivariată.

Answer 16

d) analiza univariată şi analiza multivariată.

Question 17

Care dintre metodele următoare este o metodă de analiză univariată?
a) analiza grupurilor;
b) analiza de corelație;
c) analiza distribuției de frecvențe;
d) pătratul latin.

Answer 17

c) analiza distribuției de frecvențe;

Question 18

Într-un tabel de distribuție de frecvențe, frecvența relativă se calculează astfel:
a) prin raportarea frecvenței absolute la totalul respondenților;
b) prin raportarea frecvenței cumulate la totalul respondenților;
c) prin diferența dintre numărul total al persoanelor din eșantion și numărul de răspunsuri valide;
d) prin diferența dintre media geometrică și media aritmetică simplă.

Answer 18

a) prin raportarea frecvenței absolute la totalul respondenților;

Question 19

Analiza inferențială vizează:
a) restrângerea datelor;
b) identificarea asocierii dintre variabile;
c) efectuarea unor previziuni pe baza unui model statistic;
d) descrierea parametrilor populației și testarea ipotezelor.

Answer 19

d) descrierea parametrilor populației și testarea ipotezelor.

Question 20

Analiza descriptivă vizează:
a) descrierea parametrilor populației și testarea ipotezelor;
b) restângerea datelor;
c) existența asocierilor între diferite variabile;
d) existența diferențelor între grupuri.

Answer 20

b) restângerea datelor;

Question 21

Indicatorul tendinței centrale pentru o variabilă măsurată pe o scală nominală este:
a) media artimetică;
b) media geometrică;
c) modulul;
d) mediana.

Answer 21

c) modulul;

Question 22

Mediana se folosește pentru evidențierea tendiței centrale a unei variabile care a fost măsurată pe o scală:
a) interval;
b) proporțională;
c) metrică;
d) ordinală.

Answer 22

d) ordinală.

Question 23

Modulul unei serii de date statistice măsurate cu o scală nominală indică:
a) varianta de răspuns, care a fost cel mai puțin frecvent selectată de către respondenți (cea căreia îi corespunde frecvența minimă);
b) varianta de răspuns cea mai populară în rândul respondenților, cu frecvența maximă;
c) varianta de răspuns care se apropie cel mai mult de media aritmetică înregistrată la nivelul eșantionului;
d) valoarea de mijloc care separă seria de date ordonate în două părţi distincte, fecare cu acelaşi număr de observaţii.

Answer 23

b) varianta de răspuns cea mai populară în rândul respondenților, cu frecvența maximă;

Question 24

Mediana unei serii de date statistice măsurate cu o scală ordinală indică:
a) varianta de răspuns cea mai populară în rândul respondenților, cu frecvența maximă;
b) valoarea de mijloc care separă seria de date ordonate în două părţi distincte, fiecare cu acelaşi număr de observaţii;
c) valoare de mijloc care este cea mai apropiată de media artimetică ponderată a seriei de date;
d) varianta de răspuns, care a fost cel mai puțin frecvent selectată de către respondenți (cea căreia îi corespunde frecvența minimă).

Answer 24

b) valoarea de mijloc care separă seria de date ordonate în două părţi distincte, fiecare cu acelaşi număr de observaţii;

Question 25

Datele obţinute în special pentru realizarea obiectivelor cercetării de marketing în derulare se numesc: a) informaţii primare; b) informaţii curente; c) informaţii de natură financiar-bancară; d) informaţii din secţiunea transversală.

Answer 25

a) informaţii primare;

Question 26

Considerând seria de date următoare care se referă la frecvența lunară de achiziție a unui produs din rețeaua comercială Lidl, determinați media aritmetică simplă: 15, 10, 19, 19, 7, 11, 15, 19, 20,12, 17, 18 a) 17,15; b) 15,17; c) 19,00; d) 12,00.

Answer 26

b) 15,17;

Question 27

În cazul unei cercetări selective, efectuate pe un eşantion de 800 de persoane, gradul de semnificaţie a diferenţelor de opinie între subiecţi, în funcţie de ocupaţie a fost analizat cu ajutorul testului χ2. În cazul în care valoarea teoretică este de 5,412, pentru ce valoare calculată a lui χ2 ipoteza nulă este acceptată? a) 3,254; b) 6,451; c) 9,206; d) 5,415.

Answer 27

a) 3,254;

Question 28

Datele culese şi prelucrate anterior în vederea realizării altor obiective, dar care pot servi ca surse pentru realizarea unor obiective ale cercetării de marketing în derulare, se numesc: a) informaţii statistice; b) informaţii primare; c) informaţii din secţiune transversală şi structurală; d) informaţii secundare.

Answer 28

d) informaţii secundare.

Question 29

După tipul informaţiei care se urmăreşte a fi obţinută în cercetările de marketing acestea pot fi clasificate astfel: a) cercetări directe şi cercetări indirecte; b) cercetări cantitative şi cercetări calitative; c) cercetări metodologice şi cercetări empirice; d) simulări de marketing şi cercetări intuitive.

Answer 29

b) cercetări cantitative şi cercetări calitative;

Question 30

Pentru care dintre următoarele scopuri poate fi utilizată o cercetare de marketing calitativă? a) lansarea pe piaţă a unui nou produs; b) studierea imaginii unei firme; c) înţelegerea contextului psihologic al actului de cumpărare; d) cuantificarea efectelor unei campanii promoţionale.

Answer 30

c) înţelegerea contextului psihologic al actului de cumpărare;

Question 31

Cadrul de eşantionare reprezintă: a) restricţiile de ordin statistic şi organizatoric care trebuie respectate în etapa de stabilire a mărimii unui eşantion; b) elementul din populaţie care este inclus în eşantion şi, în această ipostază, furnizează informaţiile solicitate; c) o listă completă cu toate elementele populaţiei, care stă la baza extragerii elementelor unui eşantion; d) un ansamblu de criterii pe baza cărora se selectează metoda de eşantionare adecvată scopului cercetării.

Answer 31

c) o listă completă cu toate elementele populaţiei, care stă la baza extragerii elementelor unui eşantion;

Question 32

Eşantionarea prezintă următoarele caracteristici: a) este o tehnică de cercetare a colectivităţii totale prin intermediul unei părţi reprezentative a acesteia; b) erorile generate de non-răspunsuri sunt mai mari decât în cazul recensământului; c) este o metodă de cercetare utilizată pe scară redusă datorită posibilităţii de generare a unor erori mari legate de informaţiile furnizate; d) este o metodă de scalare care presupune compararea unor eşantioane de produse şi ierarhizarea lor în ordinea preferinţelor.

Answer 32

a) este o tehnică de cercetare a colectivităţii totale prin intermediul unei părţi reprezentative a acesteia;

Question 33

Cele patru componente ale mixului de marketing sunt: a) calitatea, personalul, clienţii, imaginea firmei; b) ambalajul, marca, merchandisingul, serviciile post-vânzare; c) producţia, resursele umane, logistica, vânzările; d) produsul, preţul, promovarea, distribuţia.

Answer 33

d) produsul, preţul, promovarea, distribuţia.

Question 33

Care dintre următoarele tipuri de politici ale firmei intră în componenţa mixului de marketing? a) politica de investiţii; b) politica de personal; c) politica de promovare; d) politica de cercetare-dezvoltare.

Answer 33

c) politica de promovare;

Question 34

Arătaţi care dintre grupările de mai jos cuprinde numai componente acorporale ale produsului în concepţia modernă de marketing: a) culoarea, dimensiunea, greutatea; b) marca, preţul, instrucţiunile de utilizare; c) forma, rezistenţa la acţiunea factorilor de mediu, ambalajul; d) designul, volumul, durata de viaţă.

Answer 34

b) marca, preţul, instrucţiunile de utilizare;

Question 35

Marca reprezintă: a) o componentă acorporală a produsului; b) o componentă politicii de promovare; c) o componentă a mediului tehnologic; d) o componentă a brevetului de fabricaţie.

Answer 35

a) o componentă acorporală a produsului;

Question 36

Numărul de produse distincte care se încadrează într-o linie de produs desemnează: a) lărgimea gamei de produs; b) profunzimea gamei de produs; c) lungimea gamei de produs; d) amplitudinea gamei de produs.

Answer 36

b) profunzimea gamei de produs;

Question 37

În contextul cercetării vârstei ofertei, ciclul de viaţă este definit ca: a) intervalul de timp în care oferta se adaptează la cerere; b) intervalul de timp în care cererea se manifestă pe piaţă; c) intervalul de timp cuprins între momentul apariţiei produsului ca marfă nouă şi momentul dispariţiei sale de pe piaţă; d) intervalul de timp între momentul apariţiei cererii pe piaţă şi momentul satisfacerii acesteia.

Answer 37

c) intervalul de timp cuprins între momentul apariţiei produsului ca marfă nouă şi momentul dispariţiei sale de pe piaţă;

Question 38

Care dintre următoarele afirmaţii privind ciclul de viaţă al unui produs nu este adevărată: a) cuprinde următoarele patru etape: lansarea, creşterea, maturitatea şi declinul; b) profitul obţinut diferă în funcţie de etapa din cadrul ciclului de viaţă pe care o parcurge produsul; c) ritmul vânzărilor începe să se reducă lent în etapa de saturaţie; d) durata totală a ciclului de viaţă este direct proporţională cu durata etapei de maturitate.

Answer 38

d) durata totală a ciclului de viaţă este direct proporţională cu durata etapei de maturitate.

Question 39

Care dintre etapele ciclului de viaţă se caracterizează printr-o tendinţă de stagnare şi/sau reducere uşoară a profiturilor? a) lansarea; b) creşterea; c) maturitatea; d) declinul.

Answer 39

c) maturitatea;

Question 40

Care dintre aspectele următoare sunt caracteristice fazei de lansare a unui nou produs pe piaţă? a) cheltuielile de distribuţie şi promovare sunt ridicate; b) eficienţa activităţii desfăşurate este maximă; c) concurenţa se intensifică prin pătrunderea pe piaţă a unor firme care realizează produse identice; d) piaţa potenţială este în întregime satisfăcută.

Answer 40

a) cheltuielile de distribuţie şi promovare sunt ridicate;

Question 41

Strategia selecţiei sortimentale presupune: a) creşterea lărgimii gamei de produse; b) stabilitatea gamei de produse; c) restrângerea gamei de produse; d) creşterea profunzimii gamei.

Answer 41

c) restrângerea gamei de produse;

Question 42

Care dintre elementele următoare reprezintă un criteriu de referinţă în raport cu care o firmă îşi fixează preţurile propriilor produse? a) rata dobânzii la creditele de consum; b) cursul de schimb valutar; c) concurenţa; d) deflatorul.

Answer 42

c) concurenţa;

Question 43

Printre factorii interni care influenţează deciziile întreprinderii cu privire la preţ se numără: a) strategia de preţ a concurenţei; b) costurile de producţie; c) lichiditatea întreprinderii; d) obiectivele ale strategiei întreprinderii.

Answer 43

b) costurile de producţie;

Question 44

Strategia preţului de penetrare este recomandată: a) în faza lansării produsului pe piaţă; b) în faza de creştere a produsului; c) în faza de maturitate a produsului; d) aplicarea strategiei nu depinde de ciclul de viaţă al produsului.

Answer 44

a) în faza lansării produsului pe piaţă;

Question 45

Care dintre strategiile următoare reprezintă o strategie fundamentală în domeniul stabilirii preţurilor la produsele noi? a) strategia de fructificare a avantajului de piaţă; b) strategia preţului variabil; c) strategia preţului „umbrelă”; d) strategia reducerii promoţionale a preţurilor.

Answer 45

a) strategia de fructificare a avantajului de piaţă;

Question 46

Strategia preţului de penetrare presupune: a) introducerea în cadrul gamei a unui produs de calitate excelentă la un preţ ridicat, urmând ca celelalte articole să beneficieze de imaginea pozitivă asigurată de acesta; b) acordarea de rabaturi şi bonificaţii pentru a recompensa clienţii achiziţionează mărfuri în cantităţi mari; c) vânzarea unui produs nou la cel mai înalt nivel de preţ; d) stabilirea unui preţ redus la lansarea produsului nou pe piaţă.

Answer 46

d) stabilirea unui preţ redus la lansarea produsului nou pe piaţă.

Question 47

În care dintre situaţiile următoare nu este recomandată aplicarea strategiei de fructificare a avantajului de piaţă? a) diferenţierea faţă de produsele concurenţei este semnificativă; b) ciclul de viaţă estimat al produsului este scurt; c) cererea este elastică la modificarea preţului; d) produsul se adresează unui segment restrâns de consumatori cu venituri ridicate.

Answer 47

c) cererea este elastică la modificarea preţului;

Question 48

Ce modalitate de stabilire a nivelului preţurilor va utiliza un detailist care comercializează ţigări în zona centrală a capitalei? a) orientare după costuri; b) orientare după concurenţă; c) orientare după cerere; d) orientare după rentabilitate.

Answer 48

b) orientare după concurenţă;

Question 49

În rândul strategiilor fundamentale de preţ se încadrează: a) strategia preţului lider; b) strategia preţului flexibil; c) strategia de aliniere a preţurilor la nivelul concurenţei; d) strategia de fructificare a avantajului de piaţă.

Answer 49

d) strategia de fructificare a avantajului de piaţă.

Question 50

Conceptul de distribuţie desemnează: a) ansamblul activităţilor desfăşurate în spaţiu şi timp care separă încheierea producţiei de achiziţionarea bunului de către consumatorul final; b) reţeaua de unităţi, dotările şi personalul care contribuie la circulaţia mărfurilor; c) totalitatea canalelor de distribuţie pe care le utilizează o firmă pentru a-şi comercializa produsele; d) ansamblul activităţilor care asigură satisfacerea cererii prin furnizarea de bunuri şi servicii.

Answer 50

a) ansamblul activităţilor desfăşurate în spaţiu şi timp care separă încheierea producţiei de achiziţionarea bunului de către consumatorul final;

Question 51

Canalul de distribuţie reprezintă: a) întregul proces de producţie, de la prima operaţie de prelucrarea a materiei prime, până la expedierea produsului către consumatorul final; b) itinerariul şi modalităţile de trecere a mărfurilor de la firma producătoare la consumatorii finali; c) ansamblul operaţiunilor economice care însoţesc traseul pe care îl parcurge produsul pe piaţă; d) lanţul proceselor operative la care sunt supuse mărfurile în drumul lor de la producător la consumator.

Answer 51

b) itinerariul şi modalităţile de trecere a mărfurilor de la firma producătoare la consumatorii finali;

Question 52

Lungimea canalului de distribuţie reprezintă: a) apropierea de consumatorii finali; b) distanţa spaţială dintre producător şi consumator; c) numărul de verigi intermediare prin care trece produsul pentru a ajunge la consumatorul final; d) numărul unităţilor operative participante la desfacerea produsului în cadrul fiecărei verigi a circuitului de distribuţie.

Answer 52

c) numărul de verigi intermediare prin care trece produsul pentru a ajunge la consumatorul final;

Question 53

Lăţimea canalului de distribuţie este dată de: a) numărul de consumatori finali ai produsului; b) numărul de verigi intermediare prin care trece produsul pentru a ajunge la consumatorul final; c) numărul furnizorilor de materii prime, materiale şi componente ai firmei care realizează produsul finit; d) numărul de unităţi operative care participă la desfacerea produsului în cadrul fiecărei verigi a circuitului de distribuţie.

Answer 53

d) numărul de unităţi operative care participă la desfacerea produsului în cadrul fiecărei verigi a circuitului de distribuţie.

Question 54

Adâncimea unui canal de distribuţie este dată de: a) măsura apropierii de punctele efective de consum; b) numărul de distribuitori pe care îi utilizează o întreprindere producătoare; c) numărul de verigi intermediare prin care trece produsul pentru a ajunge la consumatorul final; d) numărul intermediarilor care distribuie produse similare.

Answer 54

a) măsura apropierii de punctele efective de consum;

Question 55

Distribuţia intensivă se caracterizează prin: a) acordarea dreptului de desfacere a mărfurilor, într-un teritoriu geografic, unui singur intermediar; b) punerea produsului la dispoziţia consumatorilor finali prin toate magazinele disponibile; c) selecţionarea intermediarilor utilizaţi pe baza unor criterii de competenţă, calitate a serviciului oferit, grad de notorietate etc. d) construirea unui aparat de distribuţie propriu şi utilizarea intensivă a acestuia.

Answer 55

b) punerea produsului la dispoziţia consumatorilor finali prin toate magazinele disponibile;

Question 56

Pentru distribuţia produselor de larg consum, cea mai indicată variantă strategică de distribuţie este reprezentată de: a) distribuţia exclusivă, b) distribuţia inversă; c) distribuţia intensivă; d) distribuţia mixtă.

Answer 56

c) distribuţia intensivă;

Question 57

Unul dintre următoarele elemente nu face parte din categoria mediilor majore de transmitere a mesajelor publicitare: a) televiziunea; b) presa; c) sloganul publicitar; d) publicitatea exterioară.

Answer 57

c) sloganul publicitar;

Question 58

Printre suporturile utilizate în publicitatea prin tipărituri nu se includ: a) panourile publicitare; b) agendele; c) cataloagele; c) pliantele.

Answer 58

a) panourile publicitare;

Question 59

Identificaţi componenta care face parte din categoria acţiunilor de promovare a vânzărilor: a) sponsorizarea; b) utilizarea mărcilor; c) publicitatea; d) vânzările grupate.

Answer 59

d) vânzările grupate.