OCLUZII/PATOLOGIA PERIANALA/HEMORAGIIE Flashcards

(63 cards)

1
Q

Care sunt cele mai frecvente cauze de ccluzii?

A

Aderenţe
Cancer
Strangulări ext.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

Etiopatogenia ocluziilor

A
  1. Bride – Aderenţe 40%
  2. Obturări maligne 20%
  3. Strangulări ext. 15%
  4. Ocluzii postoperatorii 7,8%
  5. Infarcte entero-mezenterice 6,5%
  6. Volvulus 6%
  7. Tumori benigne 3%
  8. Hernii interne 0,5%
  9. Invaginaţii
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

Clasifica obstructiile

A

A. Prin compresiune extrinsecă
B. Leziuni intramurale
C. Obstacole endolumenale

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

Clasifica obstructiile prin compresiune extrinseca

A

a. Tumori (maligne , benigne):
❖ Mezenterice , uter, ovar, hepatic
❖ Retroperitoneal : (primitive, renale, suprarenale,
pancreas)
❖ Adenopatii
b. Bride – aderenţe (visc.-visc., visc.-parietale)
c. Corpi străini intraperitoneal

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

Clasifica obstructiile prin leziuni intraluminale

A

a. Atrezii si stenoze congenitale
b.Tumori (benigne, malformaţii, primare, metastaze)
c. Stenoze inflamatorii
Specifice
❖ TBC
❖ Crohn
Nespecifice
❖ Iradieri
❖ Cicatrici
d. Hematoame intramurale

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

Clasifica obstructiile prin obstacole endoluminale

A

❖Macrocalculi biliari
❖ Fitobezoari
❖Trichobezoari
❖Viermi (Ascarizi)
❖Accidental

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

Clasifica OIA prin strangulari exteriorizate

A

✓Hernii externe
✓Eventraţii
✓Evisceraţii

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

Clasifica OIA prin strangulari neexteriorizate

A

✓Hernii interne
✓Invaginaţii
✓Volvulus
✓Bride ischemiante

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

Care sunt cauzele OIA functionale?

A

❖ Diabet zaharat – acidoza metabolica
❖ Insuficienta renala acuta/cronica
❖ Decompensarea hepatica acuta
❖ Hipokaliemia severa
❖ Hematomul retroperitoneal
❖ Hematoame / abcese retroperitoneale
❖ Colica reno-ureterala
❖ “Globul vezical”
❖ Postoperatorii
❖ Status asthmaticus

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

OIA se opereaza. A/F

A

F
nu se opereaza

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

In OIA functionala este afectata………..

A

motilitatea

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

In OIA prin obstructie este afectata………..

A

libertatea

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

In OIA prin strangulare este afectata………..

A

libertea si viabilitatea

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

In OIA vasculara este afectata………..

A

viabilitatea

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

In ocluzie avem soc……….si………….

A

hipovolemic si septic

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

Care este semnul care ne indica faptul ca functia neuromusculara a intestinului a fost pastrata?

A

❖Doar prezenţa sau absenţa peristalticii evidente este semnul sigur al păstrării funcţiei neuromusculare

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

Tabloul clinic al ocluziilor

A

✓Durerea
✓Vărsăturile
✓ Meteorismul
✓Sistarea tranzitului intestinal

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q

Dg diferential al OIA

A
  1. Dilatatia gastrica acuta
  2. “Globul vezical”
  3. Ascita instalata acut
  4. Sarcina cu dispepsie
  5. “Status asthmaticus”
  6. Constipatia cronica (fecaloame)
  7. OIA + ŞOC
    * Pancreatita acuta
    * Infarctele entero-mezenterice
    * IMA (infarctul miocardic acut)
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
19
Q

Obiective in OIA

A

I. Reechilibrarea hidro-electrolitica
II. Rezolvarea distensiei gastro-intestinale
III. Rezolvarea obstrucţiei digestive
IV. Profilaxia recidivelor

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
20
Q

Semne si simptome in OIA

A

Durere abdominala severa
Varsaturi
Senzatie de plenitudine sau distensie abdominala
Zgomote puternice abdominale
Balonare cu incapacitatea de a elimina gazele
Constipatie absoluta, cu incapacitatea de a avea scaun
Disparitia apetitului
Afectarea starii generale

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
21
Q

Ce este boala hemoroidala?

A

Dilatări „varicoase” ale plexurilor arterio-venoase din submucoasa canalului anal

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
22
Q

Cauzele hemoroizilor

A

-Ereditar – defect de colagen
-Hormonii din sarcină
-Stil de viață - șezut prelungit pe scaun, toaletă
-Alimentare- dieta săracă în fibre, bogată în condimente, alcool,
-constipația
Iritație locală –

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
23
Q

Hemoroizii secundari

A

Sarcină
Hipertensiunea portală
Tumori pelvine mari
Tumori rectale joase
Cancer anal
Boli inflamatorii intestinale

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
24
Q

Evolutia prolapsului hemoroidal

A

Gradul I – neprocidenți
Gradul II – procidenți în timpul defecației, se reduc spontan
Gradul III – procidenți la orice efort, se reduc doar prin taxis (manual)
Gradul IV – procidenți permanent, după taxis se refac imediat

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
25
Complicatiile hemoroizilor
Hemoragia Tromboflebita hemoroidală Flebita sistemului port Necroza Fisura Ulcerul
26
Contraindicatiile chirurgiei clasce a hemoroizilor
HIV/SIDA și alte imunodeficiențe, coagulopatii, sarcina și imediat postpartum, colon iritabil, tumori rectale, fisuri anale vechi și adânci, prolapsul rectal
27
Tratamentul chirurgical al hemoroizilor de grad 3 si 4
1. Ablația hemoroizilor prin rezecții parțiale sau segmentare (hemoroidectomii) 2. Rezecții circumferențiale totale ale mucoasei plexurilor venoase cu dilatările hemoroidale 3. Excizii de benzi circulare de mucoasă prolabată împreună cu țesut hemoroidal în exces
28
Tratamentul tromboflebitei hemoroidale
Băi de șezut, antiinflamatoare orale, antitrombotice locale (lasonil, hepatrombin etc) Detralex – 8/zi 2 zile, apoi 6/zi 2 zile, apoi 4/zi 2 zile apoi 2/zi timp de 2 săptămâni Nu supozitoare! Trombectomia
29
Tratamentul abceselor perianale
Incizia și drenajul înaintea apariției fluctuenței!!! Antibioterapie pre și postchirurgical Drenajul de urgență – în rahianestezie/locală De obicei înaintea apariției fluctuenței Evacuare, debridare Spălare cu antiseptice – injectare cu presiuni scăzute Drenuri/meșe menținute 1-3 zile Se pot asocia antibiotice Antibioticele singure nu vindecă abcesul
30
Complicatiile abceselor perianale
Formarea fistulelor Gangrena Fournier Sepsa, șocul septic
31
Clasifica fistulele perianale
Simple – un traiect, un singur orificiu extern și intern Complexe – traiect ramificat, mai multe orificii Oarbă – orificiul intern este închis spontan
32
Clasificarea Parks a fistulelor perianale
-submucoase -intrasfincteriene -transfincteriene -suprasfincteriene -extrasfincteriene
33
Dg diferential al fistulei perianale
Hidrosadenita Chist pilonidal Tuberculoza Fistule rectovaginale Fistule uretrocutanate BOALA CROHN!!!
34
Principii de tratament al fistulei perianale
Excizia traiectului fistulos / deschiderea traiectului fistulos pe toată lungimea lui Prezervarea sfincterului și păstrarea continenței anale
35
Descrie fisura anala
Leziune radiară ce afectează mucoasa anusului Cel mai adesea acută – se vindecă spontan Fisura cronică – leziune persistentă ulceroasă, țesut de granulație, margini fibroase 90% situată posterior
36
Factorii predispozanti pentru fisuri
- hipertrofia și hipertonia sfincterului anal intern Deficit vascular la comisura posterioara Factori iritanți locali (stază vasculară, inflamații)
37
Simptomatologia fisurii anale
Sindromul fisurar: durere la defecație – pauză – durere persistentă Durere după defecație – durează până la 30 minute ±Hemoragie ∓Secreție purulentă
38
Dg diferential al fisurilor anale
Boala Crohn Tuberculoza Șancrul sifilitic Carcinomul anal
39
Tratamentul fisurii anale
Acută: igiena locală + evitarea constipației (I) Cronică: geluri anestezice, băi de șezut cu apă caldă, unguente cu nitroglicerină(II), botox (III) Chirurgical: dilatația anală (Lord) Sfincterotomia laterală internă Electrocauterizarea țesutului fibros
40
Clasifica hemoragiile dupa cantitatea de sg perdut
-Hemoragii mici: < 10% din volumul total de sange(500 ml),TAS si AV normale -Hemoragiile mijlocii:<20% din volumul de sange(500-1000 ml) TAS>100 mmHq AV< 100 batai /min,vasoconstrictie periferica -Hemoragii mari<30% din volumul circulant(1500-2000 ml) TAS <100 mmHq AV>120 batai/min-lipotimie,tahipnee,oligurie -Hemoragii grave: pierderi >50%(2000-3000 ml) TAS<70 mmHq, puls periferic filiform -Hemoragiile cataclismice: pierderi rapide si masive de sange ,adesea mortale
41
Clasifica hemoragiile dupa sediul sangerarii
-hemoragiile digestive superioare : intre oro-faringe si unghiul duodeno-jejunal -Hemoragiile digestive inferioare: intre unghiul duodeno-jejunal si anus
42
Exteriorizarea HDS
Hematemeza Melena Hematochezie
43
Ce este hematemeza?
reprezinta varsaturi cu sange care poate fi digerat in stomac sau poate fi proaspat si nealterat
44
Varsaturile cu sange proaspat indica ............
o hemoragie rapida si masiva
45
........................ sunt determinate de sangerare lenta cu sange care stagneaza in stomac
Varsaturile “in zat de cafea”
46
Ce este melena?
reprezinta pasajul transanal al materiilor fecale amestecate cu sange modificat scaunul are un aspect negru,lucios,semisolid,urat mirositor
47
Ce este hematochezia?
Pasajul transanal a sangelui lichid sau sangelui cu cheaguri de culoare maronie pana la rosu stralucitor Semnifica cel mai frecvent o hemoragie importanta
48
Sangerari de cauza digestiva
- Esofag: varice esofagiene,sindrom Mallory-Weiss,esofagite,tumori benigne sau maligne,sangerari iatrogene -Gastrice: ulcer gastric,gastrite,tumori maligne sau benigne,polipi gastrici,traumatisme,operatii pe stomac -Duodenale: ulcer duodenal,traumatisme,tumorile ampulei Vater
49
Cauze extradigestive de HDS
-sange inghitit: epistaxis, hemoptizie -ulcerul de stres (TCC,arsuri grave, soc toxico-septic,interventii chirurgicale) -hipertensiune portala -boli hematologice (leucemii acute,hemofilie,anemie pernicioasa,limfoame maligne) -Medicamente: AINS,anticoagulante,citostatice
50
Cele mai frecvente cauze de hemoragii
Ulcerul gastric si duodenal Gastrita acuta si cronica Varice esofagiene Cancerul gastric Ulceratiile de stres
51
Care este cea mai frecventa cauza de HDS?
Ulcerul duodenal hemoragic -este de 4 ori mai frecvent decat ulcerul gastric hemoragic
52
Unde se localizeaza cel mai frecvent gastrita?
Eroziunile sunt frecvent multiple si sunt situate la nivelul fundului si corpului stomacului
53
Gastrita acuta este frecvent .................. si se datoreaza de obicei ...................
hemoragica ingestiei de substante care lezeaza mucoasa
54
Gastrita cronica este frecvent ........... se manifesta prin durere cronica acompaniata de...............
asociata cu Helicobacter pylori o sangerare cronica
55
Cum se numeste si cand apare ulcerul de stres?
Ulcerul Curling –leziuni gastroduodenale acute ce apar la pacientii cu arsuri grave,poate fi multiplu si frecventa lui creste pe masura ce suprafata arsa creste
56
Examenul clinic al pacientului cu HDS
-Anamneza: bolile de care a suferit,consumul de alcool,medicamente -Examenul fizic: tegumente si mucoase palide,reci,umede,cianoza,tahipnee ,tahicardie,hipotensiune arteriala,oligurie,stari confuzionale -Prezenta ascitei,circulatiei colaterale,palparea unor tumori abdominale,
57
Tratamentul endoscopic al hemoragiilor nonvariceale
de urgenta in primele 24 de ore Injectare endoscopica de substante vasoconstrictoare(alcool,adrenalina,colagen,fibrina) Coagulare cu plasma –Argon Electrocoagulare Aplicare de clipuri
58
Tratamentul medicamentos al hemoragiilor nonvariceale
Inhibitorii pompei de protoni,formele injectabile se utilizeaza ca prima intentie in oprirea HDS si prevenirea recidivelor Somatostatina- efect inhibitor asupra secretiei acido-peptice gastrice si pancreatice.Se utilizeaza in asociatie cu inhibitorii pompei de protoni
59
indicatiile tratamentului chirurgical al hemoragiilor nonvariceale
HDS masiv cu risc vital care nu raspunde la terapia de resuscitare Repetarea hemoragiei in primele ore sau zile dupa hemostaza Lipsa de raspuns la terapia conservatoare(endoscopica,medicamentoasa) Sangerare prelungita cu pierderea > 2 litri de sang
60
Tratamentul HDS variceale
Tratamentul prin sonda Sengstaken-Blakemore Metode endoscopice: -Sclerpterapie -Ligatura endoscopica -Hemoclipuri Metode farmacoligice: -se utilizeaza injectarea intraarteriala de vasopresina,somatostatina,propanolol Radiologie interventionista-TIPS Metode chirurgicale: -Sunturi portosistemice -transplant hepatic
61
Exterorizarea HDI
Sangele se exteriorizeaza prin anus sub forma melenei,hematocheziei si rectoragiei
62
HDI de la nivelul intestinului subtire
Este rara,de mica intensitate ,se exteriorizeaza prin sacune melenice -Diverticulul Meckel-frecvent la tineri si copii -Invaginatia intestinala -Boala Crohn -Infarct enteromezenteric -Polipi intestinali
63
HDI de a nivelu colonului
-Cancerul colonic-una dintre cele mai frecvente cauze,se asociaza cu scadere ponderala si tulburari de tranzit -Diverticuloza colonica-relativ frecventa,sangerarea poate fi importanata,scaunul este cu sange proaspat si mucus -Angidisplaziile-cresc in suprafata cu varsta si sunt mai frecvente la nivelul colonului drept -Rectocolita ulcero hemoragica -Tumori benigne-polipi -Colite ischemice si radice