7. Evaluarea neuropsihologica Flashcards
Tulburare specifica de invatare. DSM-5
- Dificultati de invatare si de utilizare a abilitatilor academice, dupa cum indica prezenta a cel putin unul dintre urmatoarele simptome care persista de cel putin 6 luni, in ciuda interventiilor care vizeaza aceste dificultati:
a. Citirea inexacta sau lenta si cu efort a cuvintelor (de exemplu, citeste cu voce tare un singur cuvant in mod incorect sau lent si exitant, ghiceste frecvent cuvinte, are dificultati in a pronunta cuvintele)
b. Dificultatea de a intelege sensul celor citite (de exemplu, poate citi un text cu acuratete, dar nu intelege secventa, relatiile, inferentele sau semnificatiile profunde ale celor citite)
c. Dificultati de ortografie (de exeplu, poate adauga, omite sau inlocui vocale sau consoane)
d. Dificultati in exprimarea scrisa (de exemplu face mai multe greseli gramaticale sau de punctuatie in cadrul propozitiilor; utilizeaza o organizare deficitara a paragrafelor; exprimarea scrisa a ideilor este lipsita de claritate) - Aptitudinile academice afectate sunt substantial si cuantificabil sub cele asteptate pentru varsta cronologica a individului si cauzeaza interferente semnificative cu performanta academica sau profesionala sau cu activitatiile vietii de zi cu zi, asa cum se confirma prin masuri standardizate de realizare administrate individual si printr-o evaluare clinica
cuprinzatoare. Pentru persoanele cu varsta de 17 ani si mai mult, evaluarea standardizata
poate fi inlocuita cu un istoric documentat al dificultatilor de invatare - Dificultatile de invatare incep in timpul anilor de varsta scolara, dar este posibil sa nu se
manifeste pe deplin decat atunci cand solicitarile pentru acele abilitati academice afectate
depasesc capacitatile limitate ale individului (de exemplu, ca in cazul testelor cronometrate, citirea sau scrierea unor rapoarte complexe si lungi pentru un termen limita strans, sarcini academice excesiv de grele) - Dificultatile de invatare nu se explica mai bine prin dizabilitati intelectuale, acuitate vizuala
sau auditiva necorectata, alte tulburari mintale sau neurologice, adversitate psihosociala, lipsa de cunoastere a limbii de instruire academica sau instruire educationala inadecvata.
Cele patru criterii de diagnostic trebuie indeplinite pe baza unei sinteze clinice a istoricului individului (evolutiv, medical, familial, educational) a rapoartelor scolare si a evaluarii psihoeducationale
Dislexia
Termen alternativ utilizat pentru a se referi la un model de dificultati de invatare caracterizat prin probleme de recunoastere corecta sau fluenta a cuvintelor, decodare si ortografie deficitara. In cazul in care dislexia este utilizata pentru a specifica acest model special de dificultati, este important sa se precizeze orice dificultati suplimentare care sunt prezente, cum ar fi dificultatile de intelegere a lecturii sau rationament matematic.
In cadrul populatiei, capacitatea de citire si dizabilitatea de citire apar de-a lungul unui
continuum, dizabilitatea de citire reprezentand coada inferioara a unei distributii normale
Dislexia este probabil cea mai frecventa tulburare neuro-comportamentala care afecteaza copiii
Istoricul familial este unul dintre cei mai importanti factori de risc
Modelul fonologic al dislexiei
Cititul cuprinde doua procese principale - decodarea si intelegerea
In cazul dislexiei, un deficit la nivelul modulului fonologic afecteaza capacitatea de a segmenta cuvantul rostit in elementele fonologice care stau la baza acestuia si apoi de a lega fiecare litera/e de sunetul corespunzator
Ca urmare, cititorul intampina dificultati mai intai in decodarea cuvantului si apoi in identificarea acestuia
Deficitul fonologic este specific domeniului adica este independent de alte abilitati nonfonologice. In special, functiile cognitive si lingvistice de ordin superior implicate in intelegere, cum ar fi inteligenta generala si rationamentul, vocabularul si sintaxa, sunt in general intacte
Acest tipar- un deficit in analiza fonologica in contrast cu abilitatile cognitive de ordin superior intacte- ofera o explicatie pentru paradoxul persoanelor altfel inteligente care intampina dificultati in citire
Discalculia
Termen alternativ utilizat pentru a se referi la un model de dificultati caracterizat prin probleme de procesare a informatiilor numerice, de invatare a regulilor de calcul exacte sau fluente. In cazul in care discalculia este utilizata pentru a specifica acest model de dficultati matematice, este important sa se precizeze orice dificultati suplimentare care sunt prezente, precum dificultati in ceea ce priveste rationamentul matematic sau acuratetea rationamentului in cuvinte
Analiza functionarii creierului in timpul unor sarcini
Imagistica functionala => ofera posibilitatea de a examina functia cerebrala in timpul indeplinirii unei sarcini cognitive: masoara modificarile activitatii metabolice si ale fluxului sanguin in anumite regiuni ale creierului in timp ce subiectii sunt implicati in sarcini cognitive
Imagistica prin rezonanta magnetica functionala (fMRI) => deoarece este neinvaziva si sigura, poate fi utilizata in mod repetat, proprietati care o fac ideala pentru studierea oamenilor, in special a copiilor
Analiza functionarii creierului in timpul unor sarcini => copii fara deficiente demonstreaza o activare semnificativ mai mare decat copiii
dislexici in zonele din emisfera stanga (zona frontala inferioara, temporala superioara,
perieto-temporala si in girusul temporal mijlociu si occipital mijlociu), precum si in zonele din emisfera dreapta (o zona anterioara in jurul girusului frontal inferior si doua zone posterioare, una in regiunea parieto-temporala si cealalta in regiunea occipitotemporala)
Sisteme compensatorii la cititorii dislexici
Exista o corelatie negativa intre activarea creierului si abilitatea de citire in regiunea occipito-temporala dreapta: cu cat cititorul este mai slab cu atat mai mare este activarea in regiunea occipito-temporala dreapta
Sistemele compensatorii par sa implice zonele din jurul girusului frontal inferior in ambele emisfere, percum si analogul emisferei drepte al zonei occipito-temporale stangi de formare a cuvintelor
Caracteristici ale persoanelor cu dislexie
Copiii prescolari: provocari in invatarea vorbirii, invatarea sunetelor si literelor, culorilor si
numerelor, scrisul de mana, abilitatile motorii fine si identificarea cuvintelor la vedere
Copiii mai mari cu dislexie pot avea scris de mana slab, dificultati in invatarea limbilor straine, probleme de organizare a limbajului, dificultati de memorare, greseli de ortografie si dificultati persistente de citire, scriere si calcul, citire lenta si adesea inexacta
Dpdv cognitiv, s-a demonstrat ca persoanele cu dislexie au dificultati in recunoasterea formelor ascunse, o capacitate scazuta de a-si schimba concentrarea atentiei si deficite in aspecte ale memoriei de lucru legate de limbajul vorbit si scris (bucla fonologica)
Una dintre cele mai frecvent numite caracteristici ale dislexiei implica memoria de lucru. Rolul memoriei de lucru verbale devine mai mult legat de cunoasterea vocabularului care influenteaza capacitatea adolescentilor de a citi fluent
Alte aspecte:
=> Bucla ortografica- asigura capacitatea de a forma litere, de a scrie si de a citit
=> Bucla morfologica- permite dezvoltarea vocabularului si a cititului
=> S-a demonstrat ca persoanele cu dislexie au probleme atat cu bucla ortografica cat si cu cea morfologica a ML, astfel prezinta erori ale abilitatilor mentionate
=> Instruirea pentru copiii si adolescentii cu dislexie trebuie sa abordeze interactiunile dintre fonologie, morfologie si ortografie
Interventii pentru dislexie
- constientizare fonemica si de fonetica sunt deosebit de utile pentru copiii mai mici
- constientizare fonologica sunt definite ca fiind cele care sporesc constientizarea de catre copii ai sunetelor la nivel de cuvant (mare, sare, care)
- constientizare fonemica vizeaza constientizarea sunetelor (adica a fonemelor) care compun cuvintele
- interventiile fonice invata asociatiile dintre foneme si ortografie, aspect central in citit
- interventiile de fluenta vizeaza activitati de lectura repetata, meditatii sau activitati de lectura intre colegi
- interventiile de imbunatatire a intelegerii textului iimplica reflexia, cunostintele anterioare, generarea de intrebari, indici picturale, identificarea temelor, gandirea inferentiala, rezumarea si structura povestii
In mod obisnuit, interventiile de intelegere sunt oferite elevilor mai mari care pot deja citi
Puncte forte => studiile sugereaza ca dislexia este asociata nu numai cu o performanta medie mai scazuta la sarcinile vizuospatiale, ci si cu o variabilitatea mai mare a performantelor
Dislexia si sanatatea mentala
Faptul ca un individ are aceasta dizabilitatea de invatarea are un impact negativ asupra bunastarii generale si a calitatii vietii, care se poate datora in mare parte sentimentelor de anxietate si tristete asociate
Copiii cu dislexie pot fi predispusi sa devina retrasi, anxiosi sau deprimati din cauza rezultatelor scolare slabe
S-a constatat ca adolescentii cu dizabilitati de invatarea prezinta risc de doua ori mai mare de suferinta emotionala, inclusiv tentative de suicid
Dislexia a fost asociata si cu probleme de externalizare si de comportament
La persoanele cu dislexie de dezvoltare sunt raportate de trei ori mai multe tulburari de
comportament decat la cele fara dislexie, precum si o incidenta crescuta a ADHD
Criterii de evaluare
- Performantele la citire, masurate individual testele standardizate de precizie sau de intelegere a cititului, administrare individual, sunt cu mult sub nivelul asteptat avand in vedere varsta cronologica a persoanei, inteligenta masurata si educatia corespunzatoare varstei
- Tulburarea din Criteriul 1 interfereaza in mod semnificativ cu realizarile academice sau cu
activitatile de zi cu zi care necesita abilitati de citire - In cazul in care este prezent un deficit senzorial, dificultatile de citire sunt mai mare decat cele asociate de-obicei cu acestea
Modele de evaluare a dislexiei
Modelul bazat pe discrepanta dintre doua teste
Modele bazate pe performanta slaba - se foloseste un prag pentru scoruri in functie de care se decide disfunctia
Modele bazate pe diferentele intra-individuale- se folosesc mai multe teste cognitive, inclusiv IQ, abilitati fonologice, gramatica etc
Evaluarea neuropsihologica
Observatii calitative in a intelege cum un individ ajunge la raspuns
Baterie neuropsihologica cuprinzatoare, conceputa pentru evaluarea abilitatilor neurocognitive la copii si adolescenti
Este o baterie de teste flexibila de subteste ce permit administrarea unor subteste specifice, a unui grup de subteste sau a intregii baterii
Identificarea tiparelor de deficienta ale limbajului expresiv si receptiv deficiente specifice tulburarii de spectru autist, tulburarilor de invatare
Dislexie, ADHD, probleme grafomotorii
Deficite primare si secundare
Primary deficits => underlie impaired performance in one functional domain (auditory decoding deficit). Several different primary deficits can be present in different domains
Secondary deficits => the effects of the primary deficits on other functions in the same or different domains (verbal comprehension impairement = secondary deficit due to primary auditory deconding deficit). The deficit may be moderate or severe.
Qualitative behavioral observations => are quantified in NEPSY II because both impaired performance and qualitative observations are necessary to identify underlying primary deficits.
Domenii
D-1 Atentie si functie executiva
D2- Limbaj
D3 Memorie si invatare
D4 Perceptia sociala
D5 Procesare vizuospatiala
D6 Senzoriomotor
D-1 Atentie si functie executiva
S 1.1- Atentia Auditiva si setul de raspuns (AA 5-16 ani; SR 7-16 ani)
=> evaluarea atenției auditivă selectivă și a abilității de a o susține (AA)
=> evaluarea abilității de a schimba și menține un set nou și complex, ce implică atât inhibiția răspunsurilor învățate anterior, cât și răspunsurile corecte la stimuli de potrivire sau de contrast
S 1.2 Ceasuri (CE 7-16 ani)
=> evaluarea planificării și organizării
=> aptitudinile vizuoperceptive și vizuospațiale
=> conceptul de timp în relație cu ceasurile analoge
=> desenarea unui ceas și plasarea acelor
citirea timpului cu sau fără cifre
S 1.3 Fluenta desenului (FD 5-12 ani)
=> evaluarea productivității comportamentale în abilitatea copilului de a genera desene unice prin unirea a 5 puncte în două forme: structurate sau nestructurate desenarea cat mai multor desene în cadrul fiecărei forme într-un timp limitat
S 1.4 Inhibitie (IN 5-16 ani)
=> evaluarea abilității de a inhiba răspunsurile automate în favoarea unor răspunsuri noi comutarea atenției între diferite tipuri de răspunsuri
S 1.5 Sortarea animalelor (SA 7-16 ani)
=> evaluarea abilității de a formula concepte de bază și de a le transforma în acțiuni
=> a muta seturi de la un concept la altul
=> sortarea cartonașelor în două grupuri de câte 4 cartonașe, utilizând o serie de criterii proprii de sortare
S 1.6 Statuia (ST 3-6 ani)
=> evaluarea abilității de a formula concepte de bază și de a le transforma în acțiuni
=> a muta seturi de la un concept la altul
=> sortarea cartonașelor în două grupuri de câte 4 cartonașe, utilizând o serie de criterii proprii de sortare
