Anestezicele generale Flashcards
(124 cards)
1
Q
Ce sunt anestezicele generale?
A
Anestezicele generale sunt medicamente care provoacă un somn anestezic sau narcoză, lipsa de perceptie a durerii, suprimarea sau diminuarea multor reflexe viscerale si relaxarea musculaturii striate.
2
Q
Care a fost contributia stomatologilor in dezvoltarea anesteziei?
A
Stomatologii au utilizat pentru prima data diferite substante inhalatorii in scopul combaterii durerii asociate extractiilor dentare, pionierand astfel utilizarea anestezicelor.
3
Q
Ce anestezic a fost descoperit de Joseph Priestley?
A
Joseph Priestley a descoperit oxidul nitros (protoxidul de azot), un gaz anestezic, in 1772.
4
Q
Ce anestezic a fost utilizat pentru prima data de William Morton?
A
William Morton a utilizat pentru prima data eterul dietilic, un lichid volatil, pentru extractia unei tumori mandibulare, in 1846.
5
Q
Ce agenti anestezici au inlocuit eterul incepand cu anii 1930?
A
Agentii halogenati (halotan, metoxifluran, enfluran, isofluran) au inlocuit practic eterul incepand cu anii 1930 datorita multiplelor reactii adverse ale acestuia.
6
Q
Care este primul agent anestezic propriu zis recunoscut si utilizat in practica?
A
Eterul dietelic.
7
Q
Care sunt reactiile adverse ale eterului?
A
Miros pătrunzător, efecte iritante la nivelul căilor respiratorii superioare şi inferioare, ce fac inhalarea neplacuta, hipersecretie traheo-bronsica, greturi, vărsături
8
Q
Ce efecte negative prezinta eterul?
A
Are potență mică, determinând o inducție și o revenire din anestezie lente şi neplăcute.
9
Q
Care sunt principalele obiective ale anesteziei generale?
A
Inducerea unui somn profund, combaterea durerii-analgezie, suprimarea reflexelor viscerale şi relaxarea musculaturii striate.
10
Q
Există diferențe între anestezia generală în chirurgia buco-maxilo-facială și în alte specialități?
A
Da, pot exista diferențe, deoarece procedurile chirurgicale nu sunt foarte traumatizante și, uneori, pacientul poate rămâne conștient, fără să fie nevoie să fie adormit, ci doar sedat mai profund.
11
Q
Ce se întâmplă dacă se folosesc doze prea mari de anestezic în timpul anesteziei generale?
A
Există riscul deprimării funcției bulbului cerebral, cu moarte.
12
Q
Ce este perioada de inducție în anestezia generală?
A
Este perioada în care este prezentă analgezia şi care începe odată cu pierderea cunoștinței și durează până la instalarea anesteziei generale propriu-zise.
13
Q
Ce se întâmplă în perioada de inducție?
A
Este caracteristică o stare de excitație psihomotorie, cu tonus muscular crescut, respirație rapidă şi neregulată, puls frecvent și tensiune arterială crescută uşor.
14
Q
Care sunt semnele care indică profunzimea somnului în perioada de anestezie generală propriu-zisă?
A
Dispariția reflexului corneean de clipire la atingerea genelor.
15
Q
Ce reflexe dispar in perioada de anestezie generala propriu-zisa?
A
Reflexele faringian, laringian, de deglutiție și de vomă, precum si reflexele peritoneale
16
Q
Ce permite dispariția reflexelor în perioada de anestezie generală propriu-zisă?
A
Permite intubația orotraheală și incizia chirurgicală, precum și desfășurarea propriu-zisă a operației.
17
Q
Ce se întâmplă cu tonusul muscular în perioada de anestezie generală propriu-zisă?
A
Tonusul muscular este scăzut, iar asocierea de curarizante permite realizarea unei relaxări musculare optime, folosind doze mici de anestezic.
18
Q
Cum se face instalarea si aprofundarea anesteziei generale dupa administrarea unui anestezic pe cale inhalatorie?
A
Se face printr-o succesiune de perioade și faze, care corespund diferitelor grade ale depresiei sistemului nervos central
19
Q
De ce apar fenomenele din perioada de inductie?
A
Se datorează înlăturării unor mecanisme frenatoare centrale şi apar doar în cazul folosirii de anestezice generale inhalatorii, nu şi intravenoase.
20
Q
Prin ce se caracterizeaza perioada de anestezie generala propriu zisa?
A
Se caracterizează prin somnul anestezic sau narcotic, cu analgezie bună şi cu dispariția treptată a reflexelor.
21
Q
Care este un semnal de alarmă al gravității deprimării sistemului nervos central?
A
Dispariția reflexului pupilar la lumină
22
Q
Ce se întâmplă în faza de alarmă din perioada toxică?
A
În faza de alarmă din perioada toxică, respirația și circulația sunt deprimate marcat datorită supradozării anestezicului.
23
Q
Ce se întâmplă dacă administrarea anestezicului nu este oprită la finalul perioadei toxice?
A
Dacă administrarea anestezicului nu este oprită la finalul perioadei toxice, se poate produce colaps şi/sau stop cardiorespirator.
24
Q
Cum se realizează revenirea din anestezie?
A
Revenirea din anestezie se realizează parcurgând aceleași perioade și faze în sens invers.
25
Cum se evită deprimarea progresivă a sistemului nervos central în perioada de inducție?
În anesteziologia modernă, deprimarea progresivă a sistemului nervos central în perioada de inducție este evitată prin utilizarea anestezicelor generale intravenoase pentru inducerea anesteziei generale sau prin administrarea unei medicații adjuvante (pre-și intraanestezice).
26
Ce substanțe se folosesc pentru obținerea unei relaxări eficiente a musculaturii striate?
Pentru obținerea unei relaxări eficiente a musculaturii striate se folosesc substanțe curarizante, cum ar fi pancuroniu-pavulon sau suxametoniu.
27
Ce tipuri de analgezice se utilizează pentru completarea analgeziei?
Pentru completarea analgeziei se utilizează analgezice opioide, cum ar fi morfina sau petidina.
28
Ce tranchilizante sau hipnotice se utilizează pentru calmarea bolnavului înainte de operație?
Pentru calmarea bolnavului, în special pre-operator, se utilizează tranchilizante sau hipnotice, cum ar fi benzodiazepinele sau barbituricele.
29
De ce sunt necesare parasimpatoliticele in anesteziere, cum ar fi atropina sau butil-scopolamina?
Parasimpatoliticele, cum ar fi atropina sau butil-scopolamina, sunt necesare pentru contracararea reflexelor vagale ce induc bradicardie sau hipotensiune arterială intraoperator sau pentru atenuarea hipersecreției bronşice şi salivare produse de intubație.
30
Ce medicamente se pot folosi pentru combaterea aritmiilor şi controlul tensiunii arteriale în timpul anesteziei?
Pentru combaterea aritmiilor şi controlul tensiunii arteriale, se pot folosi beta-blocante, cum ar fi propranolol, sau alte medicamente specifice.
31
Ce cai de administrare pot avea anestezicele generale?
Anestezicele generale pot avea caile de administrare inhalatorii şi intravenoase.
32
Cum se administrează anestezicele generale inhalatorii?
Anestezicele generale inhalatorii sunt lichide volatile sau gaze, care se administrează pe cale inhalatorie, cu ajutorul unor aparate speciale ce asigură un debit constant.
33
Ce fel de circuite se pot folosi in anestezia inhalatorie?
fie un circuit dechis (lichidele volatile se aplică pe mască), fie un circuit semiînchis sau închis (se intubează bolnavul cu ajutorul unui tub introdus în trahee şi se conectează la aparatul de anestezie).
34
Ce sunt anestezicele inhalatorii lichide volatile și gazoase?
Anestezicele inhalatorii lichide volatile sunt hidrocarburi halogenate (halotan), eteri halogenați (enfluran, isofluran, metoxifluran, sevofluran, desfluran), iar cele gazoase sunt reprezentate de protoxidul de azot.
35
Cum sunt absorbite anestezicele volatile?
Anestezicele volatile sunt absorbite prin schimbul gazos la nivel alveolar
36
Unde sunt distribuite anestezicele volatile?
Sunt distribuite în principal în sistemul nervos central.
37
Care este unul dintre cei mai importanți factori care influențează transferul anestezicului din plămâni în sângele arterial și cum afectează acesta efectul anestezicului?
Solubilitatea anestezicului în sânge este unul dintre cei mai importanți factori care influențează transferul anestezicului din plămâni în sângele arterial.
38
Cum afectează solubilitatea anestezicului in sange efectul anestezicului?
Dacă anestezicul este puțin solubil în sânge, efectul său se va instala repede, iar dacă este moderat sau mult solubil, efectul va fi mai lent.
39
Care sunt anestezicele cu acțiune rapidă?
Protoxidul de azot, sevofluranul și desfluranul sunt anestezice cu acțiune rapidă.
40
Care sunt anestezicele cu acțiune lentă?
Metoxifluranul și eterul sunt anestezice cu acțiune lentă
41
Care sunt anestezicele cu acțiune intermediară?
Enfluranul, isofluranul și halotanul au acțiune intermediară.
42
Care sunt caracteristicile unui anestezic ideal?
Un anestezic ideal ar trebui să aibă un efect rapid (inducție scurtă) şi care să se termine repede după oprirea administrării anestezicului.
43
Ce reprezintă coeficientul de partiție sânge/gaz?
Coeficientul de partiție sânge/gaz reprezintă raportul dintre concentrația anestezicului în sânge şi cea din amestecul gazos, fiind determinant pentru inducția anesteziei, aceasta fiind cu atât mai rapidă cu cât coeficientul este mai mic, adică anestezicul este mai puțin solubil în sânge.
44
Care este coeficientul de partiție sânge/gaz al halotanului și care este durata de inducție a anesteziei cu acesta?
Halotanul are un coeficient de partitie sânge/gaz mediu de 2,3, iar durata de inducție a anesteziei cu acesta este de aproximativ 10 minute.
45
Ce efecte adverse poate determina halotanul?
Halotanul poate determina reacții adverse, uneori severe, cum ar fi aritmii grave prin favorizarea automatismului ectopic și a acțiunii aritmogene ventriculare a catecolaminelor. Rareori, poate determina necroză hepatică severă cu deces prin insuficiență hepatică sau hipertermie malignă, uneori letală.
46
De ce isofluranul este preferat halotanului și enfluranului în anestezia generală?
Isofluranul este preferat halotanului și enfluranului datorită coeficientului de partiție sânge/gaz relativ mic (1.4) care asigură o inductie si o revenire rapide din anestezie, precum și avantajelor de a nu fi hepato-sau nefrotoxic și de a nu deprima miocardul.
47
Care este coeficientul de partiție sânge/gaz al desfluranului și ce avantaj prezintă acesta?
Desfluranul are un coeficient de partiție sânge/gaz mic de 0,42, ceea ce îi conferă un avantaj în asigurarea unei inductii și reveniri rapide din anestezie.
48
Care sunt efectele adverse ale sevofluranului?
Sevofluranul nu are efecte adverse majore asupra căilor respiratorii și nu determină tahicardie sau toxicitate de organ.
49
Care sunt efectele secundare ale protoxidului de azot?
Protoxidul de azot poate determina o anestezie insuficienta, fara relaxare musculară şi cu păstrarea reflexelor, de aceea este indicat pentru suplimentarea altor anestezice generale, după o inductie prealabila cu un anestezic intravenos.
50
Ce potenta are halotanul?
Are o potență medie, cu analgezie slabă și relaxare musculară incompletă
51
De ce este halotanul mai putin folosit in anestezia generala?
Din cauza acestor reacții adverse şi a potenței anestezice medii
52
Ce este enfluranul?
Enfluranul este un eter halogenat cu proprietăți farmacocinetice şi farmaco- dinamice asemănătoare halotanului.
53
Ce avantaj are enfluranul?
Nu este hepatotoxic.
54
Ce efecte secundare da enfluranul?
Efecte deprimante respiratorii care obligă uneori asistarea mecanica respiratiei si poate da excitatie motorie, cu convulsii favorizate de hipocapnie.
55
Ce este isofluranul?
Isofluranul este un izomer al enfluranului, dar cu potentă mai mică decât acesta.
56
Ce avantaje are isofluranul?
Nu este hepato-sau nefrotoxic și că nu deprima miocardul.
57
Ce este desfluranul?
Un analog al isofluranului
58
Ce efecte adverse are desfluranul?
Nu are toxicitate de organ.
Are, in schimb, efect iritant pe mucoasa respiratorie si poate determina tuse şi laringospasm.
59
Ce efecte adverse are sevofluranul?
Nu irita caile respiratorii si nu determina tahicardie si nici toxicitate de organ.
60
Ce este protoxidul de azot?
Este un gaz anestezic cu potenta mica si efect rapid
61
Cat trebuie sa fie concentratia de protoxid de azot din gazul inhalat?
nu trebuie sa depaseasca 70% (restul de 30% este oxigen) - pentru evitarea hipoxiei
62
Ce fel de anestezie realizeaza oxidul nitros si de ce?
Realizează o anestezie insuficienta, fara relaxare musculară şi cu păstrarea reflexelor, pentru ca concentratia lui nu trebuie sa depaseasca 70%
63
Pentru ce este indicat protoxidul de axot?
Pentru suplimentarea altor anestezice generale, după o inductie prealabila cu un anestezic intravenos.
64
Ce rol joacă anestezicele intravenoase în anesteziologia modernă?
Anestezicele intravenoase joacă un rol important în anesteziologia modernă, fiind utilizate pe scară largă pentru inducerea anesteziei, care se completează apoi prin analgezice, curarizante sau anestezice inhalatorii.
65
Pentru ce mai sunt utilizate anestezicele intravenoase?
Anestezicele intravenoase mai sunt utilizate în procedurile chirurgicale de scurtă durată, pentru sedare profundă sau anestezie superficială (chirurgie oro-dentară, buco-maxilo-facială, ginecologică, ortopedică sau în serviciile de ATI).
66
De ce anestezicele intravenoase se distribuie preferențial în anumite țesuturi?
Datorită liposolubilității marcate, aceste substanțe se distribuie preferențial în țesuturile lipofile bine perfuzate (creier, măduva spinării), unde realizează concentrații ridicate.
67
Care este motivul pentru care efectul anestezicelor intravenoase se instalează rapid?
Motivul pentru care efectul anestezicelor intravenoase se instalează rapid este distribuția preferențială în țesuturile lipofile bine perfuzate, unde realizează concentrații ridicate.
68
Care sunt țesuturile în care anestezicele intravenoase se redistribuie rapid?
Anestezicele intravenoase se redistribuie rapid în țesuturile lipofile mai puțin perfuzate și inactive, precum țesutul muscular și adipos.
69
Ce durată de acțiune au anestezicele intravenoase injectate în bolus?
Anestezicele intravenoase injectate în bolus au o durată scurtă de acțiune, între 5 și 10 minute.
70
Care sunt anestezicele generale intravenoase?
Barbiturice cu actiune de foarte scurta durata, benzodiazepine, ketamina, propofol, etomidat, unele opioide.
71
Ce efect au barbituricele intravenoase?
Ele induc foarte rapid un somn anestezic profund, dar nu au efect analgezic. Produc o slaba relaxare musculara si o deprimare a reflexelor.
72
Ce barbiturice se folosesc pentru anestezie generala intravenoasa?
In special tiobarbituricele, reprezentate de tiopental sau barbituricele N-metilate, ce contin un radical metil, reprezentate de metohexital si hexobarbital.
73
Care sunt tiobarbituricele?
Tiobarbituricele sunt barbituricele care contin un atom de sulf in molecula.
74
Ce induce proprietatile farmacologice ale barbituricelor intravenoase?
Proprietatile lor structurale le confera o liposolubilitate marcata, responsabila de proprietatile lor farmacologice.
75
Cum devine posibila administrarea intravenoasa a barbituricelor?
Sarurile de sodiu ale acestor substante sunt hidrosolubile, ceea ce face posibila administrarea lor intravenoasă.
76
Cand se folosesc barbituricele intravenoase in anestezie?
Ele se folosesc in principal pentru inducerea anesteziei, in asociatie cu un analgezic opioid si cu un curarizant, cu posibilitatea de a administra in continuare un anestezic general pentru prelungirea si cresterea profunzimii anesteziei.
77
Ce reactii adverse pot avea barbituricele administrate intravenos?
Pot irita endovena, determina laringospasm, deprimare respiratorie si circulatorie, si aritmii cardiace, uneori severe.
78
Care sunt doua substante folosite din clasa barbituricelor intravenoase?
Tiopentalul sodic si metohexitalul sodic.
79
Cat dureaza efectul barbituricelor folosite ca anestezice generale intravenoase?
Barbituricele folosite ca anestezice generale intravenoase au efect de foarte scurtă durată (10-15 minute), determinand o inductie rapida (10-30 de secunde) si usoara.
80
Ce alte utilizari mai au barbituricele iv?
Tratarea unor stari convulsive
81
Ce efecte determina tiopentalul sodic?
Induce pierderea cunostintei in 10-20 secunde și trezire după 5-10 minute.
82
Ce efecte determina metohexitalul sodic?
Are efect mai scurt, de 4-7 minute, si potență mai mare decât tiopentalul
83
Cum este utilizat metohexitalul in medicina dentara?
Se poate administra singur sau în asociere cu o benzodiazepină, opioizi sau protoxid de azot
84
Care sunt indicatiile de utilizare ale metohexitalului in medicina dentara?
Metohexitalul este utilizat în medicina dentară pentru a induce o sedare profundă sau anestezie generală în timpul intervențiilor chirurgicale oro-dentare în ambulator
85
Care sunt avantajele benzodiazepinelor utilizate în premedicație pentru inducerea anesteziei sau pentru sedare intraoperatorie?
Benzodiazepinele au avantajul unui efect rapid, de câteva minute, cu o durată variabilă, și pot fi oprite brusc prin injectarea de flumazenil, care este un antagonist competitiv la nivelul receptorilor benzodiazepinici GABA-ergici.
86
Ce efecte au benzodiazepinele ca adjuvante ale anesteziei generale?
Efect sedativ, anxiolitic și de inducere a unei amnezii anterograde (pacientul nu-și mai amintește perioada operatorie).
87
Care sunt cele trei benzodiazepine utilizate pentru premedicație în inducerea anesteziei sau sedare intraoperatorie?
Diazepam, midazolam și lorazepam.
88
Care este avantajul benzodiazepinelor în timpul anesteziei generale?
Efectul rapid de câteva minute și durata variabilă - de la 15-20 de minute pentru diazepam şi midazolam, la 120 de minute pentru lorazepam
89
Care este benzodiazepina cel mai utilizată ca premedicație pentru inducerea sedării în timpul anesteziei regionale sau ca agent anestezic unic în proceduri terapeutice și investigaționale de scurtă durată?
Midazolamul.
90
Ce efect au benzodiazepinele asupra respirației și cum poate fi aceasta potentată?
Benzodiazepinele deprima moderat respirația, dar pot produce apnee după injectarea intravenoasă rapidă. Deprimarea respirației poate fi potentată de asocierea lor cu opioidele.
91
Care sunt riscurile asociate cu utilizarea benzodiazepinelor?
Pot provoca iritarea endovenei, cu risc de tromboflebita.
92
In ce situatii se utilizeaza midazolamul?
Se utilizează atât la adulti, cât si la copii, in medicina generală și dentara și se poate administra si pe cale orală sau intranazala, tot in preanestezic.
93
Ce este ketamina?
Ketamina este un compus de sinteza derivat de fenciclidina, partial hidrosolubil si intens liposolubil.
94
Ce caracteristici diferentiaza anestezia indusa de ketamina fata de celelalte anestezice intravenoase?
Anestezia indusa de ketamina este cunoscuta sub numele de anestezie disociativa si se caracterizeaza prin inducerea unei analgezii semnificative, dar cu o deprimare mai redusa a sistemului nervos central, urmata de somn superficial.
95
Care este mecanismul de actiune al ketaminei?
Mecanismul de actiune al ketaminei este complex, dar efectul sau major se datoreaza probabil inhibitiei receptorilor N-metil-D-aspartat (NMDA), care sunt actionati in mod normal de acidul glutamic, un neurotransmitator excitator din creier.
96
Ce efecte sistemice are ketamina?
Ketamina stimuleaza circulatia si activitatea cardiaca, cu tahicardie si cresterea tensiunii arteriale și a fluxului sangvin cerebral, si nu deprima respiratia, determinand bronhodilatatie.
97
Care este principalul efect nedorit al ketaminei?
Principalul efect nedorit al ketaminei este reprezentat de tulburările psihice, cu reactii de tip psihotomimetic (halucinatii, delir, confuzie, excitatie, stari onirice etc.).
98
Ce alte efecte adverse prezinta ketamina?
Nu aboleste reflexele faringian si laringian, si creste secretiile salivara si traheobronsica.
99
Ce efecte are administrarea intravenoasa a ketaminei?
Induce somn superficial si analgezie intensa.
100
Cat dureaza efectul ketaminei administrata intravenos?
Are o durata scurta de actiune de 5-10 minute.
101
Cum se poate prelungi durata efectului ketaminei?
Prin perfuzie intravenoasa.
102
Cand este indicata ketamina in anestezie?
Este indicata pentru interventii scurte, pentru inducerea anesteziei sau pentru suplimentarea altor anestezice.
103
Este recomandata folosirea ketaminei ca anestezic unic in interventii dentare?
Nu este recomandata folosirea ketaminei ca anestezic unic in interventii diagnostice sau chirurgicale din sfera orala, faringiana sau laringiana.
104
Ce este propofolul?
Propofolul este un alchilfenol putin hidrosolubil, care se conditionează sub forma unei emulsii de tip ulei in apa, ce contine propofol 1% diluat in ulei de soia, glicerol si lecitina de ou, cu un pH de 7.
105
Care este mecanismul presupus de actiune al propofolului?
Mecanismul presupus de actiune al propofolului este de potentare a fluxului de clor prin canalele de clor ca urmare a legării de complexul receptor GABA A.
106
Care este durata de actiune a propofolului dupa administrarea in bolus?
Efectul anestezic rapid al propofolului se termina la 3-8 minute dupa injectarea sa in bolus, datorita redistributiei de la creier catre alte tesuturi si bioinactivarii hepatice.
107
Pentru ce este utilizat propofolul in medicina?
Propofolul este cel mai utilizat agent pentru inducerea anesteziei, inlocuind frecvent barbituricele intravenoase pentru aceasta indicatie. Se mai poate utiliza, in perfuzie intravenoasă continuă, pentru mentinerea anesteziei sau pentru sedare marcata in unitatile de terapie intensiva.
108
Pentru ce este utilizat propofolul in medicina dentara?
Pentru inducerea unei sedari moderate sau profunde sau a unei anestezii generale in chirurgia ambulatorie dento-alveolara.
109
Cum se administreaza propofolul in medicina dentara?
In medicina dentara, propofolul se administreaza in perfuzie intravenoasa continua, iar dozajul trebuie calculat in functie de gradul dorit de deprimare a sistemului nervos central, in vederea realizarii procedurii diagnostice sau chirurgicale alese.
110
Ce este etomidatul?
Etomidatul este un derivat de imidazol cu efecte anestezice şi mecanism de actiune similar propofolului.
111
Ce efecte are etomidatul dupa injectare intravenoasa?
Etomidatul provoaca rapid somn anestezic superficial, cu durata scurta (3-8 minute).
112
Care este motivul pentru care este necesara asocierea unui opioid cu etomidatul?
Etomidatul nu are efecte analgezice, motiv pentru care este necesara asocierea unui opioid.
113
De ce este etomidatul ales pentru inducția intravenoasă rapidă a anesteziei la pacientii cu afectiuni cardiace?
Etomidatul are efecte hemodinamice minime si nu deprimă cordul, motiv pentru care este de ales pentru inducția intravenoasă rapidă a anesteziei la pacientii cu afectiuni cardiace.
114
De ce nu se administrează etomidatul în perfuzie intravenoasă continuă sau pentru sedarea bolnavilor in unitatile de ATI?
Etomidatul inhiba functia corticosuprarenalelor, cu scaderea secretiei endogene de cortizol, motiv pentru care nu se administrează în perfuzie intravenoasă continuă sau pentru sedarea bolnavilor in unitatile de ATI.
115
Ce sunt opioidele si care este rolul lor in schemele anestezice?
Opioidele sunt medicamente utilizate frecvent in schemele anestezice pentru suplimentarea analgeziei intra- si postoperator in cadrul asa-numitei anestezii echilibrate.
116
Care este dezavantajul efectului opioizilor asupra respiratiei si ce medicament se administreaza in acest caz?
Opioidele au efectul deprimant respirator, ceea ce face necesara administrarea naloxonei, un antagonist al receptorilor opioizi.
117
Ce este neuroleptanalgezia?
Starea generata prin asocierea fentanylului sau a sulfentanylului cu droperidolul - un neuroleptic butirotenonin.
118
Prin ce se caracterizeaza neuroleptanalgezia?
Se caracterizează prin somnolentă, dar fără pierderea cunostintei, indiferență psihică, activitate motorie redusă, toate datorate droperidolului, asociate cu analgezie marcată, datorată opioidului
119
Ce este neuroleptanestezia?
Asocierea protoxidului de azot la combinatia de fentanyl/sulfentanyl cu droperidol pentru cresterea profunzimii anesteziei.
120
Care sunt reactiile adverse ale neuroleptanalgeziei si neuroleptanesteziei?
Reactiile adverse ale acestor combinatii sunt, de fapt, sumarea reactiilor adverse ale fiecărei substante in parte: opioidul deprima respirația și miocardul, proportional cu doza, iar droperidolul poate induce aritmii cardiace severe, chiar torsada vârfurilor, sindrom extrapiramidal sau rigiditate musculară.
121
Ce determina combinatia opioidelor cu dizepamul sau midazolamul?
Poate determina sedare profunda, asociată desigur cu analgezie, necesare pentru multe interventii stomatologice ambulatorii.
122
Cu ce se pot asocia opioidele pentru cresterea profunzimii anesteziei?
Se pot asocia cu propofolul, protoxidul de azot sau metohexitalul
123
Ce se intampla cand opioidele sunt administrate intravenos in doze mari?
Pot provoca o pierdere a cunoștinței.
124
Ce opioide se pot utiliza?
Morfina injectata iv. si fentanylul sau sulfentanylul, care au o potență mult mai mare ca a morfinei
