Sociologia interpretativă a lui Max Weber. Flashcards
Care este obiectul de studiu al sociologiei în viziunea lui Weber?
- acțiunea socială = fundamentală pt înțelegere comportament uman, în interacțiune socială
Tipuri de acțiune socială:
-rațională: în scopuri/valori
-tradițională
-afectivă
Acțiune tradițională
- bazată pe obișnuințe, obiceiuri și practici preexistente
Actorul acționează în conformitate cu normele și valorile transmise de la generație la generație, fără a le pune în discuție sau a le evalua în mod critic
EX: Participarea la ceremonii de nuntă tradiționale, în care cuplurile urmează un set de rituale și practici predefinite și respectă tradițiile culturale și religioase specifice.
Acțiune afectivă
- motivată de sentimente și emoții
- acțiune impulsivă în funcț. de emoții experimentate într-un moment dat
- fără plan de acțiune/rațiune
EX: Un părinte își exprimă afecțiunea față de copilul său prin gesturi spontane de îmbrățișare și sărutări, bazate pe iubirea și emoțiile puternice pe care le simte față de copil.
Acțiunea rațională în scopuri
- orientată către atingere scop specific
- planificată în mod rațional
- actorul evaluează mijl. disponibile și alege cea mai eficientă cale pt atingere scop
EX: Un antreprenor își lansează propria afacere și dezvoltă o strategie de marketing detaliată pentru a atrage cât mai mulți clienți și a obține profit maxim.
Acțiune rațională în valori
- acț. bazată pe credințe,valori, norme personale
- actorul acț. în conformitate cu convingeri proprii (principii morale și etice)
EX: Un activist dedicat drepturilor animalelor organizează demonstrații și campanii de conștientizare pentru a promova etica și protecția animalelor, fără a-și lua în considerare interesul personal sau beneficiile materiale.
Tipurile de autorități (3)
- carismatică
- tradițională
- rațional-legală
Autoritate carismatică
- bazată pe calități extraordinare ale liderului și pe puterea de influență carismatică pe care o exercită asupra celorlalți
EX: lideri religioși carismatici, lideri politici magnetici sau lideri ai mișcărilor sociale.
Autoritate tradițională
- bazată pe obiceiuri, tradiții și structuri sociale preexistente
- acceptată și respectată deoarece se bazează pe încrederea în norme și valori transmise de la generație la generație
EX: monarhii ereditari și șefii tribali
Autoritate rațional-legală
- bazată pe reguli, legi și structuri instituționale formale
- respectarea legilor și regulilor stabilite într-un sistem legal și instituționalizat
EX: guvernele și administrațiile publice, instituțiile juridice și birocrațiile
Etica protestantă și spiritul capitalismului
- Predestinația și muncă asiduă: În etica calvinistă, credința în predestinație susținea că destinul fiecărei persoane de a fi salvată sau damnată era hotărât de la începutul timpului de către Dumnezeu. Calvinismul promova ideea că prosperitatea materială și succesul în viață ar putea fi semne ale alegerii divine și ale apartenenței la grupul ales. Aceasta a condus la o etică a muncii asidue și a economisirii, în care indivizii căutau să demonstreze semnele alegerii divine prin muncă intensă și acumularea de avere.
- Spiritualitatea seculieră: În contrast cu alte religii care promovau retragerea din lumea materială și concentrarea pe viața spirituală, calvinismul susținea că slujirea lui Dumnezeu ar trebui să fie manifestată în viața cotidiană și în succesul în domeniul secular. Astfel, calvinismul a promovat o atitudine pozitivă față de activitățile economice și comerciale, permițând creșterea capitalismului.
- Ascetismul și disciplina: Etica calvinistă impunea o disciplină strictă și o abstinență față de plăcerile materiale. Aceasta a dezvoltat un stil de viață auster și o atitudine ascetică față de bunurile materiale, încurajând reinvestirea profitului în afaceri și dezvoltarea economică continuă.
Etica protestantă și spiritul capitalismului 2
Argumentul principal: Lucrarea lui Weber urmărește să demonstreze că valorile și principiile eticii protestante, în special cele calviniste, au influențat dezvoltarea capitalismului. Weber sugerează că etica calvinistă a creat un climat favorabil pentru apariția și promovarea spiritului capitalist, prin promovarea muncii asidue, economisirea și reinvestirea profitului.
Teoria predestinației și muncii asidue: Unul dintre conceptele cheie ale lucrării este credința calvinistă în predestinație. Weber argumentează că credința în predestinație a determinat indivizii să caute semnele alegerii divine prin muncă asiduă și succes în lumea materială.
Rolul ascetismului și disciplinei: Weber evidențiază importanța ascetismului și disciplinei în etica calvinistă. Stilul de viață auster și abstinența față de plăcerile materiale au contribuit la acumularea de capital și reinvestirea profitului, elemente fundamentale în dezvoltarea capitalismului.
Abordare interdisciplinară: Weber a abordat subiectul dintr-o perspectivă interdisciplinară, combinând sociologia, istoria religiilor și economia pentru a-și susține argumentele. El a analizat atât aspectele religioase, cât și cele economice ale relației dintre etica protestantă și capitalism.
Etica protestantă și spiritul capitalismului 3
Relația dintre etica protestantă și capitalism: Weber explorează legătura dintre valorile eticii protestante, în special cele calviniste, și dezvoltarea capitalismului. El argumentează că etica calvinistă a promovat o etică a muncii asidue, economisirea și reinvestirea profitului, creând astfel un climat favorabil pentru dezvoltarea capitalismului.
Conceptul de “spirit al capitalismului”: Weber introduce conceptul de “spirit al capitalismului”, care se referă la un set de atitudini, mentalități și practici caracteristice capitalismului. Acest spirit include dorința de profit, economisirea, calculul rațional și inovația economică.
Importanța valorilor religioase: Weber subliniază că influența eticii protestante nu constă doar în doctrina religioasă în sine, ci în valorile și mentalitățile asociate acesteia. Valorile precum munca asiduă, disciplina, responsabilitatea individuală și respectul pentru reguli au contribuit la dezvoltarea capitalismului.
Critica societății contemporane: Weber nu a văzut dezvoltarea capitalismului ca pe un progres inevitabil sau pozitiv. El a adus critici la adresa alienării și riscurilor asociate capitalismului modern, precum și la adresa creșterii birocrației și pierderii valorilor etice tradiționale.
