mark2 Flashcards

(65 cards)

1
Q

Dezvoltarea intensivă a pieţei băuturilor răcoritoare din România poate fi realizată prin:
a) sporirea numărului cumpărătorilor;
b) suplimentarea bugetelor de promovare ale firmelor;
c) creşterea mărimii medii a unei cumpărări la nivel de gospodărie;
d) extinderea reţelelor de distribuţie.

A

c) creşterea mărimii medii a unei cumpărări la nivel de gospodărie;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

În condiţiile dublării numărului de cumpărători ai unui produs şi ale creşterii cu 25% a cantităţii medii achiziţionate de fiecare cumpărător, creşterea extensivă în totalul creşterii pieţei este de:
a) 1 / 3;
b) 2 / 3;
c) 1 / 2;
d) 1 / 5.

A

b) 2 / 3;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

Vânzările firmei X erau în perioada t0 de 500.000 lei, în timp ce vânzările concurentului aflat în poziţia secundă s-au cifrat la 450.000 lei. Care a fost cota de piaţă relativă a întreprinderii X în perioada de bază?
a) 0,90;
b) 1,50;
c) 1,11;
d) 0,10.

A

c) 1,11;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

Capacitatea pieţei nu poate fi exprimată prin intermediul unuia dintre indicatorii de mai jos:
a) volumul ofertei;
b) volumul cererii;
c) volumul vânzărilor;
d) gradul de concentrare a pieţei.

A

d) gradul de concentrare a pieţei.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la cota relativă de piaţă a firmei este adevărată?
a) se calculează prin raportarea cotei absolute de piaţă a firmei analizate la cea a celui mai important concurent;
b) exprimă ponderea care îi revine firmei în ansamblul pieţei produsului;
c) este un indicator de exprimare a distribuţiei spaţiale a pieţei;
d) se calculează prin raportarea volumului de vânzări al întreprinderii la vânzările totale ale produsului pe piaţa de referinţă.

A

a) se calculează prin raportarea cotei absolute de piaţă a firmei analizate la cea a celui mai important concurent;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

Piaţa produselor lactate a crescut în anul t cu 15% în timp ce vânzările unei întreprinderi producătoare au crescut, în acelaşi an, cu 20%. Cota de piaţă a acestei firme, la finalul anului t, a cunoscut următoarea evoluţie:
a) a scăzut;
b) s-a menţinut constantă;
c) a crescut;
d) nu s-a modificat în mod semnificativ.

A

c) a crescut;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

Rata de saturaţie reprezintă un indicator de estimare a pieţei care se calculează:
a) ca raport între volumul vânzărilor unei firme şi volumul total al vânzărilor unui produs pe piaţă;
b) ca raport între volumul vânzărilor pe piaţa de referinţă şi volumul vânzărilor pe piaţa potenţială;
c) prin adunarea importului la producţia internă şi scăderea exportului din suma respectivă;
d) sub forma produsului dintre intensitatea medie de folosire a unui bun şi numărul total al consumatorilor.

A

b) ca raport între volumul vânzărilor pe piaţa de referinţă şi volumul vânzărilor pe piaţa potenţială;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

Care dintre afirmaţiile următoare cu privire la consumul aparent este reală:
a) permite o evaluare a consumului în ipoteza în care toţi purtătorii cererii s-ar transforma în consumatori efectivi;
b) se calculează cu relaţia: Consum aparent = Producţia internă - Import + Export;
c) permite evaluarea posibilităţilor de sporire a vânzărilor unei firme în cadrul pieţei de referinţă;
d) se determină cu formula: Consum aparent = Producţia internă + Import - Export

A

d) se determină cu formula: Consum aparent = Producţia internă + Import - Export

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

Volumul vânzărilor este un indicator de caracterizare a:
a) ariei pieţei;
b) structurii pieţei;
c) capacităţii pieţei;
d) dinamicii pieţei.

A

c) capacităţii pieţei;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

Capacitatea pieţei automobilelor de lux poate fi exprimată cu ajutorul mai multor indicatori. Unul dintre aceştia se află în enumerarea de mai jos:
a) cifra de afaceri totală;
b) aria teritorială a pieţei;
c) cererea pentru combustibil;
d) cota de piaţă a firmei – lider.

A

a) cifra de afaceri totală;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

Dacă ritmul de creştere a vânzărilor firmei este mai mare decât rata de creştere a pieţei, cum evoluează cota de piaţă a firmei comparativ cu perioada de bază?
a) cota de piaţă a firmei în anul curent va fi mai mică decât cota de piaţă a firmei în anul de bază;
b) indicele cotei de piaţă va fi supraunitar;
c) cota de piaţă relativă va creşte;
d) evoluţia cotei de piaţă nu poate fi prognozată pe baza informaţiei furnizate.

A

b) indicele cotei de piaţă va fi supraunitar;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

Evaluarea dimensiunilor unei pieței presupune determinarea:
a) segmentului de piață țintă;
b) mixului optim de marketing;
c) dinamicii pieței;
d) frecvenței cumpărării principalelor produse de pe piață.

A

c) dinamicii pieței;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

Rata de penetrare a pieţei care se calculează:
a) sub forma produsului dintre volumul vânzărilor întreprinderii şi volumul total al vânzărilor la produsul „x”;
b) ca raport între volumul vânzărilor pe piaţa de referinţă şi volumul vânzărilor pe piaţa potenţială;
c) ca raport între volumul vânzărilor mărcii „m” pe piaţa de referinţă şi volumul vânzărilor produsului „x” pe piaţa potenţială;
d) sub forma raportului dintre volumul cererii şi volumul ofertei pe piaţă pentru produsul „x”.

A

c) ca raport între volumul vânzărilor mărcii „m” pe piaţa de referinţă şi volumul vânzărilor produsului „x” pe piaţa potenţială;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

Cumpărătorii unui produs la un moment dat formează:
a) piaţa potenţială a produsului;
b) conjunctura pieţei produsului;
c) piaţa efectivă a produsului;
d) piaţa teoretică a produsului.

A

c) piaţa efectivă a produsului;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

Numărul total al consumatorilor care ar putea cumpăra un produs la un moment dat formează:
a) piaţa reală a produsului;
b) conjunctura pieţei produsului;
c) cota de piaţă relativă a întreprinderii;
d) piaţa potenţială a produsului.

A

d) piaţa potenţială a produsului.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

Dezvoltarea intensivă a pieţei de încălţăminte sport din România poate fi realizată prin:
a) sporirea numărului cumpărătorilor;
b) creşterea gradului individual de înzestrare;
c) creşterea mărimii medii a unei cumpărături;
d) creșterea numărului de nonconsumatori relativi.

A

c) creşterea mărimii medii a unei cumpărături;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

Reprezintă niveluri ale pieţei:
a) piaţa ţintă;
b) piaţa disponibilă;
c) piaţa potenţială;
d) piaţa penetrată.

A

c) piaţa potenţială;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q

Cota de piaţă absolută a unei întreprinderi care nu este lider de piaţă se calculează raportând:
a) cifra de afaceri a întreprinderii la cifra de afaceri a liderului;
b) cifra de afaceri a întreprinderii la cifra de afaceri totală de la nivelul pieţei;
c) numărul de mărci al întreprinderii la numărul de mărci ale liderului;
d) rata de penetrare a pieţei la numărul consumatorilor.

A

b) cifra de afaceri a întreprinderii la cifra de afaceri totală de la nivelul pieţei;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
19
Q

Noţiunea de gravitaţie comercială se referă la:
a) existenţa unor pieţe locale dificil de monitorizat;
b) dependenţa activităţilor comerciale de localizarea lor în spaţiu;
c) fenomenul de atracţie exercitat de centrele urbane asupra cumpărătorilor din localităţile învecinate;
d) corelarea dimensională a reţelei comerciale cu cererea de mărfuri.

A

c) fenomenul de atracţie exercitat de centrele urbane asupra cumpărătorilor din localităţile învecinate;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
20
Q

Care dintre următorii factori nu exercită nicio influenţă asupra forţei de atracţie comercială a unui oraş?
a) mărimea oraşului;
b) distanţa dintre centrul urban respectiv şi localităţile din jur;
c) structura socio-profesională a populaţiei;
d) structurarea populaţiei pe grupe de vârstă.

A

d) structurarea populaţiei pe grupe de vârstă.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
21
Q

Care dintre afirmaţiile de mai jos referitoare la modelul lui Huff este reală?
a) are în vedere suprafaţa comercială a centrului de atracţie comercială şi timpul necesar consumatorilor pentru deplasarea până la acesta;
b) constituie o metodă deterministă de studiere a fenomenului gravitaţiei comerciale;
c) ia în calcul numărul de locuitori al centrului urban şi distanţa dintre acesta şi localităţile din jur;
d) se utilizează pentru analiza gradului de solicitare a reţelei com-erciale.

A

a) are în vedere suprafaţa comercială a centrului de atracţie comercială şi timpul necesar consumatorilor pentru deplasarea până la acesta;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
22
Q

Fenomenul de migraţie a cererii la nivelul unei pieţe poartă denumirea de:
a) dinamică a pieţei;
b) gravitaţie comercială;
c) cerere selectivă;
d) concentrare a cererii.

A

b) gravitaţie comercială;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
23
Q

Modelul lui Huff de studiere a gravitaţiei comerciale face parte din categoria:
a) modelelor probabiliste;
b) modelelor deterministe;
c) modelelor de optimizare;
d) modelelor operaţionale.

A

a) modelelor probabiliste;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
24
Q

Gravitația comercială este un parametru al:
a) capacității pieței;
b) dinamicii pieței;
c) segmentării pieței;
d) ariei pieței.

A

d) ariei pieței.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
25
În categoria indicatorilor cu ajutorul cărora poate fi caracterizată aria pieței este inclus: a) potențialul pieței; b) coeficientul de elasticitate al vânzărilor în funcție de preț; c) gradul de penetrare a pieței; d) gradul de concentrare al pieței.
d) gradul de concentrare al pieței.
26
Evaluarea dimensiunilor unei piețe presupune determinarea: a) numărului total al populației care formează piața; b) capacității pieței; c) profiturilor totale care ofertanților de pe piață; d) elasticității cererii pe piață în raport cu eforturile de marketing.
b) capacității pieței;
27
Alegeți cuvântul corect pentru completarea următoareai fraze: ”........semnifică forța de atracție exercitată de centrele urbane asupra consumatorilor din zonele învecinate”: a) Capacitatea pieței; b) Gradul de concentrare a pieței; c) Gravitația comercială; d) Accelerația gravitațională.
c) Gravitația comercială;
28
Despre ipotezele formulate în cercetările de marketing, se poate afirma că: a) sunt propoziţii dovedite, referitoare la un factor sau fenomen care prezintă interes pentru cercetător; b) sunt afirmaţii referitoare la relaţia dintre două variabile ale cercetării; c) sunt presupuneri făcute în legătură cu cea mai probabilă soluţie a problemei supusă cercetării; d) sunt supoziţii formulate folosind ca puncte de reper exclusiv rezultatele unor cercetări anterioare desfăşurate anterior cercetării de marketing în cauză.
c) sunt presupuneri făcute în legătură cu cea mai probabilă soluţie a problemei supusă cercetării;
29
Ca metodă de cercetare directă, ancheta presupune: a) preluarea informaţiei fără antrenarea purtătorului ei; b) furnizarea informaţiei de către purtătorul acesteia; c) generarea informaţiei cu ajutorul experimentelor de marketing; d) utilizarea analogiilor în locul fenomenelor reale.
b) furnizarea informaţiei de către purtătorul acesteia;
30
Unitatea de eşantionare, în cazul unei cercetări selective având ca temă stabilirea gradului de înzestrare cu bunuri de folosinţă îndelungată, o constituie: a) familia; b) gospodăria; c) agentul comercial; d) persoana intervievată.
b) gospodăria;
31
Unitatea de sondaj reprezintă: a) unitatea de la care se recoltează informaţiile; b) unitatea anonimă din colectivitatea investigată; c) unitatea despre care se culeg informaţiile; d) unitatea de măsură din eşantionul de sondaj.
a) unitatea de la care se recoltează informaţiile;
32
Într-o cercetare de marketing privind imaginea unei întreprinderi, în etapa de definire a variabilelor cercetării, s-a stabilit că scala de înregistrare a vârstei subiecţilor intervievaţi va avea forma: 18-24 ani; 25-34 ani; 35-49 ani; 50-65 ani; peste 65 ani. Aceasta reprezintă pentru variabila vârstă: a) o modalitate de definire conceptuală; b) o modalitate de definire operaţională; c) o modalitate de definire nominală; d) o modalitate de definire semantică.
b) o modalitate de definire operaţională;
33
O cercetare cantitativă având ca temă studierea comportamentului cumpărătorului bucureştean de asigurări de viaţă va considera ca unitate de observare: a) persoana fizică cu vârstă 18-60 de ani; b) gospodăria bucureşteană; c) compania de asigurări; d) biroul de studii de marketing care realizează cercetarea respectivă.
a) persoana fizică cu vârstă 18-60 de ani
34
O cercetare cantitativă de marketing având ca temă analiza factorilor care determină decizia de cumpărare a asigurării de aviaţie va utiliza drept unitate de sondaj: a) persoana fizică care utilizează mijlocul de transport aerian; b) compania de aviaţie; c) decidentul din cadrul companiei de transport aerian; d) compania de asigurări;
c) decidentul din cadrul companiei de transport aerian;
35
O cercetare cantitativă având ca temă studierea comportamentului cumpărătorului bucureştean de asigurări de viaţă va considera ca populaţie investigată: a) populaţia municipiului Bucureşti (cu vârsta cuprinsă între 18 şi 60 de ani); b) gospodăria bucureşteană; c) populaţia României; d) persoana care ia decizia de cumpărare.
a) populaţia municipiului Bucureşti (cu vârsta cuprinsă între 18 şi 60 de ani);
36
În procesul cercetării de marketing, un obiectiv secundar este cel care: a) conduce la obținerea de informații secundare; b) servește ca standard pentru evaluarea rezultatelor finale; c) se stabilește pe baza unor surse de informații secundare; d) derivă dintr-un obiectiv principal.
d) derivă dintr-un obiectiv principal.
37
Care este dimensiunea eşantionului ce va fi utilizat într-o cercetare selectivă, desfăşurată în rândul cumpărătorilor detergentului “Rex” din municipiul Deva, în condiţiile în care probabilitatea de garantare a rezultatelor este 0,95, coeficientul corespunzător acestei probabilităţi este 1,96, eroarea limită admisă este de 4% şi proporţia subiecţilor care posedă caracteristica cercetată este de 0,6? a) 1203; b) 576; c) 823; d) 294.
b) 576;
38
Metoda de eşantionare bazată pe folosirea tabelelor de numere aleatoare se numeşte: a) eşantionare sistematică aleatoare; b) eşantionare multistadială; c) eşantionare „bulgăre de zăpadă”; d) eşantionarea simplă aleatoare.
d) eşantionarea simplă aleatoare.
39
Metoda de eşantionare bazată pe divizarea în mai multe grupuri a colectivităţii pe baza unor criterii, fără a se urmări omogenitatea în interiorul fiecărui grup constituit se numeşte: a) eşantionare sistematică aleatoare; b) eşantionare de grup; c) eşantionare stratificată; d) eşantionare multistadială.
b) eşantionare de grup;
40
Dacă t reprezintă probabilitatea de garantare a rezultatului cercetării, p – proporţia elementelor din eşantion care posedă caracteristica cercetată şi  – eroarea de eşantionare, atunci dimensiunea unui eşantion (n) poate fi determinată pe baza relaţiei:
n=t2*p*(1-p)/F2
41
Dacă t reprezintă probabilitatea de garantare a rezultatului cercetării, p – proporţia elementelor din eşantion care posedă caracteristica cercetată şi n dimensiunea unui eşantion, atunci eroarea de eşantionare  poate fi determinată pe baza relaţiei:
w=t*\/p*(1-p)/n
42
Care este eroarea de eşantionare la nivelul unui eşantion de 1200 de persoane determinat printr-o metodă probabilistă, în condiţiile în care probabilitatea de garantare a rezultatelor este 0,95, coeficientul corespunzător acestei probabilităţi este 1,96, iar proporţia elementelor din eşantion care posedă caracteristica cercetată este p=0,4? a) 2,98%; b) 2,07%; c) 3,54%; d) 2,77%.
d) 2,77%.
43
Principala calitate a unui eşantion utilizat într-o cercetare de marketing o constituie: a) reprezentativitatea eşantionului; b) mărimea eşantionului; c) uşurinţa contactării componenţilor eşantionului; d) structurarea adecvată a eşantionului.
b) mărimea eşantionului;
44
Care este dimensiunea eşantionului ce va fi utilizat într-o cercetare selectivă desfăşurată în rândul consumatorilor de asigurări auto, în condiţiile în care probabilitatea de garantare a rezultatelor este de 98%, coeficientul corespunzător acestei probabilităţi este 1,98, eroarea limită acceptată este de 3%, iar proporţia elementelor din eşantion care posedă caracteristica cercetată este p=0,6? a) 582; b) 528; c) 1502; d) 428.
b) 528;
45
Dimensiunea eşantionului care urmează să fie folosit în cercetarea imaginii societăţii de asigurare X, în condiţiile unei probabilităţi de garantare a rezultatelor cercetării de 98,76% (t = 2,5), a unei marje de eroare de ±3% şi a unei ponderi specifice de 10% a celor ce au o asigurare de la X este de: a) 625; b) 652; c) 1152; d) 235.
b) 652;
46
În dimensionarea unui eşantion, restricţiile de ordin organizatoric vizează: a) precizia dorită a estimărilor; b) resursele financiare alocate cercetării; c) metoda de eşantionare utilizată; d) intervalul de încredere în care se aşteaptă să se încadreze rezultatele.
b) resursele financiare alocate cercetării;
47
Considerăm un eşantion n1 căruia îi corespunde o eroare limită acceptată de 2,5%. Cum va fi eşantionului n2 cu eroarea limită acceptată de 3% şi aceleaşi valori ale lui t (coeficientul corespunzător probabilităţii de garantare a rezultatului) şi p (proporţia elementelor din eşantion care posedă caracteristica cercetată)? a) mai mare decât n1; b) egal cu n1; c) mai mic decât n1; d) datele sunt insuficiente pentru a determina răspunsul.
c) mai mic decât n1;
48
În chestionarul unei anchete a fost inclusă următoarea întrebare: „Cum apreciaţi nivelul de servire asigurat de acest magazin?”. Variantele de răspuns posibile au fost următoarele: □ Foarte bine □ Bine □ Satisfăcător □ Nesatisfăcător □ Nu mi-am format încă o opinie. Ce tip de întrebare s-a utilizat? a) întrebare – filtru; b) întrebare mixtă; c) întrebare deschisă; d) întrebare cu scală de atitudini.
d) întrebare cu scală de atitudini.
49
În chestionarul unei anchete care vizează măsurarea atitudinii consumatorilor faţă de produsul X a fost inclusă următoarea întrebare: „Sunteţi consumator al produsului X?”. Ce tip de întrebare a fost utilizat? a) întrebare de identificare; b) întrebare deschisă; c) întrebare – filtru; d) întrebare de control.
c) întrebare – filtru;
50
Următoarea formulare în cadrul unui chestionar de marketing: „Ce gen de muzică preferaţi să ascultaţi în timpul liber?” este o întrebare: a) de identificare; b) deschisă; c) filtru; d) cu clasificare ierarhică.
b) deschisă;
51
În chestionarul unei anchete a fost inclusă următoarea întrebare: Care sunt motivele pentru care aţi cumpărat televizorul marca L.G.? □ Calitatea imaginii □ Designul modern □ Raportul calitate-preţ □ Garanţiile oferite □ Alte motive Care?...) Ce tip de întrebare a fost utilizat? a) întrebare deschisă; b) întrebare – filtru; c) întrebare mixtă; d) întrebare cu clasificare ierarhică.
c) întrebare mixtă;
52
Care dintre recomandările următoare nu respectă cerinţele impuse în momentul elaborării unui chestionar de marketing? a) chestionarul trebuie să conţină numai întrebări relevante pentru tema cercetării; b) întrebările trebuie să fie ordonate în mod logic; c) întrebările de control, plasate în diferite locuri din chestionar, au ca rol să verifice exactitatea şi sinceritatea răspunsurilor primite. d) întrebările cu caracter personal este bine să fie situate la începutul chestionarului;
d) întrebările cu caracter personal este bine să fie situate la începutul chestionarului;
53
Care dintre recomandările următoare nu respectă cerinţele impuse în momentul elaborării unui chestionar de marketing? a) chestionarul trebuie să fie cât mai scurt şi simplu cu putinţă, dar, în acelaşi timp, să cuprindă întrebări cu privire la toate informaţiile relevante; b) întrebările utilizate în cadrul chestionarului trebuie să fie ordonate în mod aleator; c) chestionarul trebuie să faciliteze evaluări, analize şi interpretări; d) chestionarul trebuie să conţină întrebări „filtru” care să ducă a constatarea dacă cel care răspunde este o persoană calificată şi stăpâneşte problemele la care dă răspunsuri.
b) întrebările utilizate în cadrul chestionarului trebuie să fie ordonate în mod aleator;
54
Anchetele prin mesaje poştale prezintă următoarele caracteristici: a) chestionarul este însoţit de o scrisoare explicativă, în care sunt expuse obiectul şi utilitatea anchetei; b) se stabileşte un contact direct între anchetator şi anchetat; c) rata de răspuns este, în general, ridicată; d) costurile de administrare sunt mari.
a) chestionarul este însoţit de o scrisoare explicativă, în care sunt expuse obiectul şi utilitatea anchetei;
55
Anchetele prin interviuri prezintă următoarele caracteristici: a) apare posibilitatea de reflecţie înainte de a răspunde la întrebări; b) operatorii pot exercita un control asupra celor chestionaţi; c) se utilizează atunci când eşantionul este dispersat geografic; d) furnizarea unor lămuriri suplimentare legată de întrebările din chestionar este imposibilă.
b) operatorii pot exercita un control asupra celor chestionaţi;
56
Ancheta prin telefon este un tip de sondaj definit în funcţie de următorul criteriu: a) cunoaşterea scopului cercetării de către respondent; b) gradul de structurare; c) modul de comunicare cu respondenţii; d) criteriul temporal.
c) modul de comunicare cu respondenţii;
57
Din categoria anchetelor prin interviu fac parte următoarele tipuri: a) anchetele prin interceptare pe stradă şi anchetele prin Internet; b) anchetele desfăşurate la locul de muncă şi anchetele prin corespondenţă; c) anchetele la domiciliu şi anchetele desfăşurate pe stradă; d) niciuna dintre categoriile menţionate.
c) anchetele la domiciliu şi anchetele desfăşurate pe stradă;
58
Care dintre următoarele tipuri de anchete pot fi derulate prin intermediul Internetului? a) anchetele privind produsele şi mărcile achiziţionate; b) anchetele privind consumurile menajelor; c) anchetele privind notorietatea unei mărci/produs; d) orice tip de anchetă dacă nu este dificilă completarea chestionarului.
d) orice tip de anchetă dacă nu este dificilă completarea chestionarului.
59
Avantajele oferite de anchetele prin interviu se referă la: a) anchetatorul poate face precizări suplimentare în timpul interviului; b) cercetarea are caracter anonim; c) erorile sistematice datorate operatorului sunt evitate; d) costurile sunt mai reduse comparativ cu alte tipuri de anchete cum sunt cele telefonice, prin corespondenţă sau prin Internet.
a) anchetatorul poate face precizări suplimentare în timpul interviului;
60
Un dezavantaj major al anchetei prin interviu este: a) rata redusă de răspuns la întrebările chestionarului; b) gradul înalt de structurare (chestionarele se bazează preponderent pe întrebări închise); c) chestionarul poate fi foarte amplu; d) prezenţa anchetatorului poate constitui o sursă de erori.
d) prezenţa anchetatorului poate constitui o sursă de erori.
61
Ancheta prin intermediul Internetului prezintă următoarele caracteristici: a) costurile aferente implementării sunt scăzute; b) utilizarea acestei forme este restricţionată de numărul restrâns de persoane care au acces la Internet; c) gestiunea chestionarelor este dificilă; d) rata de răspuns este ridicată.
b) utilizarea acestei forme este restricţionată de numărul restrâns de persoane care au acces la Internet;
62
Un avantaj al anchetei clasice prin telefon este următorul: a) eşantionul utilizat este reprezentativ; b) apare posibilitatea reformulării rapide a întrebărilor; c) anchetatul poate întrerupe conversaţia în orice moment; d) permite obţinerea unor răspunsuri rapide.
d) permite obţinerea unor răspunsuri rapide.
63
În cazul anchetelor prin corespondenţă, explicarea obiectului studiului şi a utilităţii acestuia, precum şi motivarea respondentului în vederea furnizării de informaţii, se realizează prin: a) plicul de returnare a chestionarului; b) scrisoarea explicativă de însoţire; c) chestionarul anchetei; d) plicul de expediere.
b) scrisoarea explicativă de însoţire;
64
În privinţa anchetei derulate prin intermediul Internetului, nu se poate spune că: a) chestionarele sunt autoadministrate; b) este organizat în zonele publice; c) operatorul are rolul de a adresa întrebările din chestionar şi de a consemna răspunsurile; d) respondentul înregistrează el însuşi răspunsurile.
c) operatorul are rolul de a adresa întrebările din chestionar şi de a consemna răspunsurile;
65
În cercetarea de marketing, măsurarea reprezintă: a) procesul de definire conceptuală şi operaţională a variabilelor care constituie obiectul cercetării; b) procesul de exprimare numerică sau nenumerică a gradului în care un fenomen posedă o anumită caracteristică; c) procesul de elaborare, testare şi validare a unor instrumente statistice; d) procesul de analiză şi prelucrare a informaţiilor.
b) procesul de exprimare numerică sau nenumerică a gradului în care un fenomen posedă o anumită caracteristică;