MOTIVAȚIA Flashcards
(14 cards)
Ce reprezintă motivația?
Reprezintă ansamblul fenomenelor şi mecanismelor psihice interne dotate cu
capacitatea de a permite acţiuni, independent de factorii externi; este ansamblul stărilor de
necesitate care se cer satisfăcute şi care îl împing și îl determină pe individ să şi le satisfacă.
Care sunt caracteristicile motivației?
este o „pârghie” importantă în cadrul autoreglării organismului;
este o forţă motrice a dezvoltării;
are un caracter propulsator şi tensional (reaşează, sedimentează şi amplifică
materialul construcţiei psihice a individului).
Care sunt funcțiile motivației?
Funcţia de activare internă difuză şi de semnalizare a dezechilibrelor
fiziologice şi psihologice
Funcţia de mobil sau factor declanşator al acţiunilor
Funcţia de autoreglare a conduitei
Care este structura motivației?
- Trebuințele
- Motivele
- Interesele
- Convingeri
- Idealurile
- Concepția despre lume și viață
Ce sunt trebuințele? + clasificare
Trebuinţele sunt structuri motivaţionale bazale şi fundamentale ale personalităţii, forţele ei
motrice cele mai puternice care reflectă echilibrul biopsihosocial al omului sub influenţa
mediului extern.
Acestea, uneori semnalizează cerinţele de reechilibrare, sub forma unor boli specifice.
Fcţ. de geneza lor pot fi:
- primare (înnăscute) – asigură integritatea fizică a organismului
- secundare (dobândite) – asigură integritatea psihică şi socială a organismului
Trebuinţele primare pot fi: - biologice sau organice (foame, sete, somn, sexuale)
- fiziologice sau funcţionale ( mişcare, relaxare)
Acestea sunt comune la om şi la animal.
Trebuinţele secundare pot fi: - materiale
- spirituale (estetice, de cunoaştere, etice, de realizare, etc.)
- sociale (comunicare, cooperare, integrare socială, afiliere, etc.)
Ce sunt motivele? + clasificare
Motivele sunt reactualizări şi traspuneri subiective a stărilor de necesitate; sunt mobile ce
declanşează, susţin energetic şi orientează acţiunea.
Acestea au două laturi: una energizantă, dinamogenă şi una orientativă, direcţională.
Pot fi:
- individuale sau sociale
- minore sau majore
- inferioare sau superioare
- egoiste sau altruiste
Acestea formează reţele, configuraţii, „constelaţii” de motive.
Ce sunt interesele?+clasificare
Interesele sunt orientări selective, relativ stabile şi active spre anumite domenii de
activitate. Sunt mai complexe decât trebuinţele şi motivele.
Conţin elemente cognitive, afective şi volitive.
Pot fi:
- ştiinţifice sau tehnice
- generale sau personale
- pozitive sau negative
- profesional sau extraprofesionale
Ce sunt convingerile?
Convingerile sunt idei adânc implantate în structura personalităţii, fiind puternic trăite
afectiv şi care împing spre acţiune; sunt „ideile-valoare” ce corespund trebuinţelor, dorinţelor,
aspiraţiilor, trăsăturilor de personalitate ale indivizilor.
Acestea îşi au originea în structura afectivităţii individului, manifestându-se prin
comportament. „Ideile-valoare” devin „idei-forţă” atunci când sunt apărate vehement,
acţionând chiar şi împotriva instinctului de conservare, fiind vizibile în cazul alegerilor sau în
conflictele valorice.
Ce sunt idealurile?+structură+clasificare
Idealurile sunt proiecţii mintale ale individului, în sisteme de imagini şi idei, care îi
dirijează intreaga existenţă, sunt forţele spirituale ale individului.
Structura psihologică a idealurilor cuprinde:
- sensul şi semnificaţia vieţii (orientarea individului în funcţie de modul de existenţă socială,
culturală, valorică, morală)
- scopul vieţii (corespunzător obiectivului general în viaţă)
- modelul de viaţă (Eul ideal înspre care tinde individul)
Pot fi: - morale
- estetice
- politice
- existenţiale, etc.
Ce este concepția despre lume și viață?+clasificare
Concepţia despre lume şi viaţă este formaţiunea motivaţională cognitiv-valorică de
maximă generalitate ce cuprinde ansamblul ideilor, teoriilor despre om, natură şi societate.
Reuneşte cognitivul cu valoricul.
Concepţiile despre lume şi viaţă pot fi:
- realiste sau fanteziste (utopice)
- ştiinţifice sau neştiinţifice
- materialiste sau idealiste
- progresiste sau retrograde
Care sunt formele motivației?
În funcție de tipul de condiționare implicat:
- motivaţie pozitivă (lauda, recompensa, încurajarea);
- negativă (pedeapsa, ameninţarea).
În funcție de zona din care provine:
- motivaţie intrinsecă (din interiorul individului);
- motivaţie extrinsecă (din exteriorul individului).
În funcție de procesele psihice dominante:
- motivaţie cognitivă (având la bază cogniţia);
- motivaţie afectivă (având la bază atracţia sau respingerea).
Ce este optimum motivațional?
reprezintă intensitatea optimă a motivaţiei care să permită
obţinerea de performanţe.
Pentru sarcinile simple, nivelul performanţei creşte odată cu creşterea intensităţii motivaţiei.
Pentru sarcinile mai complexe, după o creştere a performanţei se ajunge la un maxim al
acesteia, după aceea descrescând.
În cazul în care dificultatea sarcinii nu este apreciată corect apare subaprecierea, ce duce la o
submotivare sau apare supraaprecierea, ce duce la o supramotivare.
Ce este nivelul de aspirație?
stimulul motivaţional care duce la progres şi autodepăşire.
Acesta trebuie să fie puţin peste posibilităţile de moment.
Care sunt teoriile motivației?
- Teoria instinctului - viziune conform căreia oamenii se angajează în efectuarea unor comportamente pentru că sunt programați genetic.
-instinct = pattern fix rigid, înnăscut, de comportament într-o anumită situație (determinare genetică). - Teoria impulsului (drive) - viziune conform căreia oamenii se angajează în efectuarea unor comportamente pentru a reduce tensiunea cauzată de nesatisfacerea cerințelor biologice.
-Impuls = ceea ce declanșează o acțiune/comportament.
Clasificarea impulsurilor
-Reglatorii - care asigură supraviețuirea, participând la menținerea homeostaziei corpului. (de ex. foamea/setea).
-De apărare - motivează mamiferele să evite pericolele, să scape de intemperii, prădători sau inamici. (de ex. frica = evitarea pericolelor, furia = lupta cu pericolele ).
-Reproducătoare - asigură transmiterea genelor indivizilor (de ex. sexual, protecție a puilor).
-Sociale - presupun cooperarea în vederea supraviețuirii (de ex. prietenia, acceptarea socială).
-Educative - asigură pregătirea pentru viață (de ex. joaca, explorarea). - Teoria stimulentelor (incentives)
-Orientarea acțiunilor către atingerea scopurilor. Oamenii sunt atrași de recompense exterioare (pozitive sau negative). Are la bază principiile învățării.
E. Tolman - importanța factorilor cognitivi în motivare (așteptările ca un anumit comportament să conducă la atingerea unui scop). - Teoria activării (arousal)
-Oamenii tind să-și mențină un nivel optim de activare.
-Activare (arousal) = stare psihică de alertă și anticipare, care pregătește corpul pentru acțiune.
-Nivelul de activare poate influența performanța.
-Căutarea senzațiilor tari - nivel ridicat de activare însoțit de activități cu grad mare de noutate.
