Avocatu Pulii Flashcards
(342 cards)
1
Q
Cum a apărut funcția de avocat în antichitatea romană și cum a evoluat aceasta?
A
Funcția de avocat a apărut în antichitatea romană ca rezultat al profesionalizării funcției judecătorului. Inițial, judecătorii erau cei care interpretau legea și soluționau conflictele, dar cu timpul, rolul avocaților (oratores sau patroni) a devenit esențial în cadrul procedurii de judecată, oferind reprezentare și consultanță juridică. Procedura legislativă a evoluat prin înlocuirea procedurii legisacțiunilor cu procedura formulară, ceea ce a permis avocaților să devină profesioniști remunerați, specializați în drept.
2
Q
Care este rolul avocatului în sistemul judiciar modern?
A
În sistemul judiciar modern, avocatul are rolul esențial de a asigura apărarea drepturilor și intereselor oricărei persoane fizice sau juridice. Avocatul acționează ca un intermediar între justițiabili și sistemul judiciar, oferind consultanță juridică, reprezentare în instanță și contribuind la menținerea echității și legalității proceselor. De asemenea, avocatul este responsabil de respectarea unei riguroase deontologii profesionale, inclusiv a obligației de păstrare a secretului profesional.
3
Q
Ce funcții îndeplinește avocatul, conform art. 2 alin. (3) și art. 3 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 51/1995?
A
Conform art. 2 alin. (3) și art. 3 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 51/1995, avocatul îndeplinește funcțiile de asistență și reprezentare juridică a persoanelor fizice și juridice. Aceste funcții includ consultanța juridică, asistarea și reprezentarea clienților în fața instanțelor de judecată și altor autorități publice.
4
Q
În ce constă funcția de asistență a avocatului?
A
Funcția de asistență a avocatului constă în oferirea de consultanță juridică clienților, atât în scris cât și oral, redactarea de contracte și alte documente juridice, participarea la negocieri și asistența în cadrul procedurilor judiciare și extrajudiciare. Avocatul poate să asiste clientul în diverse modalități, inclusiv prin audierea martorilor, interogarea adversarilor, desemnarea și participarea la expertize.
5
Q
Ce este mandatul ad litem și care este rolul acestuia?
A
Mandatul ad litem este împuternicirea dată de către un client unui avocat pentru a îndeplini, în numele și pe seama clientului, actele de procedură necesare desfășurării unui proces. Avocatul acționează ca mandatar al clientului, reprezentându-l în instanță și având responsabilitatea de a asigura buna desfășurare a procesului. Mandatul ad litem permite avocatului să îndeplinească toate actele necesare pentru conducerea procesului până la finalizare, cu excepția actelor de dispoziție care necesită consimțământul expres al clientului.
6
Q
Ce prevede contractul de asistență juridică și cum se încheie acesta?
A
Contractul de asistență juridică prevede limitele în care avocatul urmează să acționeze pentru apărarea intereselor legitime ale clientului său. Acesta se încheie în formă scrisă, prin liberul acord de voință al părților, și trebuie să cuprindă datele de identificare ale părților, obiectul contractului, onorariul și atestarea identității clientului. Contractul dobândește dată certă prin înregistrarea sa în registrul oficial de evidență al avocatului. În mod excepțional, contractul poate fi încheiat și în formă verbală, cu condiția ca acesta să fie atestat de o autoritate sau de persoane juridice sau fizice.
7
Q
Care sunt elementele obligatorii ale contractului de asistență juridică?
A
Contractul de asistență juridică trebuie să cuprindă în mod obligatoriu următoarele elemente: datele de identificare ale formei de exercitare a profesiei și ale clientului, obiectul contractului, onorariul, atestarea identității clientului sau a reprezentantului acestuia și semnăturile părților.
8
Q
Ce diferențiază mandatul ad litem de mandatul civil?
A
Mandatul ad litem este un mandat general, care permite avocatului să îndeplinească toate actele de procedură necesare desfășurării procesului, în timp ce mandatul civil este special și limitat la un act determinat. Mandatul ad litem nu încetează prin moartea mandantului, iar avocatul trebuie să continue prestația până la retragerea mandatului de către moștenitori. De asemenea, renunțarea sau retragerea mandatului ad litem nu este opozabilă părții adverse decât de la comunicare sau dacă s-a făcut în ședință publică.
9
Q
Care sunt prestațiile profesionale atipice ale avocatului?
A
Prestațiile profesionale atipice ale avocatului includ atestarea identității părților, a conținutului și a datei actelor prezentate spre autentificare, activitățile fiduciare, stabilirea temporară a sediului unor societăți comerciale și activitățile de curatelă specială. Aceste activități extind rolul avocatului dincolo de funcțiile tradiționale de asistență și reprezentare juridică.
10
Q
Ce implică activitatea fiduciară desfășurată de avocat?
A
Activitatea fiduciară desfășurată de avocat implică primirea în depozit, în numele și pe seama clientului, de fonduri financiare și bunuri, plasarea și valorificarea acestora, precum și administrarea fondurilor sau valorilor încredințate. Aceasta se realizează în condițiile stabilite de Codul civil și presupune deschiderea unui cont fiduciar pentru fiecare client.
11
Q
Care este rolul avocatului în procedura legisacțiunilor din Roma antică?
A
În procedura legisacțiunilor din Roma antică, rolul avocatului era de a asista și reprezenta părțile implicate în proces. Avocații, cunoscuți sub numele de oratores sau patroni, prezentau argumente și pledoarii în fața judecătorului, contribuind astfel la interpretarea și aplicarea dreptului roman. Această procedură implică două faze: prima, numită in iure, în care judecătorul analiza aspectele juridice, și a doua, numită in iudicio, în care avocații prezentau cazurile părților.
12
Q
Ce schimbări a adus procedura formulară în instituția avocaturii în Roma antică?
A
Procedura formulară a simplificat procesul judiciar și a transformat instituția avocaturii dintr-un serviciu gratuit într-o profesiune plătită. Avocații, acum denumiți advocati, erau specialiști în drept, cunoscuți ca jurisconsulți. Aceștia ofereau consultanță și reprezentare juridică, devenind esențiali în administrarea justiției. Procedura formulară a fost introdusă în două etape prin legile Aebutia și Iulia iudiciaria, stabilind un cadru legal mai clar pentru activitatea avocaților.
13
Q
Cum a fost organizată profesia de avocat în epoca lui Iustinian?
A
În epoca lui Iustinian, profesia de avocat a fost organizată în colegii și corporații profesionale. Avocații erau retribuiți prin onorarii pentru serviciile lor și trebuiau să respecte anumite standarde profesionale și deontologice. Această organizare a fost esențială pentru asigurarea calității serviciilor juridice și a independenței profesiei de avocat.
14
Q
Ce elemente esențiale contribuie la definirea avocatului în sistemul judiciar modern?
A
Elementele esențiale care contribuie la definirea avocatului în sistemul judiciar modern includ: profesionalismul, respectarea deontologiei profesionale, obligația și dreptul de păstrare a secretului profesional, oferirea de consultanță juridică și reprezentare în instanță, independența în exercitarea profesiei și rolul de intermediar între justițiabili și sistemul judiciar.
15
Q
Ce activități specifice include funcția de asistență a avocatului?
A
Funcția de asistență a avocatului include consultanța juridică (scrisă și orală), redactarea de contracte și alte documente juridice, asistența în cadrul procedurilor judiciare și extrajudiciare, audierea martorilor, interogarea adversarilor, desemnarea și participarea la expertize, și reprezentarea clientului în diverse negocieri și medieri.
16
Q
Care sunt caracteristicile mandatului ad litem?
A
Mandatul ad litem este caracterizat prin faptul că permite avocatului să îndeplinească toate actele de procedură necesare desfășurării procesului în numele și pe seama clientului. Este un mandat general, nu încetează prin moartea mandantului, și permite avocatului să reprezinte clientul în toate actele procedurale, cu excepția actelor de dispoziție care necesită consimțământul expres al clientului. Mandatul ad litem se bazează pe încredere deplină între avocat și client și poate fi revocat oricând de client.
17
Q
Care sunt principalele elemente obligatorii ale unui contract de asistență juridică?
A
Principalele elemente obligatorii ale unui contract de asistență juridică includ: datele de identificare ale formei de exercitare a profesiei și ale clientului, obiectul contractului, onorariul, atestarea identității clientului sau a reprezentantului acestuia, și semnăturile părților. Contractul trebuie să fie înregistrat în registrul oficial de evidență al avocatului pentru a dobândi dată certă.
18
Q
Cum poate fi încheiat un contract de asistență juridică?
A
Un contract de asistență juridică poate fi încheiat în formă scrisă, prin orice mijloc de comunicare la distanță care poate reproduce legal semnăturile părților, printr-o scrisoare de angajament semnată de avocat și client, sau, în mod excepțional, în formă verbală în fața unei autorități sau a oricăror persoane juridice sau fizice, cu condiția ca acestea să ateste că au fost de față la exprimarea acordului de voință.
19
Q
Ce activități fiduciare poate desfășura un avocat?
A
Avocatul poate desfășura activități fiduciare precum primirea în depozit, în numele și pe seama clientului, de fonduri financiare și bunuri rezultate din valorificarea de titluri executorii, plasarea și valorificarea acestora, precum și administrarea fondurilor sau valorilor încredințate. Aceste activități sunt reglementate de Codul civil și necesită deschiderea unui cont fiduciar pentru fiecare client.
20
Q
În ce constă activitatea de atestare a identității părților de către avocat?
A
Activitatea de atestare a identității părților de către avocat constă în verificarea și certificarea identității părților semnatare ale unui act juridic, a consimțământului și a datei actului. Avocatul emite o încheiere, rezoluție, ștampilă sau alt mijloc verificabil de atestare, care permite prezentarea actului spre autentificare de către notar. Avocatul trebuie să țină evidența acestor acte și să le păstreze în arhiva sa profesională.
21
Q
Ce prevede principiul legalității exercitării profesiei de avocat?
A
Principiul legalității exercitării profesiei de avocat prevede că avocatul este independent și se supune numai legii, statutului profesiei și codului deontologic. Acest principiu implică organizarea și funcționarea profesiei conform legii, exercitarea profesiei doar de către persoanele înscrise în tabloul avocaților și obligația avocatului de a apăra drepturile și libertățile legitime ale clientului. De asemenea, actele specifice profesiei, îndeplinite de persoane care nu au dobândit calitatea de avocat conform legii, sunt nule.
22
Q
Care este conținutul principiului independenței avocatului în exercitarea profesiei?
A
Principiul independenței avocatului implică faptul că acesta este independent și se supune numai legii, statutului profesiei și codului deontologic. Independența avocatului este protejată de lege și este esențială pentru a asigura desfășurarea activității fără restricții, presiuni, constrângeri sau intimidări. De asemenea, avocatul nu trebuie să exercite alte activități care ar putea afecta independența sa profesională și dreptul la apărare al clienților săi.
23
Q
Ce limitări poate avea independența avocatului?
A
Independența avocatului poate avea limitări în raporturile cu organele profesiei, unde există obligații de participare la ședințe, activități profesionale și achitarea taxelor și contribuțiilor către barou și Casa de Asigurări a Avocaților. De asemenea, avocatul trebuie să acorde asistență juridică în cazurile desemnate din oficiu sau gratuit. În formele de exercitare a profesiei, colaboratorii și avocații salarizați au unele limitări privind clientela proprie și repartizarea onorariilor.
24
Q
Cum se manifestă principiul libertății exercitării profesiei de avocat?
A
Principiul libertății exercitării profesiei de avocat se manifestă prin libertatea de alegere a formei de exercitare a profesiei, a clienților și a cauzelor, precum și libertatea de renunțare la apărarea unui client dacă activitatea acestuia este contrară legii. De asemenea, avocatul are libertatea de a alege mijloacele de exercitare a dreptului la apărare și de a efectua orice act necesar pentru satisfacerea intereselor legitime ale clientului, cu respectarea legii și normelor deontologice.
25
Ce prevede principiul parțialității avocatului?
Principiul parțialității avocatului prevede că acesta trebuie să servească legea doar din perspectiva intereselor clientului său. Avocatul este obligat să depună toată diligența pentru apărarea drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale clientului, utilizând mijloacele prevăzute de lege care sunt favorabile acestuia. Activitatea avocatului trebuie să fie motivată exclusiv de interesul clientului.
26
Ce presupune principiul colaborării loiale a avocatului cu organele judiciare?
Principiul colaborării loiale a avocatului cu organele judiciare presupune că avocatul, în calitate de partener indispensabil al justiției, trebuie să dovedească respect, cinste și corectitudine față de magistrați și să trateze cauza cu conștiinciozitate și fermitate. Avocatul este obligat să studieze temeinic cauzele încredințate, să se prezinte la termenele stabilite și să manifeste probitate profesională, contribuind astfel la realizarea corectă a actului de justiție.
27
Ce implică principiul păstrării de către avocat a secretului profesional?
Principiul păstrării secretului profesional implică obligația avocatului de a păstra confidențialitatea tuturor informațiilor privitoare la cauza încredințată. Acest secret profesional este de ordine publică și este nelimitat în timp, acoperind toate activitățile avocatului și ale colaboratorilor săi. Divulgarea fără drept a informațiilor confidențiale constituie infracțiune și se pedepsește conform legii. Avocatul poate utiliza informațiile confidențiale doar în cazuri de apărare proprie sau când acestea au devenit publice.
28
Ce reprezintă deontologia profesională în cazul avocatului?
Deontologia profesională reprezintă un ansamblu de norme etice care reglementează exercitarea profesiei de avocat. Aceste norme sunt destinate să garanteze buna îndeplinire a misiunii avocatului și includ principii precum independența, integritatea morală, secretul profesional, respectarea regulilor deontologice ale baroului, interesul clientului și interdicția publicității personale de tip comercial. Nerespectarea normelor deontologice poate conduce la aplicarea de sancțiuni disciplinare.
29
Care sunt principalele principii generale ale activității avocatului conform Codului deontologic al avocaților din Uniunea Europeană?
Principalele principii generale ale activității avocatului conform Codului deontologic al avocaților din Uniunea Europeană sunt: independența, încrederea și integritatea morală, secretul profesional, respectarea regulilor deontologice ale baroului, interesul clientului, publicitatea profesiei și respectarea incompatibilităților. Aceste principii sunt esențiale pentru asigurarea unei practici profesionale corecte și eficiente.
30
Ce obligații are avocatul în raporturile cu propriul client conform normelor deontologice?
În raporturile cu propriul client, avocatul are obligația de a interveni într-o cauză numai când a fost mandatat în acest sens, să acționeze în limitele contractului încheiat, să depună maximă diligență și promptitudine pentru apărarea drepturilor și intereselor clientului, să comunice evoluția cauzei, să nu denunțe unilateral contractul fără a asigura timpul necesar angajării unui alt avocat, să nu accepte mandate cu interese contradictorii și să stabilească onorariul în mod echitabil.
31
Ce înseamnă principiul legalității în exercitarea profesiei de avocat?
Principiul legalității înseamnă că avocații trebuie să își desfășoare activitatea în conformitate cu legea, statutul profesiei și codul deontologic, asigurând astfel respectarea normelor juridice și deontologice în toate activitățile lor profesionale.
32
Ce acte reglementează în mod expres principiul legalității?
Principiul legalității este reglementat de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, în special articolele 2 alin. (1) și articolele 1, 2 și 3 din Statutul profesiei de avocat.
33
Ce presupune principiul legalității pentru avocați?
Acest principiu presupune că avocații au obligația să respecte toate prevederile legale, să apere drepturile și libertățile legitime ale clienților și să ofere sfaturi juridice corespunzătoare legii și normelor deontologice.
34
Cine poate exercita profesia de avocat conform principiului legalității?
Doar persoanele înscrise în tabloul avocaților, întocmit de fiecare barou, pot exercita profesia de avocat, conform legii.
35
Ce se întâmplă dacă o persoană neautorizată îndeplinește acte specifice profesiei de avocat?
Actele specifice profesiei de avocat îndeplinite de o persoană care nu a dobândit calitatea de avocat în condițiile legii sunt nule.
36
Ce reprezintă principiul independenței avocatului?
Principiul independenței avocatului presupune că avocații sunt liberi de orice influență externă, subordonați doar legii, statutului profesiei și codului deontologic, asigurând astfel o apărare imparțială și corectă a intereselor clienților.
37
Cum este garantată independența avocatului?
Independența avocatului este garantată de lege, care prevede că avocații sunt protejați și ocrotiți de lege în exercitarea profesiei, fără a putea fi asimilați funcționarilor publici.
38
Care sunt obligațiile autorităților față de avocați în virtutea principiului independenței?
Autoritățile și persoanele în fața cărora avocații își exercită profesia trebuie să asigure desfășurarea nestingherită a activității avocaților, fără restricții, presiuni, constrângeri sau intimidări.
39
În ce constă independența avocatului față de clientul său?
Avocatul trebuie să respecte opțiunile clientului în ceea ce privește scopul și finalitatea asistenței și reprezentării, dar nu este obligat să urmeze tehnici și proceduri legale indicate arbitrar de client. Avocatul are libertatea de a accepta sau refuza orice cauză și chiar de a abandona o cauză, în anumite condiții.
40
Ce se întâmplă dacă un avocat constată că acțiunile clientului său sunt ilegale?
Avocatul trebuie să se retragă și să renunțe la apărarea clientului său în cazul în care constată că acțiunile și scopurile acestuia, aparent legale, se dovedesc a avea caracter infracțional.
41
Ce înseamnă principiul libertății în exercitarea profesiei de avocat?
Principiul libertății înseamnă că avocații au libertatea de a alege forma de exercitare a profesiei, de a selecta clienții și cauzele, de a renunța la apărarea unui client și de a utiliza mijloacele de apărare pe care le consideră necesare pentru realizarea intereselor clientului, în limitele legii.
42
Cum se concretizează libertatea profesională a avocatului?
Libertatea profesională a avocatului se concretizează prin libertatea de a alege forma de exercitare a profesiei, de a selecta clienții și cauzele, și de a utiliza mijloacele legale necesare pentru satisfacerea intereselor legitime ale clientului.
43
Poate un avocat să renunțe la un client în timpul procesului?
Da, avocatul poate renunța la apărarea clientului său atunci când constată că activitatea clientului este contrară legii și că este de natură să lezeze crezul său profesional.
44
Ce presupune libertatea de alegere a clienților de către avocat?
Libertatea de alegere a clienților presupune că avocatul poate accepta sau refuza un client sau un serviciu specific, cu excepția cazurilor de desemnare din oficiu sau gratuită de către barou, unde există anumite obligații profesionale.
45
Cum se manifestă libertatea de exercitare a profesiei în relația cu autoritățile?
Avocatul nu poate fi supus niciunei restricții, presiuni, constrângeri sau intimidări din partea autorităților sau instituțiilor publice ori a altor persoane fizice sau juridice în exercitarea profesiei.
46
Ce înseamnă principiul parțialității avocatului?
Principiul parțialității avocatului înseamnă că avocatul slujește legea din perspectiva intereselor clientului său, urmărind să lămurească și să promoveze doar acele împrejurări care pledează în favoarea clientului.
47
Cum este consacrat principiul parțialității avocatului în legislație?
Principiul parțialității este consacrat de art. 39 alin. (2) din Legea nr. 51/1995, care prevede obligația avocatului de a depune toate diligențele pentru apărarea drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale clienților săi.
48
Ce obligații are avocatul în virtutea principiului parțialității?
Avocatul este obligat să depună toate diligențele pentru apărarea clientului, să ofere sfaturi prompte și conștiincioase și să fie loial intereselor clientului, fără a-și compromite integritatea profesională.
49
Este avocatul obligat să accepte orice cauză?
Nu, avocatul nu este obligat să accepte orice cauză și poate refuza să preia un client sau o cauză dacă consideră că aceasta contravine principiilor sale profesionale sau dacă există un conflict de interese.
50
Ce trebuie să facă avocatul în cazul unui conflict de interese?
Avocatul trebuie să se abțină de la reprezentarea unui client dacă există un conflict de interese și nu poate reprezenta mai multe părți cu interese contradictorii în aceeași cauză.
51
Ce presupune principiul colaborării loiale a avocatului cu organele judiciare?
Principiul colaborării loiale presupune că avocatul, în îndeplinirea misiunii sale de interes public, trebuie să colaboreze cu probitate și conștiinciozitate cu instanțele de judecată și organele de urmărire penală, contribuind la realizarea justiției.
52
Care sunt obligațiile avocatului în procesul civil conform acestui principiu?
Avocatul este obligat să studieze temeinic cauzele, să se prezinte la fiecare termen, să manifeste conștiinciozitate și probitate profesională, să pledeze cu demnitate și să depună concluzii scrise ori de câte ori este necesar.
53
Ce prevede legea în cazul în care avocatul constată că clientul său comite acte sau fapte ce ar putea fi calificate ca infracțiuni?
Avocatul este obligat să se retragă din relația cu clientul atunci când constată că acesta comite acte sau fapte ce ar putea fi calificate ca infracțiuni.
54
Cum trebuie să se comporte avocatul în raport cu instanțele de judecată?
Avocatul trebuie să aibă un comportament demn, civilizat și loial, respectând instanțele de judecată și contribuind la realizarea justiției prin activitatea sa profesională.
55
Ce obligații are avocatul atunci când este desemnat din oficiu?
Avocatul are obligația de a acorda asistență juridică în cauzele în care a fost desemnat din oficiu sau gratuit de către barou, respectând principiul colaborării loiale cu organele judiciare.
56
Ce reprezintă principiul păstrării secretului profesional pentru avocați?
Principiul păstrării secretului profesional presupune că avocatul este obligat să păstreze confidențialitatea informațiilor primite de la clientul său și să nu le divulge, asigurând astfel protecția intereselor clientului.
57
Ce prevede legea cu privire la divulgarea informațiilor confidențiale de către avocat?
Divulgarea de către avocat a unei informații confidențiale privitoare la clientul său, fără drept, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani, conform art. 45 alin. (6) din Legea nr. 51/1995.
58
Ce se întâmplă dacă avocatul află despre săvârșirea unei infracțiuni în exercitarea profesiei?
Avocatul nu este obligat să denunțe infracțiunile despre care a aflat în exercitarea profesiei, cu excepția infracțiunilor care au avut ca rezultat moartea unei persoane, infracțiunilor de genocid sau contra umanității și infracțiunilor de terorism.
59
Este avocatul obligat să păstreze secretul profesional după încetarea mandatului?
Da, obligația de a păstra secretul profesional este nelimitată în timp șiacoperă toate activitățile avocatului, chiar și după încetarea mandatului.
60
Pot fi utilizate informații confidențiale în cazul urmăririi penale sau disciplinare a avocatului?
Da, avocatul poate utiliza informații acoperite de secretul profesional în cazurile în care este urmărit penal, disciplinar sau când există o contestație privind onorariile, exclusiv pentru necesitățile apărării sale.
61
Ce este deontologia profesională în cazul avocaților?
Deontologia profesională este un set de norme etice care reglementează comportamentul și activitatea avocaților, asigurând respectarea principiilor fundamentale ale profesiei și protecția intereselor clienților.
62
Ce prevede art. 2 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 în legătură cu deontologia profesională?
Art. 2 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 prevede că avocații trebuie să își exercite profesia în conformitate cu legea, statutul profesiei și codul deontologic.
63
Care sunt principalele principii deontologice ale avocaților?
Principalele principii deontologice ale avocaților includ independența, încrederea și integritatea morală, păstrarea secretului profesional, respectarea regulilor deontologice ale fiecărui barou, interesul clientului, publicitatea profesiei și respectarea incompatibilităților.
64
Ce obligații are avocatul în raporturile cu propriul client?
Avocatul este obligat să acționeze în limitele mandatului primit, să depună maximă diligență și conștiinciozitate pentru apărarea intereselor clientului, să nu accepte un mandat dacă nu are competența necesară și să informeze clientul cu privire la evoluția cauzei.
65
Ce obligații are avocatul în raporturile cu magistrații?
Avocatul trebuie să manifeste respect, cinste și corectitudine față de magistrați, să trateze cauza cu conștiinciozitate și fermitate și să nu inducă în eroare magistrații prin furnizarea de date sau acte false.
66
Ce se întâmplă dacă un avocat nu respectă normele deontologice?
Nerespectarea normelor deontologice poate conduce la aplicarea unor sancțiuni disciplinare, constituind abateri disciplinare conform art. 86 din Legea nr. 51/1995.
67
Ce este Codul deontologic al avocaților din Uniunea Europeană?
Codul deontologic al avocaților din Uniunea Europeană este un set de norme etice care reglementează activitatea avocaților din statele membre ale Uniunii Europene, aplicabil și în România prin Decizia nr. 1486/2007 a Comisiei Permanente a UNBR.
68
Ce principii generale reglementează activitatea avocatului conform Codului deontologic al avocaților din Uniunea Europeană?
Principiile generale includ independența, încrederea și integritatea morală, păstrarea secretului profesional, respectarea regulilor deontologice ale fiecărui barou, interesul clientului, publicitatea profesiei și respectarea incompatibilităților.
69
Cum trebuie să acționeze avocatul în cazul unui conflict de interese?
Avocatul nu poate accepta un mandat de la părți cu interese contradictorii în aceeași cauză și nu poate accepta un mandat care ar încălca secretul profesional față de un alt client.
70
Ce prevede deontologia profesională în raporturile dintre avocați?
Deontologia profesională obligă avocații la raporturi de confraternitate, bazate pe încredere, respect reciproc și cooperare profesională, interzicând utilizarea corespondenței confidențiale ca probă și contactarea părții adverse fără acordul avocatului acesteia.
71
Ce drepturi are avocatul în ceea ce privește asistarea și reprezentarea clienților?
Avocatul are dreptul de a asista și reprezenta orice persoană fizică sau juridică în temeiul unui contract încheiat în formă scrisă, care dobândește dată certă prin înregistrarea în registrul oficial de evidență, conform art. 28 alin. (1) din Legea nr. 51/1995.
72
Cum se legitimează avocatul în fața terților?
Avocatul se legitimează față de terți prin împuternicirea avocațială, care rezultă din clauzele contractului de asistență juridică.
73
Ce acte poate îndeplini avocatul fără o împuternicire specială?
Avocatul poate îndeplini orice act specific profesiei pe care îl consideră necesar pentru realizarea intereselor clientului, cu excepția actelor de dispoziție, pentru care are nevoie de o împuternicire specială.
74
Care sunt condițiile pentru ca un avocat să poată alege și să fie ales în organele de conducere ale profesiei?
Avocatul trebuie să aibă o vechime minimă neîntreruptă în profesie de 8 ani pentru prodecan și ceilalți membri ai consiliului baroului, iar decanul trebuie să aibă o vechime de minim 10 ani. Avocații cu datorii scadente la taxe și contribuții nu pot face parte din organele de conducere.
75
Cum se stabilesc onorariile avocaților?
Onorariile se stabilesc liber, prin negociere între avocat și client, și se prevăd în contractul de asistență juridică la data încheierii acestuia, înainte de începerea asistenței sau reprezentării.
76
Ce tipuri de onorarii pot conveni avocații cu clienții lor?
Onorariile pot fi orare, fixe, de succes sau o combinație a acestor variante. Pactele de quota litis sunt interzise.
77
Cum se asigură avocatul pentru răspunderea profesională?
Avocatul stagiar trebuie să se asigure pentru un risc asigurat de minimum 3.000 euro anual, iar avocatul definitiv pentru un risc asigurat de minimum 6.000 euro anual. Societățile civile profesionale pot încheia asigurări pentru toți avocații care își exercită profesia în cadrul lor.
78
Ce drepturi are avocatul în ceea ce privește păstrarea secretului profesional?
Avocatul are dreptul la inviolabilitatea actelor și lucrărilor cu caracter profesional aflate asupra sa sau în cabinetul său. Percheziționarea și ridicarea de înscrisuri sau bunuri nu pot fi făcute decât de procuror și doar în temeiul unui mandat emis anticipat.
79
Ce drepturi are avocatul la sediu profesional?
Toate formele de exercitare a profesiei de avocat au dreptul la sediu profesional în circumscripția baroului în care sunt înscrise, precum și la sedii secundare în alt barou din țară sau din străinătate.
80
Cum este protejat avocatul de lege?
Avocatul este ocrotit de lege în exercitarea profesiei și nu poate fi asimilat funcționarului public sau altui salariat. El nu răspunde penal pentru susținerile făcute oral sau în scris în fața instanțelor, dacă acestea sunt făcute cu respectarea normelor de deontologie profesională.
81
Ce drepturi are avocatul privind utilizarea ștampilei?
Toate formele de exercitare a profesiei de avocat au dreptul de a folosi ștampilă pe actele emise, ștampila cuprinzând obligatoriu mențiunile U.N.B.R., baroul din care face parte avocatul și denumirea formei de exercitare a profesiei.
82
Ce drepturi are avocatul în procedurile din fața OSIM?
Avocatul are dreptul de a reprezenta persoanele în procedurile din fața OSIM fără a mai fi nevoie să dobândească calitatea de consilier în proprietate industrială, conform Legii nr. 30/2024.
83
Care sunt obligațiile avocatului în prestarea serviciului avocațial?
Avocatul trebuie să studieze temeinic cauzele încredințate, să se prezinte la fiecare termen la instanțele de judecată, să manifeste conștiinciozitate și probitate profesională, să depună concluzii scrise sau note de ședință ori de câte ori natura sau dificultatea cauzei cere aceasta sau instanța de judecată dispune în acest sens.
84
Ce obligații are avocatul în cazul în care acțiunile clientului său devin infracționale?
Avocatul este îndreptățit să se retragă imediat și să renunțe la asistarea și reprezentarea clientului în cazul în care acțiunile și scopurile acestuia, aparent legale la început, se dovedesc a fi infracționale pe parcurs.
85
Cum se asigură avocatul pentru răspunderea profesională?
Avocatul trebuie să încheie o asigurare pentru răspundere profesională, cu o valoare minimă de 3.000 euro anual pentru avocații stagiari și 6.000 euro anual pentru avocații definitivi. Neîndeplinirea acestei obligații poate atrage neînscrierea în tabloul anual al avocaților cu drept de exercitare a profesiei.
86
Ce înseamnă loialitatea în prestarea activității avocațiale?
Avocatul trebuie să acționeze cu loialitate față de justițiabili, să nu asiste sau reprezinte părți cu interese contrare în aceeași cauză sau în cauze conexe și să nu pledeze împotriva părții care l-a consultat anterior în legătură cu aspectele litigioase concrete ale pricinii.
87
Ce presupune obligația avocatului de a păstra secretul profesional?
Avocatul nu poate furniza relații vreunei autorități sau persoane cu privire la cauza care i-a fost încredințată, cu excepția cazului când are dezlegarea prealabilă, expresă și scrisă din partea tuturor clienților săi interesați în cauză.
88
Ce trebuie să facă avocatul în cazul perchezițiilor?
Avocatul trebuie să se opună percheziționării domiciliului, sediului profesional, secundar și biroului de lucru, precum și percheziției corporale cu privire la actele sau lucrările cu caracter profesional aflate în locurile respective sau asupra sa, dacă aceste operațiuni nu sunt îndeplinite de un procuror în temeiul unui mandat emis cu respectarea legii.
89
Ce obligații are avocatul în restituirea actelor încredințate?
Avocatul este obligat să restituie clientului actele sau înscrisurile originale care i-au fost încredințate pentru dovedirea raporturilor juridice invocate de client, restituirea făcându-se pe bază de proces-verbal sau prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
90
Ce obligații are avocatul în organizarea evidențelor profesionale?
Avocatul trebuie să țină evidențe precum contractele de asistență juridică, registrul de evidență al contractelor, registrul de înregistrare a actelor juridice atestate, registrul de înregistrare a activităților fiduciare și registrul de înregistrare a părților de interes, a părților sociale și a acțiunilor societăților.
91
Care este obligația avocatului în participarea la activitățile profesionale?
Avocatul este obligat să participe la toate ședințele convocate de consiliul baroului, la activitățile profesionale și la ședințele organelor de conducere din care face parte.
92
Ce taxe și contribuții trebuie să achite avocatul?
Avocatul trebuie să achite taxele și contribuțiile pentru formarea bugetului baroului, al U.N.B.R. și al sistemului de asigurări sociale al avocaților, conform deciziilor consiliului baroului și Consiliului U.N.B.R.
93
Ce presupune obligația de a purta roba?
Avocatul este obligat să poarte roba în fața tuturor instanțelor judecătorești și să poarte insigna și legitimația în exercițiul profesiei. Este interzisă purtarea robei în afara incintei instanței judecătorești, cu excepția cazurilor în care avocatul este delegat să reprezinte profesia.
94
Cum trebuie să se comporte avocatul pentru a dobândi clientelă?
Avocatul trebuie să evite procedeele incompatibile cu demnitatea profesiei pentru dobândirea clientelei și să respecte normele deontologice și de concurență loială, asigurând publicitatea doar în limitele permise de statut.
95
Ce obligații are avocatul privind pregătirea profesională continuă?
Avocatul este obligat să-și actualizeze permanent pregătirea profesională, să dobândească noi cunoștințe și competențe în domenii noi ale dreptului și să participe la acțiunile organizate de I.N.P.P.A. și alte forme de pregătire agreate de Consiliul U.N.B.R.
96
Ce înseamnă obligația de confraternitate și concurență profesională?
Avocatul trebuie să adopte o conduită elegantă, respectuoasă și prevenitoare în raporturile cu colegii săi și să respecte normele de bună-cuviință și morală în activitatea profesională, evitând orice act de concurență neloială.
97
Care este dreptul avocatului de a asista și reprezenta persoanele fizice și juridice?
Avocatul are dreptul de a asista și reprezenta orice persoană fizică sau juridică în temeiul unui contract încheiat în formă scrisă, care dobândește dată certă prin înregistrarea în registrul oficial de evidență. Acest drept este reglementat prin art. 28 alin. (1) din Legea nr. 51/1995.
98
Ce prevede contractul de asistență juridică în mod expres?
Contractul de asistență juridică prevede în mod expres întinderea puterilor conferite avocatului și, în baza lui, avocatul se legitimează față de terți prin împuternicirea avocațială.
99
Ce drepturi au avocatul și clientul referitor la contractul de asistență juridică?
Atât avocatul, cât și clientul au dreptul să renunțe la contractul de asistență juridică sau să-l modifice de comun acord, în condițiile prevăzute în statut.
100
Ce drepturi are avocatul în privința alegerii și de a fi ales în organele de conducere ale profesiei?
Avocatul are dreptul de a alege și de a fi ales în organele de conducere ale profesiei, exercitând acest drept în toate structurile organizatorice ale profesiei, cu respectarea condițiilor prevăzute de lege și statut.
101
Care sunt condițiile pentru a fi ales în organele de conducere ale baroului?
Prodecanul și ceilalți membri ai consiliului baroului se aleg dintre avocații cu o vechime minimă neîntreruptă în profesie de 8 ani, iar decanul se alege dintre avocații cu o vechime de minim 10 ani în profesie.
102
Ce drepturi are avocatul în privința onorariului și cheltuielilor?
Avocatul are dreptul la onorariu și la acoperirea tuturor cheltuielilor făcute în interesul procesual al clientului. Onorariile se stabilesc liber prin negociere între avocat și client și se prevăd în contractul de asistență juridică înainte de începerea asistenței sau reprezentării clientului.
103
Care sunt elementele ce determină stabilirea onorariului?
Stabilirea onorariului depinde de mai multe elemente, cum ar fi timpul și volumul de muncă necesară, natura, noutatea și dificultatea cazului, importanța intereselor în cauză, notorietatea și experiența avocatului, conlucrarea cu experți, avantajele și rezultatele obținute, situația financiară a clientului și constrângerile de timp.
104
Ce tipuri de onorarii există conform statutului?
Conform statutului, onorariile sunt clasificate în onorarii orare, fixe, de succes sau o combinație a acestor variante.
105
Ce este un onorariu orar?
Onorariul orar este stabilit pe ora de lucru și constă într-o sumă fixă de unități monetare cuvenită avocatului pentru fiecare oră de servicii profesionale prestate clientului.
106
Ce este un onorariu fix sau forfetar?
Onorariul fix sau forfetar constă într-o sumă fixă cuvenită avocatului pentru un serviciu profesional sau pentru categorii de servicii profesionale prestate clientului.
107
Ce este un onorariu de succes?
Onorariul de succes constă într-o sumă fixă sau variabilă stabilită pentru atingerea de către avocat a unui anumit rezultat și are caracter complementar, putând fi convenit exclusiv în completarea onorariului orar sau forfetar.
108
Ce interzice statutul referitor la fixarea onorariilor?
Statutul interzice formal fixarea onorariilor în baza unui pact de quota litis, care este considerat imoral și contrar regulilor deontologice ale profesiei de avocat.
109
Ce drepturi are avocatul în privința asigurărilor sociale?
Avocatul are dreptul la asigurări sociale prin propriul sistem de asigurări sociale al profesiei de avocat, reglementat prin lege și bazat pe contribuția avocaților și alte surse prevăzute de lege.
110
Ce este Casa de Asigurări a Avocaților (C.A.A.)?
Casa de Asigurări a Avocaților (C.A.A.) este o instituție autonomă de interes public, cu personalitate juridică, patrimoniu și buget propriu, constituită pentru stabilirea și acordarea pensiilor și ajutoarelor sociale cuvenite avocaților și urmașilor acestora.
111
Ce drepturi are avocatul la păstrarea secretului profesional?
Avocatul are dreptul la păstrarea secretului profesional, iar actele și lucrările cu caracter profesional aflate asupra avocatului sau în cabinetul său sunt inviolabile. Percheziționarea avocatului sau a cabinetului său poate fi făcută doar de procuror și numai în temeiul unui mandat emis anticipat.
112
Ce prevede legea despre supravegherea tehnică a avocatului?
Legea permite supravegherea tehnică a avocatului în cursul derulării raporturilor profesionale cu clientul doar în cazuri de suspiciune a participării la comiterea unor infracțiuni grave, iar probele obținute nu pot fi folosite în cadrul niciunui proces penal dacă activitățile de supraveghere au vizat și raporturile dintre avocat și suspectul sau inculpatul pe care acesta îl apără.
113
Ce drepturi are avocatul la sediu profesional?
Toate formele de exercitare a profesiei de avocat au dreptul la sediu profesional în circumscripția baroului în care sunt înscrise și la sedii secundare în alt barou din țară sau din străinătate, cu avizul consiliului baroului.
114
Ce prevede legea despre ocrotirea legală a avocatului?
Legea nr. 51/1995 prevede că în exercitarea profesiei, avocații sunt ocrotiți de lege și nu pot fi asimilați funcționarilor publici sau altor salariați. Avocatul nu răspunde penal pentru susținerile făcute în fața instanțelor de judecată, a organelor de urmărire penală sau a altor organe administrative de jurisdicție, dacă ele sunt făcute cu respectarea normelor de deontologie profesională.
115
Ce drepturi are avocatul la folosirea ștampilei?
Toate formele de exercitare a profesiei de avocat au dreptul de a folosi ștampilă pe care o aplică pe actele emise. Ștampila cuprinde obligatoriu mențiunile U.N.B.R., baroul din care face parte avocatul și denumirea formei de exercitare a profesiei.
116
Ce drepturi are avocatul de a reprezenta persoanele în procedurile din fața OSIM?
Avocatul are dreptul de a reprezenta persoanele în procedurile din fața OSIM, dobândind de drept calitatea de mandatar autorizat în fața OSIM pentru înregistrarea cererilor cetățenilor, fără a mai fi nevoie de calitatea de consilier în proprietate industrială.
117
Care sunt obligațiile avocatului conform principiilor exercitării profesiei de avocat?
Obligațiile avocatului sunt exprimate sintetic de principiile exercițiului liber al profesiei, demnitatea, conștiința, independența, probitatea, umanismul, onoarea, loialitatea, delicatețea, moderația, tactul și sentimentul de confraternitate.
118
Care este obligația avocatului de prestare adecvată a serviciului avocațial?
Avocatul are obligația de a studia temeinic cauzele încredințate, de a se prezenta la termene, de a manifesta conștiinciozitate și probitate profesională, de a pleda cu demnitate și de a depune concluzii scrise sau note de ședință atunci când este necesar.
119
Ce prevede legea referitor la asistarea și sfătuirea unui client în realizarea de acte sau fapte ce ar putea constitui infracțiuni?
Avocatul are obligația să se abțină de la asistarea și sfătuirea unui client în realizarea de acte sau fapte ce ar putea constitui infracțiuni și este îndreptățit să se retragă imediat și să renunțe la asistarea și reprezentarea clientului dacă acțiunile acestuia se dovedesc infracționale.
120
Care este obligația avocatului de a se asigura pentru răspunderea profesională?
Avocatul are obligația de a se asigura pentru răspundere profesională, cu o valoare minimă de 3.000 euro anual pentru avocatul stagiar și 6.000 euro anual pentru avocatul definitiv.
121
Ce înseamnă obligația avocatului de a acționa cu loialitate?
Avocatul are obligația de a acționa cu loialitate în prestarea activității avocațiale, de a nu asista sau reprezenta părți cu interese contrare și de a obține acordul expres al clientului atunci când încheie contracte cu persoane cu interese contrare.
122
Care este obligația avocatului de a păstra secretul profesional?
Avocatul are obligația de a păstra secretul profesional și de a se opune la percheziționarea domiciliului, sediului profesional sau corporal, precum și la ridicarea înscrisurilor și bunurilor profesionale fără un mandat emis de un procuror.
123
Ce prevede legea referitor la divulgarea informațiilor confidențiale?
Divulgarea de către avocat a informațiilor confidențiale din sfera privată a clientului sau a unui secret operațional sau comercial se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani, cu excepția unor categorii de infracțiuni grave.
124
Ce obligație are avocatul de a restitui actele încredințate?
Avocatul are obligația de a restitui actele originale încredințate de client pentru dovedirea raporturilor juridice invocate de acesta, pe bază de proces-verbal sau prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
125
Care este obligația avocatului de a participa la activitățile și ședințele stabilite de organele profesiei?
Avocatul are obligația de a participa la toate ședințele convocate de consiliul baroului, la activitățile profesionale și la ședințele organelor de conducere din care face parte, absentarea repetată și nejustificată constituind abatere disciplinară.
126
Ce obligație are avocatul de a organiza evidențele impuse de lege și statut?
Avocatul are obligația de a organiza și ține evidențele prevăzute de lege și statut, cum ar fi contractele de asistență juridică, registrul de evidență al contractelor, registrul de înregistrare a actelor juridice atestate și al activităților fiduciare.
127
Ce obligație are avocatul de a achita taxele și contribuțiile?
Avocatul are obligația de a achita, la termenul stabilit, taxele și contribuțiile la formarea bugetului baroului, al U.N.B.R. și al sistemului de asigurări sociale al avocaților.
128
Care este obligația avocatului de a purta roba?
Avocatul este obligat să poarte robă în fața tuturor instanțelor judecătorești și să respecte normele de deontologie profesională privind purtarea robei.
129
Ce obligație are avocatul de a nu folosi procedee incompatibile cu demnitatea profesiei în scopul dobândirii clientelei?
Avocatul este obligat să nu folosească procedee incompatibile cu demnitatea profesiei pentru a dobândi clientelă și să respecte normele deontologice și concurența loială.
130
Care este obligația avocatului de pregătire profesională continuă?
Avocatul are obligația de a-și actualiza permanent pregătirea profesională, de a dobândi noi cunoștințe și competențe în domenii noi ale dreptului și de a participa la acțiuni de formare profesională organizate de I.N.P.P.A. și alte instituții agreate de Consiliul U.N.B.R.
131
Ce impune obligația de confraternitate și de concurență profesională în raporturile dintre avocați?
Obligația de confraternitate impune ca, în raporturile dintre ei, avocații să adopte o conduită elegantă, prevenitoare și respectuoasă. Concurența profesională trebuie să respecte normele de bună-cuviință și morală, iar avocații trebuie să-și exercite activitatea cu bună-credință, potrivit uzanțelor cinstite și cerințelor concurenței loiale.
132
Care este definiția consilierului juridic?
Consilierul juridic este profesionistul care asigură apărarea intereselor legitime ale statului, autorităților publice centrale și locale, instituțiilor publice și de interes public, precum și ale persoanelor juridice de drept public și privat în slujba cărora se află, în conformitate cu Constituția și legile statului.
133
Care este baza legală pentru organizarea profesiei de avocat în România și care sunt principalele caracteristici ale acestei organizări?
Organizarea profesiei de avocat în România este reglementată de Legea nr. 51/1995. Printre principalele caracteristici se numără legalitatea, organizarea U.N.B.R. și a barourilor, protecția specială din partea statului și importanța cunoașterii dreptului român, conform Legii nr. 200/2004.
134
Ce implică natura de instituții de interes public a U.N.B.R. și a barourilor teritoriale?
U.N.B.R. și barourile teritoriale au misiunea publică de a organiza exercitarea avocaturii. Acestea sunt subiecte de drept cu personalitate juridică și sunt declarate de lege ca fiind instituții de interes public. Ele au prerogative de drept public, inclusiv competențe de reglementare internă, administrativă, jurisdicțională disciplinară și de reprezentare a profesiei.
135
Care este importanța recunoașterii dreptului la avocat și a asistenței juridice oferite de avocați?
Dreptul la avocat și asistența juridică sunt esențiale pentru realizarea dreptului la apărare, fiind componente fundamentale ale justiției și ale unui proces echitabil.
136
Cum se justifică monopolul avocaților asupra activităților juridice în România?
Monopolul avocaților este justificat prin importanța publică a profesiei și prin necesitatea asigurării calității serviciilor juridice. Avocații sunt singurii abilitați să ofere o gamă completă de servicii juridice și să reprezinte orice persoană fizică sau juridică în cadrul unor proceduri jurisdicționale.
137
Ce este U.N.B.R. și cum funcționează în cadrul profesiei de avocat?
U.N.B.R. (Uniunea Națională a Barourilor din România) este organismul reprezentativ al profesiei de avocat, având rolul de a coordona și reglementa activitatea avocaților la nivel național. U.N.B.R. este declarat de lege ca fiind persoană juridică de interes public și are competențe de reglementare internă, administrativă, jurisdicțională disciplinară și de reprezentare a profesiei.
138
Ce înseamnă că profesia de avocat este considerată liberală și independentă?
Profesia de avocat este considerată liberală și independentă deoarece avocații își exercită profesia cu independență pe plan intelectual și fără subordonare pe plan material. Avocații nu primesc sarcini de serviciu și nu sunt remunerați prin salarizare, ci prin onorarii negociate direct cu clienții lor.
139
Care sunt consecințele publicității și interesului public în organizarea profesiei de avocat?
Publicitatea și interesul public în organizarea profesiei de avocat implică faptul că statul are un interes în calitatea și buna funcționare a profesiei. Aceasta duce la reglementări stricte și supraveghere pentru a asigura că avocații își îndeplinesc rolul în mod etic și eficient, contribuind astfel la funcționarea corectă a sistemului judiciar.
140
Ce rol joacă U.N.B.R. în admiterea și formarea profesională a avocaților?
U.N.B.R. are competența de a reglementa procesul de admitere în profesia de avocat și de a asigura formarea profesională continuă a avocaților. Aceasta include organizarea examenelor de admitere, cursurilor de formare și verificarea competențelor profesionale ale avocaților.
141
Ce prerogative de drept public au structurile organizatorice ale profesiei de avocat?
Structurile organizatorice ale profesiei de avocat au prerogative de drept public, inclusiv competențe de reglementare internă, administrativă exclusivă privind admiterea în profesie, competență jurisdicțională disciplinară și de reprezentare a profesiei în raporturile cu autoritățile publice.
142
Cum este asigurată independența profesiei de avocat în România?
Independența profesiei de avocat în România este asigurată prin reglementările legale care separă profesia de stat și de alte autorități publice. Avocații sunt organizați în barouri autonome și conduși de structuri alese democratic la nivel local și național, inclusiv U.N.B.R., care asigură respectarea principiului autonomiei profesiei.
143
Ce înseamnă unicitatea organizării profesiei de avocat și cum este aceasta garantată?
Unicitatea organizării profesiei de avocat înseamnă că există o singură U.N.B.R. și un singur barou în fiecare circumscripție administrativ-teritorială. Aceasta este garantată de lege, care interzice înființarea de barouri paralele sau alte structuri organizatorice fără autorizația legală.
144
Cum se realizează controlul actelor emise de structurile organizatorice ale profesiei de avocat?
Controlul actelor emise de structurile organizatorice ale profesiei de avocat se realizează prin instanțele de contencios administrativ, conform Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004. Actele organelor profesiei pot fi atacate în justiție de către cei care se consideră vătămați, după parcurgerea căilor de atac prevăzute de Legea nr. 51/1995.
145
Ce reprezintă principiul autonomiei structurilor organizatorice ale profesiei de avocat?
Principiul autonomiei structurilor organizatorice ale profesiei de avocat înseamnă că avocații sunt organizați în barouri independente de stat și de alte profesii juridice. Autonomia este asigurată prin alegerea democratică a organelor de conducere și prin adoptarea deciziilor în mod independent, fără intervenția statului.
146
Care sunt consecințele principiului descentralizării în organizarea profesiei de avocat?
Principiul descentralizării în organizarea profesiei de avocat implică faptul că barourile au competențe proprii și funcționează autonom în cadrul U.N.B.R. Deciziile privind organizarea, exercitarea profesiei și răspunderea disciplinară a avocaților sunt luate la nivel local de consiliile barourilor, în conformitate cu reglementările legale și statutare.
147
Cum se reflectă continuitatea structurilor organizatorice ale profesiei de avocat în istoria acestora?
Continuitatea structurilor organizatorice ale profesiei de avocat este evidentă în faptul că, de la înființarea lor, acestea au funcționat fără întrerupere, trecând dintr-o formă în alta prin efectul legii. Chiar și schimbările de denumire și perioadele de transformare nu au afectat existența și natura juridică a structurilor, asigurând succesiunea universală și recunoașterea drepturilor neîntrerupte ale avocaților.
148
Ce rol are Congresul avocaților în cadrul U.N.B.R.?
Congresul avocaților este organul suprem de conducere al U.N.B.R., având rolul de a adopta decizii majore privind organizarea și funcționarea profesiei de avocat la nivel național. Congresul stabilește direcțiile de politică profesională, aprobă bugetul U.N.B.R., alege membrii consiliului și ai comisiei permanente, și adoptă modificări la Statutul profesiei de avocat.
149
Ce este baroul și care sunt principalele sale caracteristici?
Baroul este constituit din toți avocații dintr-un județ sau din municipiul București, fiind organizat pe lângă fiecare tribunal. Are personalitate juridică, patrimoniu și buget propriu, format din contribuția membrilor săi. Organele de conducere ale baroului includ adunarea generală, consiliul și decanul, iar alte organe cu caracter independent sunt comisia de cenzori, comisia de disciplină și Curtea de Arbitraj Profesional a Avocaților.
150
Ce reprezintă adunarea generală a baroului și care sunt principalele sale atribuții?
Adunarea generală este alcătuită din toți avocații înscriși în tabloul baroului, cu drept de exercitare a profesiei. Este un organ deliberativ, ale cărui hotărâri sunt obligatorii pentru toți avocații din baroul respectiv. Printre atribuțiile sale se numără stabilirea măsurilor pentru exercitarea profesiei, alegerea și revocarea decanului și a membrilor consiliului, aprobarea proiectului de buget al baroului și propunerea de candidați pentru Comisia centrală de disciplină.
151
Cum este organizată și funcționează adunarea generală a baroului?
Adunarea generală se întrunește în ședință ordinară anual, în primul trimestru, la convocarea consiliului baroului, și în ședință extraordinară la convocarea consiliului sau a comisiei de cenzori. Convocarea se face prin afișare la sediul baroului și publicare într-un ziar local cu cel puțin 15 zile înainte de data stabilită. Ședințele sunt conduse de decan împreună cu 5 membri aleși prin vot deschis.
152
Care sunt condițiile de cvorum pentru desfășurarea adunării generale a baroului?
Adunarea generală este legal constituită cu participarea majorității membrilor. Dacă numărul legal nu este întrunit, o nouă adunare generală se stabilește în termen de cel mult 15 zile, fiind legal constituită cu participarea a cel puțin o treime din numărul total al membrilor. În cazul alegerilor organelor de conducere, sunt necesare condiții de cvorum mai severe.
153
Ce atribuții are consiliul baroului?
Consiliul baroului adoptă hotărâri pentru aplicarea și respectarea legii și statutului profesiei, duce la îndeplinire hotărârile organelor superioare, întocmește tabloul anual al avocaților, organizează controlul profesional și disciplinar, aprobă primirea în profesie și transferurile, verifică și autorizează formele de exercitare a profesiei, coordonează activitatea filialei C.A.A., și soluționează contestațiile privind onorariile.
154
Care sunt atribuțiile decanului baroului?
Decanul reprezintă baroul în relațiile cu persoanele fizice și juridice, prezidează ședințele consiliului, aprobă cererile de asistență juridică gratuită, exercită căile de atac împotriva hotărârilor comisiei de disciplină, ordonanțează cheltuielile baroului, ia măsuri privind conducerea baroului și încearcă medierea litigiilor între membrii baroului.
155
Ce este Uniunea Națională a Barourilor din România (U.N.B.R.) și care sunt organele sale de conducere?
U.N.B.R. este formată din toate barourile din România, este persoană juridică de interes public, cu patrimoniu și buget propriu. Organele de conducere ale U.N.B.R. sunt Congresul avocaților, Consiliul U.N.B.R., Comisia permanentă a U.N.B.R. și președintele U.N.B.R. Alte organe funcționale includ Comisia centrală de cenzori și Comisia centrală de disciplină.
156
Ce atribuții are Congresul avocaților?
Congresul avocaților este organul suprem de conducere a profesiei de avocat, hotărârile sale fiind definitive și obligatorii. Analizează și aprobă raportul anual al Consiliului U.N.B.R., alege și revocă membrii Consiliului U.N.B.R., adoptă și modifică statutul profesiei și al Casei de Asigurări a Avocaților, aprobă bugetul anual și execuția bugetară a U.N.B.R. și C.A.A., și stabilește cota de contribuție a barourilor.
157
Ce rol are Consiliul U.N.B.R.?
Consiliul U.N.B.R. este organul reprezentativ și deliberativ al barourilor din România, asigurând activitatea permanentă a U.N.B.R. și ducând la îndeplinire hotărârile Congresului avocaților. Organizează examenul de primire în profesie și de dobândire a titlului profesional de avocat definitiv, supraveghează serviciul statistic general, editează publicațiile U.N.B.R., întocmește bugetul și rapoartele anuale, și controlează activitatea C.A.A.
158
Ce atribuții are Comisia Permanentă a U.N.B.R.?
Comisia Permanentă a U.N.B.R. este organul executiv al Consiliului U.N.B.R., având activitate permanentă și de legătură cu barourile. Duce la îndeplinire hotărârile Congresului avocaților și ale Consiliului U.N.B.R., organizează serviciile Consiliului și ale U.N.B.R., aprobă organigramele și statele de funcții ale U.N.B.R., C.A.A. și I.N.P.P.A., și supraveghează executarea bugetară.
159
Ce rol are președintele U.N.B.R.?
Președintele U.N.B.R. reprezintă corpul profesional al avocaților, fiind ales pentru un mandat de 4 ani. Reprezintă U.N.B.R. în relațiile interne și internaționale, convoacă și conduce ședințele Consiliului și ale Comisiei permanente, ordonanțează cheltuielile bugetare, supraveghează relațiile dintre structurile centrale și barouri, și asigură desfășurarea corespunzătoare a activității avocaților la instanțele judecătorești.
160
În ce cazuri și condiții se acordă asistența judiciară de către barouri?
Asistența judiciară se acordă în cauzele penale unde apărarea este obligatorie, în alte cauze pentru ajutor public judiciar, și la solicitarea organelor administrației publice locale. Avocatul delegat nu poate primi remunerații de la client, iar asistența juridică gratuită poate fi retrasă dacă a fost obținută prin fraudă sau dacă starea materială a solicitantului s-a ameliorat.
161
Cum este organizată activitatea de acordare a asistenței judiciare de către barouri?
Baroul organizează servicii de asistență judiciară la sediul tuturor instanțelor de judecată, conduse de un avocat definitiv sau un director angajat prin concurs. Baroul menține un registru de asistență judiciară, în care avocații sunt înscriși în funcție de experiență și calificare. Asistența judiciară se acordă pe baza unei comunicări scrise din partea instanței sau a altor autorități competente.
162
Care sunt formele de exercitare a profesiei de avocat în România conform Legii nr. 51/1995?
Conform Legii nr. 51/1995, formele de exercitare a profesiei de avocat în România sunt cabinetele individuale, cabinetele asociate, societățile civile profesionale și societățile profesionale cu răspundere limitată.
163
Care sunt regulile comune tuturor formelor de exercitare a profesiei de avocat?
Regulile comune includ: doar avocații definitivi pot fi titulari ai formelor de exercitare a profesiei; formele de exercitare a profesiei au dreptul la proprietate comună; avocații pot schimba forma de exercitare a profesiei cu înștiințarea baroului; formele asociative se raportează, în general, la avocați din același barou; formele de exercitare a profesiei se pot transfera între avocați definitivi sau pot fi lichidate; între formele de exercitare a profesiei se pot stabili raporturi de conlucrare profesională; formele de exercitare a profesiei se individualizează prin denumire; litigiile dintre avocați privind formele de exercitare a profesiei sunt soluționate pe cale amiabilă sau prin arbitraj.
164
Ce este un cabinet individual de avocat și cum se individualizează?
Cabinetul individual de avocat este forma de exercitare a profesiei de avocat în cadrul căreia profesează un avocat definitiv, singur sau împreună cu alți avocați colaboratori sau salarizați. Se individualizează prin indicarea numelui avocatului titular, urmat de sintagma „cabinet de avocat”. Denumirea cabinetului poate fi păstrată și după decesul titularului, cu acordul tuturor moștenitorilor.
165
Ce reprezintă cabinetele de avocat asociate și cum se formează acestea?
Cabinetele de avocat asociate iau naștere în urma unirii unor cabinete individuale pentru a exercita în comun profesia, printr-o convenție încheiată în formă scrisă între avocații titulari, înregistrată la barou. Drepturile și obligațiile avocaților asociați își păstrează caracterul personal și nu pot fi cedate. Cabinetele asociate se individualizează prin numele tuturor titularilor, urmate de sintagma „cabinete de avocat asociate”.
166
Ce este o societate civilă profesională de avocați și cum se constituie aceasta?
Societatea civilă profesională de avocați se constituie din doi sau mai mulți avocați definitivi care contribuie în natură sau numerar la constituirea unui patrimoniu de afectațiune în vederea desfășurării activității profesionale. Se individualizează prin numele a cel puțin unuia dintre asociați, urmate de sintagma „societate civilă de avocați”.
167
Ce este o societate profesională de avocați cu răspundere limitată și ce particularități are aceasta?
Societatea profesională de avocați cu răspundere limitată se constituie prin asocierea a cel puțin doi avocați definitivi, indiferent dacă aparțin unor forme de exercitare a profesiei diferite. Are personalitate juridică, patrimoniu de afectațiune destinat exercitării profesiei de avocat și obiect unic de activitate - exercitarea profesiei de avocat. Se individualizează prin numele a cel puțin unuia dintre asociați, urmat de sintagma „societate profesională de avocați cu răspundere limitată”.
168
Ce modalități de exercitare a profesiei de avocat sunt reglementate de lege?
Modalitățile de exercitare a profesiei de avocat reglementate de lege includ: avocat titular al cabinetului individual, avocat asociat în cabinete asociate, avocat asociat în societatea civilă profesională, avocat asociat în societatea profesională cu răspundere limitată, avocat colaborator și avocat salarizat în interiorul profesiei.
169
Care este diferența dintre un avocat colaborator și un avocat salarizat?
Avocatul colaborator este un avocat care își dedică activitatea unei forme de exercitare a profesiei în temeiul unui contract de colaborare, fără a avea clientelă proprie în afara acestei forme. Avocatul salarizat este un avocat subordonat unei forme de exercitare a profesiei, în temeiul unui contract de salarizare, fără drept de clientelă proprie și cu obligația de a lucra exclusiv pentru forma respectivă.
170
Cum încetează un contract de colaborare sau salarizare în cadrul profesiei de avocat?
Contractul de colaborare poate fi denunțat de oricare dintre părți cu cel puțin 3 luni înainte, iar colaborarea încetează prin ajungere la termen sau în cazul unei culpe grave a colaboratorului, fără preaviz. Contractul de salarizare încetează prin expirarea duratei pentru care a fost încheiat, prin denunțare unilaterală de către oricare dintre părți cu un preaviz de o lună, sau fără preaviz când una dintre părți își încalcă grav obligațiile contractuale.
171
Ce reguli trebuie respectate pentru încheierea unui contract de colaborare între avocați?
Contractul de colaborare trebuie să fie încheiat în formă scrisă și să includă dispoziții privind formarea profesională inițială, în cazul avocaților stagiari. De asemenea, trebuie să menționeze drepturile și obligațiile părților, inclusiv clauze privind clientela personală, onorariile și retrocedările lunare de onorarii.
172
Ce stipulează articolele 2 și 6 din Legea nr. 514/2003 privind exercitarea profesiei de consilier juridic?
Articolele 2 și 6 din Legea nr. 514/2003 stipulează că persoana care este consilier juridic își exercită atribuțiile prin îndeplinirea sarcinilor ce îi revin ca urmare a numirii în funcție sau a angajării printr-un contract individual de muncă, având drepturile și obligațiile care decurg din această calitate. Consilierii juridici pot fi numiți în funcție sau angajați în muncă, având statutul de funcționari publici sau de salariați.
173
Ce restricții există în privința formelor de exercitare a profesiei de consilier juridic?
Consilierii juridici nu pot fi angajați cu contract individual de muncă pentru a desfășura activități de consultanță, reprezentare sau asistență juridică în cadrul unui angajator care dorește să desfășoare astfel de activități, acestea putând fi îndeplinite exclusiv de avocați. Legea nu permite organizarea și asocierea consilierilor juridici în societăți comerciale pentru desfășurarea de activități juridice.
174
Ce a stabilit Decizia Secțiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. XXII din 12 iunie 2006 privind organizarea consilierilor juridici în societăți comerciale?
Decizia a stabilit că cererile de autorizare și de înmatriculare a societăților comerciale de consultanță, asistență și reprezentare juridică sunt inadmisibile. Instanța supremă a motivat că Legea nr. 514/2003 nu permite organizarea și asocierea consilierilor juridici în astfel de societăți, deoarece activitățile juridice de consultanță și reprezentare juridică nu sunt considerate acte sau fapte de comerț și pot fi desfășurate doar de avocați, notari publici sau executori judecătorești.
175
Există structuri profesionale reglementate legal pentru consilierii juridici similar celor pentru avocați?
Legea nr. 514/2003 nu consacră structuri profesionale reglementate legal pentru consilierii juridici similar celor pentru avocați. Totuși, consilierii juridici au posibilitatea de a se constitui în asociații profesionale în scopul apărării și promovării intereselor profesionale, în condițiile legii privind asocierea și constituirea persoanelor juridice.
176
Ce este Colegiul teritorial al consilierilor juridici și ce rol are?
Colegiul teritorial al consilierilor juridici este organizația profesională creată pentru toți consilierii juridici dintr-un județ sau din municipiul București. Acesta asigură organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic în mod unitar și apără drepturile și interesele legitime ale consilierilor juridici. Colegiul teritorial are personalitate juridică, patrimoniu și buget propriu și are independență organizatorică, stabilindu-și propriile statute și organe de conducere.
177
Care sunt principalele atribuții ale Colegiului teritorial al consilierilor juridici?
Printre principalele atribuții ale Colegiului teritorial se numără ținerea evidenței membrilor colegiului, întocmirea anuală a Tabloului consilierilor juridici, sesizarea autorității disciplinare competente pentru aplicarea sancțiunilor disciplinare și stabilirea statutului profesional al consilierilor juridici din județul respectiv.
178
Ce este Uniunea Colegiilor Consilierilor Juridici din România (U.C.C.J.R.) și ce scop are?
U.C.C.J.R. este structura națională a consilierilor juridici, formată din toate colegiile consilierilor juridici din România. Are drept scop organizarea unitară a exercitării profesiei de consilier juridic în România, fiind persoană juridică de interes general, cu patrimoniu și buget propriu. Organele de conducere ale U.C.C.J.R. includ Congresul Colegiilor Consilierilor Juridici, Consiliul U.C.C.J.R., Biroul executiv, Președintele, Prim-vicepreședintele și vicepreședinții.
179
Cum sunt structurate profesional consilierii juridici la nivel județean și național?
La nivel județean, consilierii juridici sunt organizați în colegii teritoriale care au independență organizatorică și asigură exercitarea profesiei în mod unitar. La nivel național, consilierii juridici sunt organizați în Uniunea Colegiilor Consilierilor Juridici din România (U.C.C.J.R.), care cuprinde toate colegiile teritoriale și asigură organizarea unitară a profesiei la nivel central.
180
Care sunt organele de conducere ale U.C.C.J.R.?
Organele de conducere ale U.C.C.J.R. sunt Congresul Colegiilor Consilierilor Juridici din România, Consiliul U.C.C.J.R., Biroul executiv, Președintele, Prim-vicepreședintele și vicepreședinții. De asemenea, în structura centrală a U.C.C.J.R. funcționează secretarul general, Comisia centrală de cenzori, Comisia centrală de disciplină și Comisia metodologică de organizare și exercitare a profesiei de consilier juridic.
181
Cum se asigură evidența și organizarea profesiei de consilier juridic la nivel teritorial?
Colegiile teritoriale ale consilierilor juridici țin evidența membrilor lor, întocmesc anual Tabloul consilierilor juridici și comunică modificările intervenite U.C.C.J.R. și altor instituții relevante. De asemenea, acestea sesizează autoritatea disciplinară competentă pentru aplicarea sancțiunilor disciplinare și asigură respectarea drepturilor și intereselor legitime ale consilierilor juridici la nivel județean.
182
Cum se compară statutul profesional al consilierilor juridici cu cel al avocaților în ceea ce privește asocierea în forme de exercitare a profesiei?
Statutul consilierilor juridici nu permite asocierea în forme de exercitare a profesiei similare cu cele ale avocaților. Consilierii juridici își exercită profesia exclusiv prin angajare sau numire, fără posibilitatea de a se asocia în societăți comerciale de consultanță juridică, așa cum pot avocații în cadrul cabinetelor individuale, cabinetelor asociate sau societăților civile profesionale.
183
Care sunt drepturile și obligațiile consilierilor juridici numiți în funcție comparativ cu cei angajați prin contract individual de muncă?
Consilierii juridici numiți în funcție au statut de funcționari publici și sunt supuși reglementărilor Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, în timp ce consilierii juridici angajați prin contract individual de muncă sunt considerați salariați și li se aplică prevederile Codului muncii. Aceasta diferențiere implică regimuri distincte în ceea ce privește drepturile și obligațiile profesionale, răspunderea juridică și normele de conduită profesională.
184
Ce rol joacă Colegiul teritorial al consilierilor juridici în organizarea profesiei de consilier juridic?
Colegiul teritorial al consilierilor juridici asigură organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic în mod unitar la nivel județean sau al municipiului București. Acesta ține evidența membrilor, întocmește anual Tabloul consilierilor juridici, sesizează autoritățile competente pentru aplicarea sancțiunilor disciplinare și apără drepturile și interesele legitime ale consilierilor juridici.
185
În ce mod Uniunea Colegiilor Consilierilor Juridici din România (U.C.C.J.R.) contribuie la organizarea profesiei de consilier juridic?
U.C.C.J.R. coordonează activitatea colegiilor teritoriale la nivel național, asigurând o organizare unitară a profesiei de consilier juridic. Aceasta are rolul de a reprezenta consilierii juridici în relațiile cu autoritățile publice, de a elabora norme metodologice și de a coordona activitatea disciplinară. U.C.C.J.R. funcționează ca persoană juridică de interes general, cu patrimoniu și buget propriu, contribuind la promovarea și apărarea intereselor profesionale ale consilierilor juridici.
186
Care este diferența principală dintre structurile profesionale ale avocaților și cele ale consilierilor juridici?
Principala diferență constă în reglementarea legală și formalizarea structurilor profesionale. În timp ce profesia de avocat este reglementată de Legea nr. 51/1995, care stabilește clar formele de exercitare a profesiei și structurile organizatorice (barouri și U.N.B.R.), profesia de consilier juridic este reglementată de Legea nr. 514/2003, care permite doar constituirea de asociații profesionale fără a detalia forme specifice de exercitare a profesiei similare cu cele ale avocaților.
187
Cum se realizează evidența consilierilor juridici la nivel teritorial și național?
La nivel teritorial, colegiile consilierilor juridici țin evidența membrilor lor și întocmesc anual Tabloul consilierilor juridici, care este comunicat U.C.C.J.R. și altor instituții relevante. La nivel național, U.C.C.J.R. centralizează aceste date și asigură o evidență unitară a consilierilor juridici din România, facilitând astfel coordonarea și organizarea profesiei la nivel central.
188
Care sunt principalele atribuții ale U.C.C.J.R.?
U.C.C.J.R. are atribuții de coordonare și reprezentare la nivel național, inclusiv organizarea unitară a profesiei de consilier juridic, elaborarea normelor metodologice de organizare și exercitare a profesiei, reprezentarea consilierilor juridici în relațiile cu autoritățile publice și instituțiile centrale, coordonarea activității disciplinare și gestionarea patrimoniului și bugetului propriu.
189
Ce presupune independența organizatorică a colegiilor teritoriale ale consilierilor juridici?
Independența organizatorică a colegiilor teritoriale le permite acestora să își stabilească propriile statute, să își definească modul de organizare și funcționare și să își desemneze organele de conducere. Aceasta asigură autonomie în gestionarea activităților interne și în apărarea intereselor profesionale ale consilierilor juridici membri.
190
Ce este și ce rol are Comisia centrală de disciplină în structura U.C.C.J.R.?
Comisia centrală de disciplină este organul responsabil cu gestionarea cazurilor de abateri disciplinare ale consilierilor juridici la nivel național. Aceasta analizează și soluționează plângerile disciplinare, aplică sancțiuni conform normelor stabilite și contribuie la menținerea standardelor de conduită profesională în cadrul profesiei de consilier juridic.
191
Ce presupune exercitarea profesiei de avocat?
Exercitarea profesiei de avocat presupune o bună pregătire profesională și un comportament moral adecvat, avocații fiind constituiți într-un corp profesional structurat pe principii liberale.
192
Care sunt condițiile pentru a deveni membru al unui barou din România?
Persoana trebuie să aibă exercițiul drepturilor civile și politice, să fie licențiată a unei facultăți de drept cu durata stabilită de lege, să nu se afle în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute de lege și să fie aptă din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei.
193
Cum se depune cererea de primire în profesia de avocat?
Cererea se adresează decanului baroului unde solicitantul intenționează să exercite profesia și trebuie să cuprindă elementele de identificare ale solicitantului, diploma de licență, eventuale funcții juridice anterioare și declarația că nu se află în cazuri de nedemnitate sau incompatibilitate.
194
Ce se întâmplă după depunerea cererii de primire în profesie?
Cererea se afișează la sediul baroului și pe pagina de internet a U.N.B.R., iar terții pot formula opoziții în termen de 10 zile. Decanul numește un avocat-raportor pentru a investiga moralitatea și demnitatea solicitantului. Consiliul baroului soluționează cererea și eventualele opoziții, apoi pronunță o hotărâre motivată asupra cererii.
195
Cum se realizează primirea în profesia de avocat?
Primirea în profesie se realizează prin promovarea examenului organizat de U.N.B.R., care are loc cel puțin o dată pe an la nivel național. Examenul se susține la cinci materii, din care cel puțin trei sunt examinate în scris.
196
Cine poate accede în profesie fără examen?
Judecătorii I.C.C.J. și judecătorii de la instanțele internaționale, cărora le-a expirat mandatul sau au fost eliberați din motive neimputabile, pot accede în profesie fără susținerea examenului.
197
Ce trebuie să facă un solicitant admis în profesie pentru a fi înscris în barou?
Solicitantul admis trebuie să depună un jurământ solemn și să renunțe la orice situație de incompatibilitate. Decizia de primire în profesie va produce efecte numai după încetarea stării de incompatibilitate.
198
Ce reprezintă stagiul profesional al avocatului?
Stagiul profesional este perioada inițială de exercitare a profesiei, având scopul de a pregăti și forma profesional avocatul în vederea obținerii titlului de avocat definitiv. Stagiul este obligatoriu, efectiv și durează 2 ani.
199
Care este importanța recunoașterii dreptului la avocat și a asistenței juridice oferite de avocați?
Dreptul la avocat și asistența juridică sunt esențiale pentru realizarea dreptului la apărare, fiind componente fundamentale ale justiției și ale unui proces echitabil.
200
Cum se justifică monopolul avocaților asupra activităților juridice în România?
Monopolul avocaților este justificat prin importanța publică a profesiei și prin necesitatea asigurării calității serviciilor juridice. Avocații sunt singurii abilitați să ofere o gamă completă de servicii juridice și să reprezinte orice persoană fizică sau juridică în cadrul unor proceduri jurisdicționale.
201
Ce este U.N.B.R. și cum funcționează în cadrul profesiei de avocat?
U.N.B.R. (Uniunea Națională a Barourilor din România) este organismul reprezentativ al profesiei de avocat, având rolul de a coordona și reglementa activitatea avocaților la nivel național. U.N.B.R. este declarat de lege ca fiind persoană juridică de interes public și are competențe de reglementare internă, administrativă, jurisdicțională disciplinară și de reprezentare a profesiei.
202
Ce înseamnă că profesia de avocat este considerată liberală și independentă?
Profesia de avocat este considerată liberală și independentă deoarece avocații își exercită profesia cu independență pe plan intelectual și fără subordonare pe plan material. Avocații nu primesc sarcini de serviciu și nu sunt remunerați prin salarizare, ci prin onorarii negociate direct cu clienții lor.
203
Care sunt consecințele publicității și interesului public în organizarea profesiei de avocat?
Publicitatea și interesul public în organizarea profesiei de avocat implică faptul că statul are un interes în calitatea și buna funcționare a profesiei. Aceasta duce la reglementări stricte și supraveghere pentru a asigura că avocații își îndeplinesc rolul în mod etic și eficient, contribuind astfel la funcționarea corectă a sistemului judiciar.
204
Ce rol joacă U.N.B.R. în admiterea și formarea profesională a avocaților?
U.N.B.R. are competența de a reglementa procesul de admitere în profesia de avocat și de a asigura formarea profesională continuă a avocaților. Aceasta include organizarea examenelor de admitere, cursurilor de formare și verificarea competențelor profesionale ale avocaților.
205
Ce prerogative de drept public au structurile organizatorice ale profesiei de avocat?
Structurile organizatorice ale profesiei de avocat au prerogative de drept public, inclusiv competențe de reglementare internă, administrativă exclusivă privind admiterea în profesie, competență jurisdicțională disciplinară și de reprezentare a profesiei în raporturile cu autoritățile publice.
206
Cum este asigurată independența profesiei de avocat în România?
Independența profesiei de avocat în România este asigurată prin reglementările legale care separă profesia de stat și de alte autorități publice. Avocații sunt organizați în barouri autonome și conduși de structuri alese democratic la nivel local și național, inclusiv U.N.B.R., care asigură respectarea principiului autonomiei profesiei.
207
Ce înseamnă unicitatea organizării profesiei de avocat și cum este aceasta garantată?
Unicitatea organizării profesiei de avocat înseamnă că există o singură U.N.B.R. și un singur barou în fiecare circumscripție administrativ-teritorială. Aceasta este garantată de lege, care interzice înființarea de barouri paralele sau alte structuri organizatorice fără autorizația legală.
208
Cum se realizează controlul actelor emise de structurile organizatorice ale profesiei de avocat?
Controlul actelor emise de structurile organizatorice ale profesiei de avocat se realizează prin instanțele de contencios administrativ, conform Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004. Actele organelor profesiei pot fi atacate în justiție de către cei care se consideră vătămați, după parcurgerea căilor de atac prevăzute de Legea nr. 51/1995.
209
Ce reprezintă principiul autonomiei structurilor organizatorice ale profesiei de avocat?
Principiul autonomiei structurilor organizatorice ale profesiei de avocat înseamnă că avocații sunt organizați în barouri independente de stat și de alte profesii juridice. Autonomia este asigurată prin alegerea democratică a organelor de conducere și prin adoptarea deciziilor în mod independent, fără intervenția statului.
210
Care sunt consecințele principiului descentralizării în organizarea profesiei de avocat?
Principiul descentralizării în organizarea profesiei de avocat implică faptul că barourile au competențe proprii și funcționează autonom în cadrul U.N.B.R. Deciziile privind organizarea, exercitarea profesiei și răspunderea disciplinară a avocaților sunt luate la nivel local de consiliile barourilor, în conformitate cu reglementările legale și statutare.
211
Cum se reflectă continuitatea structurilor organizatorice ale profesiei de avocat în istoria acestora?
Continuitatea structurilor organizatorice ale profesiei de avocat este evidentă în faptul că, de la înființarea lor, acestea au funcționat fără întrerupere, trecând dintr-o formă în alta prin efectul legii. Chiar și schimbările de denumire și perioadele de transformare nu au afectat existența și natura juridică a structurilor, asigurând succesiunea universală și recunoașterea drepturilor neîntrerupte ale avocaților.
212
Ce rol are Congresul avocaților în cadrul U.N.B.R.?
Congresul avocaților este organul suprem de conducere al U.N.B.R., având rolul de a adopta decizii majore privind organizarea și funcționarea profesiei de avocat la nivel național. Congresul stabilește direcțiile de politică profesională, aprobă bugetul U.N.B.R., alege membrii consiliului și ai comisiei permanente, și adoptă modificări la Statutul profesiei de avocat.
213
Ce este baroul și care sunt principalele sale caracteristici?
Baroul este constituit din toți avocații dintr-un județ sau din municipiul București, fiind organizat pe lângă fiecare tribunal. Are personalitate juridică, patrimoniu și buget propriu, format din contribuția membrilor săi. Organele de conducere ale baroului includ adunarea generală, consiliul și decanul, iar alte organe cu caracter independent sunt comisia de cenzori, comisia de disciplină și Curtea de Arbitraj Profesional a Avocaților.
214
Ce reprezintă adunarea generală a baroului și care sunt principalele sale atribuții?
Adunarea generală este alcătuită din toți avocații înscriși în tabloul baroului, cu drept de exercitare a profesiei. Este un organ deliberativ, ale cărui hotărâri sunt obligatorii pentru toți avocații din baroul respectiv. Printre atribuțiile sale se numără stabilirea măsurilor pentru exercitarea profesiei, alegerea și revocarea decanului și a membrilor consiliului, aprobarea proiectului de buget al baroului și propunerea de candidați pentru Comisia centrală de disciplină.
215
Cum este organizată și funcționează adunarea generală a baroului?
Adunarea generală se întrunește în ședință ordinară anual, în primul trimestru, la convocarea consiliului baroului, și în ședință extraordinară la convocarea consiliului sau a comisiei de cenzori. Convocarea se face prin afișare la sediul baroului și publicare într-un ziar local cu cel puțin 15 zile înainte de data stabilită. Ședințele sunt conduse de decan împreună cu 5 membri aleși prin vot deschis.
216
Care sunt condițiile de cvorum pentru desfășurarea adunării generale a baroului?
Adunarea generală este legal constituită cu participarea majorității membrilor. Dacă numărul legal nu este întrunit, o nouă adunare generală se stabilește în termen de cel mult 15 zile, fiind legal constituită cu participarea a cel puțin o treime din numărul total al membrilor. În cazul alegerilor organelor de conducere, sunt necesare condiții de cvorum mai severe.
217
Ce atribuții are consiliul baroului?
Consiliul baroului adoptă hotărâri pentru aplicarea și respectarea legii și statutului profesiei, duce la îndeplinire hotărârile organelor superioare, întocmește tabloul anual al avocaților, organizează controlul profesional și disciplinar, aprobă primirea în profesie și transferurile, verifică și autorizează formele de exercitare a profesiei, coordonează activitatea filialei C.A.A., și soluționează contestațiile privind onorariile.
218
Care sunt atribuțiile decanului baroului?
Decanul reprezintă baroul în relațiile cu persoanele fizice și juridice, prezidează ședințele consiliului, aprobă cererile de asistență juridică gratuită, exercită căile de atac împotriva hotărârilor comisiei de disciplină, ordonanțează cheltuielile baroului, ia măsuri privind conducerea baroului și încearcă medierea litigiilor între membrii baroului.
219
Ce este Uniunea Națională a Barourilor din România (U.N.B.R.) și care sunt organele sale de conducere?
U.N.B.R. este formată din toate barourile din România, este persoană juridică de interes public, cu patrimoniu și buget propriu. Organele de conducere ale U.N.B.R. sunt Congresul avocaților, Consiliul U.N.B.R., Comisia permanentă a U.N.B.R. și președintele U.N.B.R. Alte organe funcționale includ Comisia centrală de cenzori și Comisia centrală de disciplină.
220
Ce atribuții are Congresul avocaților?
Congresul avocaților este organul suprem de conducere a profesiei de avocat, hotărârile sale fiind definitive și obligatorii. Analizează și aprobă raportul anual al Consiliului U.N.B.R., alege și revocă membrii Consiliului U.N.B.R., adoptă și modifică statutul profesiei și al Casei de Asigurări a Avocaților, aprobă bugetul anual și execuția bugetară a U.N.B.R. și C.A.A., și stabilește cota de contribuție a barourilor.
221
Ce rol are Consiliul U.N.B.R.?
Consiliul U.N.B.R. este organul reprezentativ și deliberativ al barourilor din România, asigurând activitatea permanentă a U.N.B.R. și ducând la îndeplinire hotărârile Congresului avocaților. Organizează examenul de primire în profesie și de dobândire a titlului profesional de avocat definitiv, supraveghează serviciul statistic general, editează publicațiile U.N.B.R., întocmește bugetul și rapoartele anuale, și controlează activitatea C.A.A.
222
Ce atribuții are Comisia Permanentă a U.N.B.R.?
Comisia Permanentă a U.N.B.R. este organul executiv al Consiliului U.N.B.R., având activitate permanentă și de legătură cu barourile. Duce la îndeplinire hotărârile Congresului avocaților și ale Consiliului U.N.B.R., organizează serviciile Consiliului și ale U.N.B.R., aprobă organigramele și statele de funcții ale U.N.B.R., C.A.A. și I.N.P.P.A., și supraveghează executarea bugetară.
223
Ce rol are președintele U.N.B.R.?
Președintele U.N.B.R. reprezintă corpul profesional al avocaților, fiind ales pentru un mandat de 4 ani. Reprezintă U.N.B.R. în relațiile interne și internaționale, convoacă și conduce ședințele Consiliului și ale Comisiei permanente, ordonanțează cheltuielile bugetare, supraveghează relațiile dintre structurile centrale și barouri, și asigură desfășurarea corespunzătoare a activității avocaților la instanțele judecătorești.
224
În ce cazuri și condiții se acordă asistența judiciară de către barouri?
Asistența judiciară se acordă în cauzele penale unde apărarea este obligatorie, în alte cauze pentru ajutor public judiciar, și la solicitarea organelor administrației publice locale. Avocatul delegat nu poate primi remunerații de la client, iar asistența juridică gratuită poate fi retrasă dacă a fost obținută prin fraudă sau dacă starea materială a solicitantului s-a ameliorat.
225
Cum este organizată activitatea de acordare a asistenței judiciare de către barouri?
Baroul organizează servicii de asistență judiciară la sediul tuturor instanțelor de judecată, conduse de un avocat definitiv sau un director angajat prin concurs. Baroul menține un registru de asistență judiciară, în care avocații sunt înscriși în funcție de experiență și calificare. Asistența judiciară se acordă pe baza unei comunicări scrise din partea instanței sau a altor autorități competente.
226
Care sunt formele de exercitare a profesiei de avocat în România conform Legii nr. 51/1995?
Conform Legii nr. 51/1995, formele de exercitare a profesiei de avocat în România sunt cabinetele individuale, cabinetele asociate, societățile civile profesionale și societățile profesionale cu răspundere limitată.
227
Care sunt regulile comune tuturor formelor de exercitare a profesiei de avocat?
Regulile comune includ: doar avocații definitivi pot fi titulari ai formelor de exercitare a profesiei; formele de exercitare a profesiei au dreptul la proprietate comună; avocații pot schimba forma de exercitare a profesiei cu înștiințarea baroului; formele asociative se raportează, în general, la avocați din același barou; formele de exercitare a profesiei se pot transfera între avocați definitivi sau pot fi lichidate; între formele de exercitare a profesiei se pot stabili raporturi de conlucrare profesională; formele de exercitare a profesiei se individualizează prin denumire; litigiile dintre avocați privind formele de exercitare a profesiei sunt soluționate pe cale amiabilă sau prin arbitraj.
228
Ce este un cabinet individual de avocat și cum se individualizează?
Cabinetul individual de avocat este forma de exercitare a profesiei de avocat în cadrul căreia profesează un avocat definitiv, singur sau împreună cu alți avocați colaboratori sau salarizați. Se individualizează prin indicarea numelui avocatului titular, urmat de sintagma „cabinet de avocat”. Denumirea cabinetului poate fi păstrată și după decesul titularului, cu acordul tuturor moștenitorilor.
229
Ce reprezintă cabinetele de avocat asociate și cum se formează acestea?
Cabinetele de avocat asociate iau naștere în urma unirii unor cabinete individuale pentru a exercita în comun profesia, printr-o convenție încheiată în formă scrisă între avocații titulari, înregistrată la barou. Drepturile și obligațiile avocaților asociați își păstrează caracterul personal și nu pot fi cedate. Cabinetele asociate se individualizează prin numele tuturor titularilor, urmate de sintagma „cabinete de avocat asociate”.
230
Ce este o societate civilă profesională de avocați și cum se constituie aceasta?
Societatea civilă profesională de avocați se constituie din doi sau mai mulți avocați definitivi care contribuie în natură sau numerar la constituirea unui patrimoniu de afectațiune în vederea desfășurării activității profesionale. Se individualizează prin numele a cel puțin unuia dintre asociați, urmate de sintagma „societate civilă de avocați”.
231
Ce este o societate profesională de avocați cu răspundere limitată și ce particularități are aceasta?
Societatea profesională de avocați cu răspundere limitată se constituie prin asocierea a cel puțin doi avocați definitivi, indiferent dacă aparțin unor forme de exercitare a profesiei diferite. Are personalitate juridică, patrimoniu de afectațiune destinat exercitării profesiei de avocat și obiect unic de activitate - exercitarea profesiei de avocat. Se individualizează prin numele a cel puțin unuia dintre asociați, urmat de sintagma „societate profesională de avocați cu răspundere limitată”.
232
Ce modalități de exercitare a profesiei de avocat sunt reglementate de lege?
Modalitățile de exercitare a profesiei de avocat reglementate de lege includ: avocat titular al cabinetului individual, avocat asociat în cabinete asociate, avocat asociat în societatea civilă profesională, avocat asociat în societatea profesională cu răspundere limitată, avocat colaborator și avocat salarizat în interiorul profesiei.
233
Care este diferența dintre un avocat colaborator și un avocat salarizat?
Avocatul colaborator este un avocat care își dedică activitatea unei forme de exercitare a profesiei în temeiul unui contract de colaborare, fără a avea clientelă proprie în afara acestei forme. Avocatul salarizat este un avocat subordonat unei forme de exercitare a profesiei, în temeiul unui contract de salarizare, fără drept de clientelă proprie și cu obligația de a lucra exclusiv pentru forma respectivă.
234
Cum încetează un contract de colaborare sau salarizare în cadrul profesiei de avocat?
Contractul de colaborare poate fi denunțat de oricare dintre părți cu cel puțin 3 luni înainte, iar colaborarea încetează prin ajungere la termen sau în cazul unei culpe grave a colaboratorului, fără preaviz. Contractul de salarizare încetează prin expirarea duratei pentru care a fost încheiat, prin denunțare unilaterală de către oricare dintre părți cu un preaviz de o lună, sau fără preaviz când una dintre părți își încalcă grav obligațiile contractuale.
235
Ce reguli trebuie respectate pentru încheierea unui contract de colaborare între avocați?
Contractul de colaborare trebuie să fie încheiat în formă scrisă și să includă dispoziții privind formarea profesională inițială, în cazul avocaților stagiari. De asemenea, trebuie să menționeze drepturile și obligațiile părților, inclusiv clauze privind clientela personală, onorariile și retrocedările lunare de onorarii.
236
Ce stipulează articolele 2 și 6 din Legea nr. 514/2003 privind exercitarea profesiei de consilier juridic?
Articolele 2 și 6 din Legea nr. 514/2003 stipulează că persoana care este consilier juridic își exercită atribuțiile prin îndeplinirea sarcinilor ce îi revin ca urmare a numirii în funcție sau a angajării printr-un contract individual de muncă, având drepturile și obligațiile care decurg din această calitate. Consilierii juridici pot fi numiți în funcție sau angajați în muncă, având statutul de funcționari publici sau de salariați.
237
Ce restricții există în privința formelor de exercitare a profesiei de consilier juridic?
Consilierii juridici nu pot fi angajați cu contract individual de muncă pentru a desfășura activități de consultanță, reprezentare sau asistență juridică în cadrul unui angajator care dorește să desfășoare astfel de activități, acestea putând fi îndeplinite exclusiv de avocați. Legea nu permite organizarea și asocierea consilierilor juridici în societăți comerciale pentru desfășurarea de activități juridice.
238
Care este baza legală pentru organizarea profesiei de avocat în România și care sunt principalele caracteristici ale acestei organizări?
Organizarea profesiei de avocat în România este reglementată de Legea nr. 51/1995. Printre principalele caracteristici se numără legalitatea, organizarea U.N.B.R. și a barourilor, protecția specială din partea statului și importanța cunoașterii dreptului român, conform Legii nr. 200/2004.
239
Ce implică natura de instituții de interes public a U.N.B.R. și a barourilor teritoriale?
U.N.B.R. și barourile teritoriale au misiunea publică de a organiza exercitarea avocaturii. Acestea sunt subiecte de drept cu personalitate juridică și sunt declarate de lege ca fiind instituții de interes public. Ele au prerogative de drept public, inclusiv competențe de reglementare internă, administrativă, jurisdicțională disciplinară și de reprezentare a profesiei.
240
Care este importanța recunoașterii dreptului la avocat și a asistenței juridice oferite de avocați?
Dreptul la avocat și asistența juridică sunt esențiale pentru realizarea dreptului la apărare, fiind componente fundamentale ale justiției și ale unui proces echitabil.
241
Cum se justifică monopolul avocaților asupra activităților juridice în România?
Monopolul avocaților este justificat prin importanța publică a profesiei și prin necesitatea asigurării calității serviciilor juridice. Avocații sunt singurii abilitați să ofere o gamă completă de servicii juridice și să reprezinte orice persoană fizică sau juridică în cadrul unor proceduri jurisdicționale.
242
Ce este U.N.B.R. și cum funcționează în cadrul profesiei de avocat?
U.N.B.R. (Uniunea Națională a Barourilor din România) este organismul reprezentativ al profesiei de avocat, având rolul de a coordona și reglementa activitatea avocaților la nivel național. U.N.B.R. este declarat de lege ca fiind persoană juridică de interes public și are competențe de reglementare internă, administrativă, jurisdicțională disciplinară și de reprezentare a profesiei.
243
Ce înseamnă că profesia de avocat este considerată liberală și independentă?
Profesia de avocat este considerată liberală și independentă deoarece avocații își exercită profesia cu independență pe plan intelectual și fără subordonare pe plan material. Avocații nu primesc sarcini de serviciu și nu sunt remunerați prin salarizare, ci prin onorarii negociate direct cu clienții lor.
244
Care sunt consecințele publicității și interesului public în organizarea profesiei de avocat?
Publicitatea și interesul public în organizarea profesiei de avocat implică faptul că statul are un interes în calitatea și buna funcționare a profesiei. Aceasta duce la reglementări stricte și supraveghere pentru a asigura că avocații își îndeplinesc rolul în mod etic și eficient, contribuind astfel la funcționarea corectă a sistemului judiciar.
245
Ce rol joacă U.N.B.R. în admiterea și formarea profesională a avocaților?
U.N.B.R. are competența de a reglementa procesul de admitere în profesia de avocat și de a asigura formarea profesională continuă a avocaților. Aceasta include organizarea examenelor de admitere, cursurilor de formare și verificarea competențelor profesionale ale avocaților.
246
Ce prerogative de drept public au structurile organizatorice ale profesiei de avocat?
Structurile organizatorice ale profesiei de avocat au prerogative de drept public, inclusiv competențe de reglementare internă, administrativă exclusivă privind admiterea în profesie, competență jurisdicțională disciplinară și de reprezentare a profesiei în raporturile cu autoritățile publice.
247
Cum este asigurată independența profesiei de avocat în România?
Independența profesiei de avocat în România este asigurată prin reglementările legale care separă profesia de stat și de alte autorități publice. Avocații sunt organizați în barouri autonome și conduși de structuri alese democratic la nivel local și național, inclusiv U.N.B.R., care asigură respectarea principiului autonomiei profesiei.
248
Ce înseamnă unicitatea organizării profesiei de avocat și cum este aceasta garantată?
Unicitatea organizării profesiei de avocat înseamnă că există o singură U.N.B.R. și un singur barou în fiecare circumscripție administrativ-teritorială. Aceasta este garantată de lege, care interzice înființarea de barouri paralele sau alte structuri organizatorice fără autorizația legală.
249
Cum se realizează controlul actelor emise de structurile organizatorice ale profesiei de avocat?
Controlul actelor emise de structurile organizatorice ale profesiei de avocat se realizează prin instanțele de contencios administrativ, conform Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004. Actele organelor profesiei pot fi atacate în justiție de către cei care se consideră vătămați, după parcurgerea căilor de atac prevăzute de Legea nr. 51/1995.
250
Ce reprezintă principiul autonomiei structurilor organizatorice ale profesiei de avocat?
Principiul autonomiei structurilor organizatorice ale profesiei de avocat înseamnă că avocații sunt organizați în barouri independente de stat și de alte profesii juridice. Autonomia este asigurată prin alegerea democratică a organelor de conducere și prin adoptarea deciziilor în mod independent, fără intervenția statului.
251
Care sunt consecințele principiului descentralizării în organizarea profesiei de avocat?
Principiul descentralizării în organizarea profesiei de avocat implică faptul că barourile au competențe proprii și funcționează autonom în cadrul U.N.B.R. Deciziile privind organizarea, exercitarea profesiei și răspunderea disciplinară a avocaților sunt luate la nivel local de consiliile barourilor, în conformitate cu reglementările legale și statutare.
252
Cum se reflectă continuitatea structurilor organizatorice ale profesiei de avocat în istoria acestora?
Continuitatea structurilor organizatorice ale profesiei de avocat este evidentă în faptul că, de la înființarea lor, acestea au funcționat fără întrerupere, trecând dintr-o formă în alta prin efectul legii. Chiar și schimbările de denumire și perioadele de transformare nu au afectat existența și natura juridică a structurilor, asigurând succesiunea universală și recunoașterea drepturilor neîntrerupte ale avocaților.
253
Ce rol are Congresul avocaților în cadrul U.N.B.R.?
Congresul avocaților este organul suprem de conducere al U.N.B.R., având rolul de a adopta decizii majore privind organizarea și funcționarea profesiei de avocat la nivel național. Congresul stabilește direcțiile de politică profesională, aprobă bugetul U.N.B.R., alege membrii consiliului și ai comisiei permanente, și adoptă modificări la Statutul profesiei de avocat.
254
Ce este baroul și care sunt principalele sale caracteristici?
Baroul este constituit din toți avocații dintr-un județ sau din municipiul București, fiind organizat pe lângă fiecare tribunal. Are personalitate juridică, patrimoniu și buget propriu, format din contribuția membrilor săi. Organele de conducere ale baroului includ adunarea generală, consiliul și decanul, iar alte organe cu caracter independent sunt comisia de cenzori, comisia de disciplină și Curtea de Arbitraj Profesional a Avocaților.
255
Ce reprezintă adunarea generală a baroului și care sunt principalele sale atribuții?
Adunarea generală este alcătuită din toți avocații înscriși în tabloul baroului, cu drept de exercitare a profesiei. Este un organ deliberativ, ale cărui hotărâri sunt obligatorii pentru toți avocații din baroul respectiv. Printre atribuțiile sale se numără stabilirea măsurilor pentru exercitarea profesiei, alegerea și revocarea decanului și a membrilor consiliului, aprobarea proiectului de buget al baroului și propunerea de candidați pentru Comisia centrală de disciplină.
256
Cum este organizată și funcționează adunarea generală a baroului?
Adunarea generală se întrunește în ședință ordinară anual, în primul trimestru, la convocarea consiliului baroului, și în ședință extraordinară la convocarea consiliului sau a comisiei de cenzori. Convocarea se face prin afișare la sediul baroului și publicare într-un ziar local cu cel puțin 15 zile înainte de data stabilită. Ședințele sunt conduse de decan împreună cu 5 membri aleși prin vot deschis.
257
Care sunt condițiile de cvorum pentru desfășurarea adunării generale a baroului?
Adunarea generală este legal constituită cu participarea majorității membrilor. Dacă numărul legal nu este întrunit, o nouă adunare generală se stabilește în termen de cel mult 15 zile, fiind legal constituită cu participarea a cel puțin o treime din numărul total al membrilor. În cazul alegerilor organelor de conducere, sunt necesare condiții de cvorum mai severe.
258
Ce atribuții are consiliul baroului?
Consiliul baroului adoptă hotărâri pentru aplicarea și respectarea legii și statutului profesiei, duce la îndeplinire hotărârile organelor superioare, întocmește tabloul anual al avocaților, organizează controlul profesional și disciplinar, aprobă primirea în profesie și transferurile, verifică și autorizează formele de exercitare a profesiei, coordonează activitatea filialei C.A.A., și soluționează contestațiile privind onorariile.
259
Care sunt atribuțiile decanului baroului?
Decanul reprezintă baroul în relațiile cu persoanele fizice și juridice, prezidează ședințele consiliului, aprobă cererile de asistență juridică gratuită, exercită căile de atac împotriva hotărârilor comisiei de disciplină, ordonanțează cheltuielile baroului, ia măsuri privind conducerea baroului și încearcă medierea litigiilor între membrii baroului.
260
Ce este Uniunea Națională a Barourilor din România (U.N.B.R.) și care sunt organele sale de conducere?
U.N.B.R. este formată din toate barourile din România, este persoană juridică de interes public, cu patrimoniu și buget propriu. Organele de conducere ale U.N.B.R. sunt Congresul avocaților, Consiliul U.N.B.R., Comisia permanentă a U.N.B.R. și președintele U.N.B.R. Alte organe funcționale includ Comisia centrală de cenzori și Comisia centrală de disciplină.
261
Ce atribuții are Congresul avocaților?
Congresul avocaților este organul suprem de conducere a profesiei de avocat, hotărârile sale fiind definitive și obligatorii. Analizează și aprobă raportul anual al Consiliului U.N.B.R., alege și revocă membrii Consiliului U.N.B.R., adoptă și modifică statutul profesiei și al Casei de Asigurări a Avocaților, aprobă bugetul anual și execuția bugetară a U.N.B.R. și C.A.A., și stabilește cota de contribuție a barourilor.
262
Ce rol are Consiliul U.N.B.R.?
Consiliul U.N.B.R. este organul reprezentativ și deliberativ al barourilor din România, asigurând activitatea permanentă a U.N.B.R. și ducând la îndeplinire hotărârile Congresului avocaților. Organizează examenul de primire în profesie și de dobândire a titlului profesional de avocat definitiv, supraveghează serviciul statistic general, editează publicațiile U.N.B.R., întocmește bugetul și rapoartele anuale, și controlează activitatea C.A.A.
263
Ce atribuții are Comisia Permanentă a U.N.B.R.?
Comisia Permanentă a U.N.B.R. este organul executiv al Consiliului U.N.B.R., având activitate permanentă și de legătură cu barourile. Duce la îndeplinire hotărârile Congresului avocaților și ale Consiliului U.N.B.R., organizează serviciile Consiliului și ale U.N.B.R., aprobă organigramele și statele de funcții ale U.N.B.R., C.A.A. și I.N.P.P.A., și supraveghează executarea bugetară.
264
Ce rol are președintele U.N.B.R.?
Președintele U.N.B.R. reprezintă corpul profesional al avocaților, fiind ales pentru un mandat de 4 ani. Reprezintă U.N.B.R. în relațiile interne și internaționale, convoacă și conduce ședințele Consiliului și ale Comisiei permanente, ordonanțează cheltuielile bugetare, supraveghează relațiile dintre structurile centrale și barouri, și asigură desfășurarea corespunzătoare a activității avocaților la instanțele judecătorești.
265
În ce cazuri și condiții se acordă asistența judiciară de către barouri?
Asistența judiciară se acordă în cauzele penale unde apărarea este obligatorie, în alte cauze pentru ajutor public judiciar, și la solicitarea organelor administrației publice locale. Avocatul delegat nu poate primi remunerații de la client, iar asistența juridică gratuită poate fi retrasă dacă a fost obținută prin fraudă sau dacă starea materială a solicitantului s-a ameliorat.
266
Cum este organizată activitatea de acordare a asistenței judiciare de către barouri?
Baroul organizează servicii de asistență judiciară la sediul tuturor instanțelor de judecată, conduse de un avocat definitiv sau un director angajat prin concurs. Baroul menține un registru de asistență judiciară, în care avocații sunt înscriși în funcție de experiență și calificare. Asistența judiciară se acordă pe baza unei comunicări scrise din partea instanței sau a altor autorități competente.
267
Care sunt formele de exercitare a profesiei de avocat în România conform Legii nr. 51/1995?
Conform Legii nr. 51/1995, formele de exercitare a profesiei de avocat în România sunt cabinetele individuale, cabinetele asociate, societățile civile profesionale și societățile profesionale cu răspundere limitată.
268
Care sunt regulile comune tuturor formelor de exercitare a profesiei de avocat?
Regulile comune includ: doar avocații definitivi pot fi titulari ai formelor de exercitare a profesiei; formele de exercitare a profesiei au dreptul la proprietate comună; avocații pot schimba forma de exercitare a profesiei cu înștiințarea baroului; formele asociative se raportează, în general, la avocați din același barou; formele de exercitare a profesiei se pot transfera între avocați definitivi sau pot fi lichidate; între formele de exercitare a profesiei se pot stabili raporturi de conlucrare profesională; formele de exercitare a profesiei se individualizează prin denumire; litigiile dintre avocați privind formele de exercitare a profesiei sunt soluționate pe cale amiabilă sau prin arbitraj.
269
Ce este un cabinet individual de avocat și cum se individualizează?
Cabinetul individual de avocat este forma de exercitare a profesiei de avocat în cadrul căreia profesează un avocat definitiv, singur sau împreună cu alți avocați colaboratori sau salarizați. Se individualizează prin indicarea numelui avocatului titular, urmat de sintagma „cabinet de avocat”. Denumirea cabinetului poate fi păstrată și după decesul titularului, cu acordul tuturor moștenitorilor.
270
Ce reprezintă cabinetele de avocat asociate și cum se formează acestea?
Cabinetele de avocat asociate iau naștere în urma unirii unor cabinete individuale pentru a exercita în comun profesia, printr-o convenție încheiată în formă scrisă între avocații titulari, înregistrată la barou. Drepturile și obligațiile avocaților asociați își păstrează caracterul personal și nu pot fi cedate. Cabinetele asociate se individualizează prin numele tuturor titularilor, urmate de sintagma „cabinete de avocat asociate”.
271
Ce este o societate civilă profesională de avocați și cum se constituie aceasta?
Societatea civilă profesională de avocați se constituie din doi sau mai mulți avocați definitivi care contribuie în natură sau numerar la constituirea unui patrimoniu de afectațiune în vederea desfășurării activității profesionale. Se individualizează prin numele a cel puțin unuia dintre asociați, urmate de sintagma „societate civilă de avocați”.
272
Ce este o societate profesională de avocați cu răspundere limitată și ce particularități are aceasta?
Societatea profesională de avocați cu răspundere limitată se constituie prin asocierea a cel puțin doi avocați definitivi, indiferent dacă aparțin unor forme de exercitare a profesiei diferite. Are personalitate juridică, patrimoniu de afectațiune destinat exercitării profesiei de avocat și obiect unic de activitate - exercitarea profesiei de avocat. Se individualizează prin numele a cel puțin unuia dintre asociați, urmat de sintagma „societate profesională de avocați cu răspundere limitată”.
273
Ce modalități de exercitare a profesiei de avocat sunt reglementate de lege?
Modalitățile de exercitare a profesiei de avocat reglementate de lege includ: avocat titular al cabinetului individual, avocat asociat în cabinete asociate, avocat asociat în societatea civilă profesională, avocat asociat în societatea profesională cu răspundere limitată, avocat colaborator și avocat salarizat în interiorul profesiei.
274
Care este diferența dintre un avocat colaborator și un avocat salarizat?
Avocatul colaborator este un avocat care își dedică activitatea unei forme de exercitare a profesiei în temeiul unui contract de colaborare, fără a avea clientelă proprie în afara acestei forme. Avocatul salarizat este un avocat subordonat unei forme de exercitare a profesiei, în temeiul unui contract de salarizare, fără drept de clientelă proprie și cu obligația de a lucra exclusiv pentru forma respectivă.
275
Cum încetează un contract de colaborare sau salarizare în cadrul profesiei de avocat?
Contractul de colaborare poate fi denunțat de oricare dintre părți cu cel puțin 3 luni înainte, iar colaborarea încetează prin ajungere la termen sau în cazul unei culpe grave a colaboratorului, fără preaviz. Contractul de salarizare încetează prin expirarea duratei pentru care a fost încheiat, prin denunțare unilaterală de către oricare dintre părți cu un preaviz de o lună, sau fără preaviz când una dintre părți își încalcă grav obligațiile contractuale.
276
Ce reguli trebuie respectate pentru încheierea unui contract de colaborare între avocați?
Contractul de colaborare trebuie să fie încheiat în formă scrisă și să includă dispoziții privind formarea profesională inițială, în cazul avocaților stagiari. De asemenea, trebuie să menționeze drepturile și obligațiile părților, inclusiv clauze privind clientela personală, onorariile și retrocedările lunare de onorarii.
277
Ce stipulează articolele 2 și 6 din Legea nr. 514/2003 privind exercitarea profesiei de consilier juridic?
Articolele 2 și 6 din Legea nr. 514/2003 stipulează că persoana care este consilier juridic își exercită atribuțiile prin îndeplinirea sarcinilor ce îi revin ca urmare a numirii în funcție sau a angajării printr-un contract individual de muncă, având drepturile și obligațiile care decurg din această calitate. Consilierii juridici pot fi numiți în funcție sau angajați în muncă, având statutul de funcționari publici sau de salariați.
278
Ce restricții există în privința formelor de exercitare a profesiei de consilier juridic?
Consilierii juridici nu pot fi angajați cu contract individual de muncă pentru a desfășura activități de consultanță, reprezentare sau asistență juridică în cadrul unui angajator care dorește să desfășoare astfel de activități, acestea putând fi îndeplinite exclusiv de avocați. Legea nu permite organizarea și asocierea consilierilor juridici în societăți comerciale pentru desfășurarea de activități juridice.
279
Ce a stabilit Decizia Secțiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. XXII din 12 iunie 2006 privind organizarea consilierilor juridici în societăți comerciale?
Decizia a stabilit că cererile de autorizare și de înmatriculare a societăților comerciale de consultanță, asistență și reprezentare juridică sunt inadmisibile. Instanța supremă a motivat că Legea nr. 514/2003 nu permite organizarea și asocierea consilierilor juridici în astfel de societăți, deoarece activitățile juridice de consultanță și reprezentare juridică nu sunt considerate acte sau fapte de comerț și pot fi desfășurate doar de avocați, notari publici sau executori judecătorești.
280
Există structuri profesionale reglementate legal pentru consilierii juridici similar celor pentru avocați?
Legea nr. 514/2003 nu consacră structuri profesionale reglementate legal pentru consilierii juridici similar celor pentru avocați. Totuși, consilierii juridici au posibilitatea de a se constitui în asociații profesionale în scopul apărării și promovării intereselor profesionale, în condițiile legii privind asocierea și constituirea persoanelor juridice.
281
Ce este Colegiul teritorial al consilierilor juridici și ce rol are?
Colegiul teritorial al consilierilor juridici este organizația profesională creată pentru toți consilierii juridici dintr-un județ sau din municipiul București. Acesta asigură organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic în mod unitar și apără drepturile și interesele legitime ale consilierilor juridici. Colegiul teritorial are personalitate juridică, patrimoniu și buget propriu și are independență organizatorică, stabilindu-și propriile statute și organe de conducere.
282
Care sunt principalele atribuții ale Colegiului teritorial al consilierilor juridici?
Printre principalele atribuții ale Colegiului teritorial se numără ținerea evidenței membrilor colegiului, întocmirea anuală a Tabloului consilierilor juridici, sesizarea autorității disciplinare competente pentru aplicarea sancțiunilor disciplinare și stabilirea statutului profesional al consilierilor juridici din județul respectiv.
283
Ce este Uniunea Colegiilor Consilierilor Juridici din România (U.C.C.J.R.) și ce scop are?
U.C.C.J.R. este structura națională a consilierilor juridici, formată din toate colegiile consilierilor juridici din România. Are drept scop organizarea unitară a exercitării profesiei de consilier juridic în România, fiind persoană juridică de interes general, cu patrimoniu și buget propriu. Organele de conducere ale U.C.C.J.R. includ Congresul Colegiilor Consilierilor Juridici, Consiliul U.C.C.J.R., Biroul executiv, Președintele, Prim-vicepreședintele și vicepreședinții.
284
Cum sunt structurate profesional consilierii juridici la nivel județean și național?
La nivel județean, consilierii juridici sunt organizați în colegii teritoriale care au independență organizatorică și asigură exercitarea profesiei în mod unitar. La nivel național, consilierii juridici sunt organizați în Uniunea Colegiilor Consilierilor Juridici din România (U.C.C.J.R.), care cuprinde toate colegiile teritoriale și asigură organizarea unitară a profesiei la nivel central.
285
Care sunt organele de conducere ale U.C.C.J.R.?
Organele de conducere ale U.C.C.J.R. sunt Congresul Colegiilor Consilierilor Juridici din România, Consiliul U.C.C.J.R., Biroul executiv, Președintele, Prim-vicepreședintele și vicepreședinții. De asemenea, în structura centrală a U.C.C.J.R. funcționează secretarul general, Comisia centrală de cenzori, Comisia centrală de disciplină și Comisia metodologică de organizare și exercitare a profesiei de consilier juridic.
286
Cum se asigură evidența și organizarea profesiei de consilier juridic la nivel teritorial?
Colegiile teritoriale ale consilierilor juridici țin evidența membrilor lor, întocmesc anual Tabloul consilierilor juridici și comunică modificările intervenite U.C.C.J.R. și altor instituții relevante. De asemenea, acestea sesizează autoritatea disciplinară competentă pentru aplicarea sancțiunilor disciplinare și asigură respectarea drepturilor și intereselor legitime ale consilierilor juridici la nivel județean.
287
Cum se compară statutul profesional al consilierilor juridici cu cel al avocaților în ceea ce privește asocierea în forme de exercitare a profesiei?
Statutul consilierilor juridici nu permite asocierea în forme de exercitare a profesiei similare cu cele ale avocaților. Consilierii juridici își exercită profesia exclusiv prin angajare sau numire, fără posibilitatea de a se asocia în societăți comerciale de consultanță juridică, așa cum pot avocații în cadrul cabinetelor individuale, cabinetelor asociate sau societăților civile profesionale.
288
Care sunt drepturile și obligațiile consilierilor juridici numiți în funcție comparativ cu cei angajați prin contract individual de muncă?
Consilierii juridici numiți în funcție au statut de funcționari publici și sunt supuși reglementărilor Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, în timp ce consilierii juridici angajați prin contract individual de muncă sunt considerați salariați și li se aplică prevederile Codului muncii. Aceasta diferențiere implică regimuri distincte în ceea ce privește drepturile și obligațiile profesionale, răspunderea juridică și normele de conduită profesională.
289
Ce rol joacă Colegiul teritorial al consilierilor juridici în organizarea profesiei de consilier juridic?
Colegiul teritorial al consilierilor juridici asigură organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic în mod unitar la nivel județean sau al municipiului București. Acesta ține evidența membrilor, întocmește anual Tabloul consilierilor juridici, sesizează autoritățile competente pentru aplicarea sancțiunilor disciplinare și apără drepturile și interesele legitime ale consilierilor juridici.
290
În ce mod Uniunea Colegiilor Consilierilor Juridici din România (U.C.C.J.R.) contribuie la organizarea profesiei de consilier juridic?
U.C.C.J.R. coordonează activitatea colegiilor teritoriale la nivel național, asigurând o organizare unitară a profesiei de consilier juridic. Aceasta are rolul de a reprezenta consilierii juridici în relațiile cu autoritățile publice, de a elabora norme metodologice și de a coordona activitatea disciplinară. U.C.C.J.R. funcționează ca persoană juridică de interes general, cu patrimoniu și buget propriu, contribuind la promovarea și apărarea intereselor profesionale ale consilierilor juridici.
291
Care este diferența principală dintre structurile profesionale ale avocaților și cele ale consilierilor juridici?
Principala diferență constă în reglementarea legală și formalizarea structurilor profesionale. În timp ce profesia de avocat este reglementată de Legea nr. 51/1995, care stabilește clar formele de exercitare a profesiei și structurile organizatorice (barouri și U.N.B.R.), profesia de consilier juridic este reglementată de Legea nr. 514/2003, care permite doar constituirea de asociații profesionale fără a detalia forme specifice de exercitare a profesiei similare cu cele ale avocaților.
292
Cum se realizează evidența consilierilor juridici la nivel teritorial și național?
La nivel teritorial, colegiile consilierilor juridici țin evidența membrilor lor și întocmesc anual Tabloul consilierilor juridici, care este comunicat U.C.C.J.R. și altor instituții relevante. La nivel național, U.C.C.J.R. centralizează aceste date și asigură o evidență unitară a consilierilor juridici din România, facilitând astfel coordonarea și organizarea profesiei la nivel central.
293
Care sunt principalele atribuții ale U.C.C.J.R.?
U.C.C.J.R. are atribuții de coordonare și reprezentare la nivel național, inclusiv organizarea unitară a profesiei de consilier juridic, elaborarea normelor metodologice de organizare și exercitare a profesiei, reprezentarea consilierilor juridici în relațiile cu autoritățile publice și instituțiile centrale, coordonarea activității disciplinare și gestionarea patrimoniului și bugetului propriu.
294
Ce presupune independența organizatorică a colegiilor teritoriale ale consilierilor juridici?
Independența organizatorică a colegiilor teritoriale le permite acestora să își stabilească propriile statute, să își definească modul de organizare și funcționare și să își desemneze organele de conducere. Aceasta asigură autonomie în gestionarea activităților interne și în apărarea intereselor profesionale ale consilierilor juridici membri.
295
Ce este și ce rol are Comisia centrală de disciplină în structura U.C.C.J.R.?
Comisia centrală de disciplină este organul responsabil cu gestionarea cazurilor de abateri disciplinare ale consilierilor juridici la nivel național. Aceasta analizează și soluționează plângerile disciplinare, aplică sancțiuni conform normelor stabilite și contribuie la menținerea standardelor de conduită profesională în cadrul profesiei de consilier juridic.
296
Ce presupune exercitarea profesiei de avocat?
Exercitarea profesiei de avocat presupune o bună pregătire profesională și un comportament moral adecvat, avocații fiind constituiți într-un corp profesional structurat pe principii liberale.
297
Care sunt condițiile pentru a deveni membru al unui barou din România?
Persoana trebuie să aibă exercițiul drepturilor civile și politice, să fie licențiată a unei facultăți de drept cu durata stabilită de lege, să nu se afle în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute de lege și să fie aptă din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei.
298
Cum se depune cererea de primire în profesia de avocat?
Cererea se adresează decanului baroului unde solicitantul intenționează să exercite profesia și trebuie să cuprindă elementele de identificare ale solicitantului, diploma de licență, eventuale funcții juridice anterioare și declarația că nu se află în cazuri de nedemnitate sau incompatibilitate.
299
Ce se întâmplă după depunerea cererii de primire în profesie?
Cererea se afișează la sediul baroului și pe pagina de internet a U.N.B.R., iar terții pot formula opoziții în termen de 10 zile. Decanul numește un avocat-raportor pentru a investiga moralitatea și demnitatea solicitantului. Consiliul baroului soluționează cererea și eventualele opoziții, apoi pronunță o hotărâre motivată asupra cererii.
300
Cum se realizează primirea în profesia de avocat?
Primirea în profesie se realizează prin promovarea examenului organizat de U.N.B.R., care are loc cel puțin o dată pe an la nivel național. Examenul se susține la cinci materii, din care cel puțin trei sunt examinate în scris.
301
Cine poate accede în profesie fără examen?
Judecătorii I.C.C.J. și judecătorii de la instanțele internaționale, cărora le-a expirat mandatul sau au fost eliberați din motive neimputabile, pot accede în profesie fără susținerea examenului.
302
Ce trebuie să facă un solicitant admis în profesie pentru a fi înscris în barou?
Solicitantul admis trebuie să depună un jurământ solemn și să renunțe la orice situație de incompatibilitate. Decizia de primire în profesie va produce efecte numai după încetarea stării de incompatibilitate.
303
Ce reprezintă stagiul profesional al avocatului?
Stagiul profesional este perioada inițială de exercitare a profesiei, având scopul de a pregăti și forma profesional avocatul în vederea obținerii titlului de avocat definitiv. Stagiul este obligatoriu, efectiv și durează 2 ani.
304
Care este importanța recunoașterii dreptului la avocat și a asistenței juridice oferite de avocați?
Dreptul la avocat și asistența juridică sunt esențiale pentru realizarea dreptului la apărare, fiind componente fundamentale ale justiției și ale unui proces echitabil.
305
Cum se justifică monopolul avocaților asupra activităților juridice în România?
Monopolul avocaților este justificat prin importanța publică a profesiei și prin necesitatea asigurării calității serviciilor juridice. Avocații sunt singurii abilitați să ofere o gamă completă de servicii juridice și să reprezinte orice persoană fizică sau juridică în cadrul unor proceduri jurisdicționale.
306
Ce este U.N.B.R. și cum funcționează în cadrul profesiei de avocat?
U.N.B.R. (Uniunea Națională a Barourilor din România) este organismul reprezentativ al profesiei de avocat, având rolul de a coordona și reglementa activitatea avocaților la nivel național. U.N.B.R. este declarat de lege ca fiind persoană juridică de interes public și are competențe de reglementare internă, administrativă, jurisdicțională disciplinară și de reprezentare a profesiei.
307
Ce înseamnă că profesia de avocat este considerată liberală și independentă?
Profesia de avocat este considerată liberală și independentă deoarece avocații își exercită profesia cu independență pe plan intelectual și fără subordonare pe plan material. Avocații nu primesc sarcini de serviciu și nu sunt remunerați prin salarizare, ci prin onorarii negociate direct cu clienții lor.
308
Care sunt consecințele publicității și interesului public în organizarea profesiei de avocat?
Publicitatea și interesul public în organizarea profesiei de avocat implică faptul că statul are un interes în calitatea și buna funcționare a profesiei. Aceasta duce la reglementări stricte și supraveghere pentru a asigura că avocații își îndeplinesc rolul în mod etic și eficient, contribuind astfel la funcționarea corectă a sistemului judiciar.
309
Ce rol joacă U.N.B.R. în admiterea și formarea profesională a avocaților?
U.N.B.R. are competența de a reglementa procesul de admitere în profesia de avocat și de a asigura formarea profesională continuă a avocaților. Aceasta include organizarea examenelor de admitere, cursurilor de formare și verificarea competențelor profesionale ale avocaților.
310
Ce prerogative de drept public au structurile organizatorice ale profesiei de avocat?
Structurile organizatorice ale profesiei de avocat au prerogative de drept public, inclusiv competențe de reglementare internă, administrativă exclusivă privind admiterea în profesie, competență jurisdicțională disciplinară și de reprezentare a profesiei în raporturile cu autoritățile publice.
311
Cum este asigurată independența profesiei de avocat în România?
Independența profesiei de avocat în România este asigurată prin reglementările legale care separă profesia de stat și de alte autorități publice. Avocații sunt organizați în barouri autonome și conduși de structuri alese democratic la nivel local și național, inclusiv U.N.B.R., care asigură respectarea principiului autonomiei profesiei.
312
Ce înseamnă unicitatea organizării profesiei de avocat și cum este aceasta garantată?
Unicitatea organizării profesiei de avocat înseamnă că există o singură U.N.B.R. și un singur barou în fiecare circumscripție administrativ-teritorială. Aceasta este garantată de lege, care interzice înființarea de barouri paralele sau alte structuri organizatorice fără autorizația legală.
313
Cum se realizează controlul actelor emise de structurile organizatorice ale profesiei de avocat?
Controlul actelor emise de structurile organizatorice ale profesiei de avocat se realizează prin instanțele de contencios administrativ, conform Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004. Actele organelor profesiei pot fi atacate în justiție de către cei care se consideră vătămați, după parcurgerea căilor de atac prevăzute de Legea nr. 51/1995.
314
Ce reprezintă principiul autonomiei structurilor organizatorice ale profesiei de avocat?
Principiul autonomiei structurilor organizatorice ale profesiei de avocat înseamnă că avocații sunt organizați în barouri independente de stat și de alte profesii juridice. Autonomia este asigurată prin alegerea democratică a organelor de conducere și prin adoptarea deciziilor în mod independent, fără intervenția statului.
315
Care sunt consecințele principiului descentralizării în organizarea profesiei de avocat?
Principiul descentralizării în organizarea profesiei de avocat implică faptul că barourile au competențe proprii și funcționează autonom în cadrul U.N.B.R. Deciziile privind organizarea, exercitarea profesiei și răspunderea disciplinară a avocaților sunt luate la nivel local de consiliile barourilor, în conformitate cu reglementările legale și statutare.
316
Cum se reflectă continuitatea structurilor organizatorice ale profesiei de avocat în istoria acestora?
Continuitatea structurilor organizatorice ale profesiei de avocat este evidentă în faptul că, de la înființarea lor, acestea au funcționat fără întrerupere, trecând dintr-o formă în alta prin efectul legii. Chiar și schimbările de denumire și perioadele de transformare nu au afectat existența și natura juridică a structurilor, asigurând succesiunea universală și recunoașterea drepturilor neîntrerupte ale avocaților.
317
Ce rol are Congresul avocaților în cadrul U.N.B.R.?
Congresul avocaților este organul suprem de conducere al U.N.B.R., având rolul de a adopta decizii majore privind organizarea și funcționarea profesiei de avocat la nivel național. Congresul stabilește direcțiile de politică profesională, aprobă bugetul U.N.B.R., alege membrii consiliului și ai comisiei permanente, și adoptă modificări la Statutul profesiei de avocat.
318
Ce este baroul și care sunt principalele sale caracteristici?
Baroul este constituit din toți avocații dintr-un județ sau din municipiul București, fiind organizat pe lângă fiecare tribunal. Are personalitate juridică, patrimoniu și buget propriu, format din contribuția membrilor săi. Organele de conducere ale baroului includ adunarea generală, consiliul și decanul, iar alte organe cu caracter independent sunt comisia de cenzori, comisia de disciplină și Curtea de Arbitraj Profesional a Avocaților.
319
Ce reprezintă adunarea generală a baroului și care sunt principalele sale atribuții?
Adunarea generală este alcătuită din toți avocații înscriși în tabloul baroului, cu drept de exercitare a profesiei. Este un organ deliberativ, ale cărui hotărâri sunt obligatorii pentru toți avocații din baroul respectiv. Printre atribuțiile sale se numără stabilirea măsurilor pentru exercitarea profesiei, alegerea și revocarea decanului și a membrilor consiliului, aprobarea proiectului de buget al baroului și propunerea de candidați pentru Comisia centrală de disciplină.
320
Cum este organizată și funcționează adunarea generală a baroului?
Adunarea generală se întrunește în ședință ordinară anual, în primul trimestru, la convocarea consiliului baroului, și în ședință extraordinară la convocarea consiliului sau a comisiei de cenzori. Convocarea se face prin afișare la sediul baroului și publicare într-un ziar local cu cel puțin 15 zile înainte de data stabilită. Ședințele sunt conduse de decan împreună cu 5 membri aleși prin vot deschis.
321
Care sunt condițiile de cvorum pentru desfășurarea adunării generale a baroului?
Adunarea generală este legal constituită cu participarea majorității membrilor. Dacă numărul legal nu este întrunit, o nouă adunare generală se stabilește în termen de cel mult 15 zile, fiind legal constituită cu participarea a cel puțin o treime din numărul total al membrilor. În cazul alegerilor organelor de conducere, sunt necesare condiții de cvorum mai severe.
322
Ce atribuții are consiliul baroului?
Consiliul baroului adoptă hotărâri pentru aplicarea și respectarea legii și statutului profesiei, duce la îndeplinire hotărârile organelor superioare, întocmește tabloul anual al avocaților, organizează controlul profesional și disciplinar, aprobă primirea în profesie și transferurile, verifică și autorizează formele de exercitare a profesiei, coordonează activitatea filialei C.A.A., și soluționează contestațiile privind onorariile.
323
Care sunt atribuțiile decanului baroului?
Decanul reprezintă baroul în relațiile cu persoanele fizice și juridice, prezidează ședințele consiliului, aprobă cererile de asistență juridică gratuită, exercită căile de atac împotriva hotărârilor comisiei de disciplină, ordonanțează cheltuielile baroului, ia măsuri privind conducerea baroului și încearcă medierea litigiilor între membrii baroului.
324
Ce este Uniunea Națională a Barourilor din România (U.N.B.R.) și care sunt organele sale de conducere?
U.N.B.R. este formată din toate barourile din România, este persoană juridică de interes public, cu patrimoniu și buget propriu. Organele de conducere ale U.N.B.R. sunt Congresul avocaților, Consiliul U.N.B.R., Comisia permanentă a U.N.B.R. și președintele U.N.B.R. Alte organe funcționale includ Comisia centrală de cenzori și Comisia centrală de disciplină.
325
Ce atribuții are Congresul avocaților?
Congresul avocaților este organul suprem de conducere a profesiei de avocat, hotărârile sale fiind definitive și obligatorii. Analizează și aprobă raportul anual al Consiliului U.N.B.R., alege și revocă membrii Consiliului U.N.B.R., adoptă și modifică statutul profesiei și al Casei de Asigurări a Avocaților, aprobă bugetul anual și execuția bugetară a U.N.B.R. și C.A.A., și stabilește cota de contribuție a barourilor.
326
Ce rol are Consiliul U.N.B.R.?
Consiliul U.N.B.R. este organul reprezentativ și deliberativ al barourilor din România, asigurând activitatea permanentă a U.N.B.R. și ducând la îndeplinire hotărârile Congresului avocaților. Organizează examenul de primire în profesie și de dobândire a titlului profesional de avocat definitiv, supraveghează serviciul statistic general, editează publicațiile U.N.B.R., întocmește bugetul și rapoartele anuale, și controlează activitatea C.A.A.
327
Ce atribuții are Comisia Permanentă a U.N.B.R.?
Comisia Permanentă a U.N.B.R. este organul executiv al Consiliului U.N.B.R., având activitate permanentă și de legătură cu barourile. Duce la îndeplinire hotărârile Congresului avocaților și ale Consiliului U.N.B.R., organizează serviciile Consiliului și ale U.N.B.R., aprobă organigramele și statele de funcții ale U.N.B.R., C.A.A. și I.N.P.P.A., și supraveghează executarea bugetară.
328
Ce rol are președintele U.N.B.R.?
Președintele U.N.B.R. reprezintă corpul profesional al avocaților, fiind ales pentru un mandat de 4 ani. Reprezintă U.N.B.R. în relațiile interne și internaționale, convoacă și conduce ședințele Consiliului și ale Comisiei permanente, ordonanțează cheltuielile bugetare, supraveghează relațiile dintre structurile centrale și barouri, și asigură desfășurarea corespunzătoare a activității avocaților la instanțele judecătorești.
329
În ce cazuri și condiții se acordă asistența judiciară de către barouri?
Asistența judiciară se acordă în cauzele penale unde apărarea este obligatorie, în alte cauze pentru ajutor public judiciar, și la solicitarea organelor administrației publice locale. Avocatul delegat nu poate primi remunerații de la client, iar asistența juridică gratuită poate fi retrasă dacă a fost obținută prin fraudă sau dacă starea materială a solicitantului s-a ameliorat.
330
Cum este organizată activitatea de acordare a asistenței judiciare de către barouri?
Baroul organizează servicii de asistență judiciară la sediul tuturor instanțelor de judecată, conduse de un avocat definitiv sau un director angajat prin concurs. Baroul menține un registru de asistență judiciară, în care avocații sunt înscriși în funcție de experiență și calificare. Asistența judiciară se acordă pe baza unei comunicări scrise din partea instanței sau a altor autorități competente.
331
Care sunt formele de exercitare a profesiei de avocat în România conform Legii nr. 51/1995?
Conform Legii nr. 51/1995, formele de exercitare a profesiei de avocat în România sunt cabinetele individuale, cabinetele asociate, societățile civile profesionale și societățile profesionale cu răspundere limitată.
332
Care sunt regulile comune tuturor formelor de exercitare a profesiei de avocat?
Regulile comune includ: doar avocații definitivi pot fi titulari ai formelor de exercitare a profesiei; formele de exercitare a profesiei au dreptul la proprietate comună; avocații pot schimba forma de exercitare a profesiei cu înștiințarea baroului; formele asociative se raportează, în general, la avocați din același barou; formele de exercitare a profesiei se pot transfera între avocați definitivi sau pot fi lichidate; între formele de exercitare a profesiei se pot stabili raporturi de conlucrare profesională; formele de exercitare a profesiei se individualizează prin denumire; litigiile dintre avocați privind formele de exercitare a profesiei sunt soluționate pe cale amiabilă sau prin arbitraj.
333
Ce este un cabinet individual de avocat și cum se individualizează?
Cabinetul individual de avocat este forma de exercitare a profesiei de avocat în cadrul căreia profesează un avocat definitiv, singur sau împreună cu alți avocați colaboratori sau salarizați. Se individualizează prin indicarea numelui avocatului titular, urmat de sintagma „cabinet de avocat”. Denumirea cabinetului poate fi păstrată și după decesul titularului, cu acordul tuturor moștenitorilor.
334
Ce reprezintă cabinetele de avocat asociate și cum se formează acestea?
Cabinetele de avocat asociate iau naștere în urma unirii unor cabinete individuale pentru a exercita în comun profesia, printr-o convenție încheiată în formă scrisă între avocații titulari, înregistrată la barou. Drepturile și obligațiile avocaților asociați își păstrează caracterul personal și nu pot fi cedate. Cabinetele asociate se individualizează prin numele tuturor titularilor, urmate de sintagma „cabinete de avocat asociate”.
335
Ce este o societate civilă profesională de avocați și cum se constituie aceasta?
Societatea civilă profesională de avocați se constituie din doi sau mai mulți avocați definitivi care contribuie în natură sau numerar la constituirea unui patrimoniu de afectațiune în vederea desfășurării activității profesionale. Se individualizează prin numele a cel puțin unuia dintre asociați, urmate de sintagma „societate civilă de avocați”.
336
Ce este o societate profesională de avocați cu răspundere limitată și ce particularități are aceasta?
Societatea profesională de avocați cu răspundere limitată se constituie prin asocierea a cel puțin doi avocați definitivi, indiferent dacă aparțin unor forme de exercitare a profesiei diferite. Are personalitate juridică, patrimoniu de afectațiune destinat exercitării profesiei de avocat și obiect unic de activitate - exercitarea profesiei de avocat. Se individualizează prin numele a cel puțin unuia dintre asociați, urmat de sintagma „societate profesională de avocați cu răspundere limitată”.
337
Ce modalități de exercitare a profesiei de avocat sunt reglementate de lege?
Modalitățile de exercitare a profesiei de avocat reglementate de lege includ: avocat titular al cabinetului individual, avocat asociat în cabinete asociate, avocat asociat în societatea civilă profesională, avocat asociat în societatea profesională cu răspundere limitată, avocat colaborator și avocat salarizat în interiorul profesiei.
338
Care este diferența dintre un avocat colaborator și un avocat salarizat?
Avocatul colaborator este un avocat care își dedică activitatea unei forme de exercitare a profesiei în temeiul unui contract de colaborare, fără a avea clientelă proprie în afara acestei forme. Avocatul salarizat este un avocat subordonat unei forme de exercitare a profesiei, în temeiul unui contract de salarizare, fără drept de clientelă proprie și cu obligația de a lucra exclusiv pentru forma respectivă.
339
Cum încetează un contract de colaborare sau salarizare în cadrul profesiei de avocat?
Contractul de colaborare poate fi denunțat de oricare dintre părți cu cel puțin 3 luni înainte, iar colaborarea încetează prin ajungere la termen sau în cazul unei culpe grave a colaboratorului, fără preaviz. Contractul de salarizare încetează prin expirarea duratei pentru care a fost încheiat, prin denunțare unilaterală de către oricare dintre părți cu un preaviz de o lună, sau fără preaviz când una dintre părți își încalcă grav obligațiile contractuale.
340
Ce reguli trebuie respectate pentru încheierea unui contract de colaborare între avocați?
Contractul de colaborare trebuie să fie încheiat în formă scrisă și să includă dispoziții privind formarea profesională inițială, în cazul avocaților stagiari. De asemenea, trebuie să menționeze drepturile și obligațiile părților, inclusiv clauze privind clientela personală, onorariile și retrocedările lunare de onorarii.
341
Ce stipulează articolele 2 și 6 din Legea nr. 514/2003 privind exercitarea profesiei de consilier juridic?
Articolele 2 și 6 din Legea nr. 514/2003 stipulează că persoana care este consilier juridic își exercită atribuțiile prin îndeplinirea sarcinilor ce îi revin ca urmare a numirii în funcție sau a angajării printr-un contract individual de muncă, având drepturile și obligațiile care decurg din această calitate. Consilierii juridici pot fi numiți în funcție sau angajați în muncă, având statutul de funcționari publici sau de salariați.
342
Ce restricții există în privința formelor de exercitare a profesiei de consilier juridic?
Consilierii juridici nu pot fi angajați cu contract individual de muncă pentru a desfășura activități de consultanță, reprezentare sau asistență juridică în cadrul unui angajator care dorește să desfășoare astfel de activități, acestea putând fi îndeplinite exclusiv de avocați. Legea nu permite organizarea și asocierea consilierilor juridici în societăți comerciale pentru desfășurarea de activități juridice.
