Mor Xd Flashcards
(201 cards)
1
Q
Care sunt instanțele judecătorești din România menționate în Constituție și Legea nr. 304/2022?
A
Instanțele judecătorești din România sunt: Înalta Curte de Casație și Justiție, curțile de apel, tribunalele, tribunalele specializate, instanțele militare și judecătoriile.
2
Q
Ce este competența materială și cum se împarte aceasta?
A
Competența materială determină tipurile de cereri care sunt atribuite unei anumite categorii de instanțe spre soluționare și se împarte în competență materială funcțională (după felul atribuțiilor jurisdicționale) și competență materială procesuală (în raport cu obiectul, natura sau valoarea litigiului dedus judecății).
3
Q
Ce înseamnă competența teritorială a instanțelor judecătorești?
A
Competența teritorială delimitează spațial prerogativele de jurisdicție între instanțe de același grad pentru fiecare caz concret.
4
Q
Care sunt regulile de compunere a completurilor de judecată în primă instanță?
A
De principiu, completurile de judecată în primă instanță sunt formate dintr-un singur judecător, cu excepția cauzelor privind conflictele de muncă și asigurări sociale, unde completul este format dintr-un judecător și doi asistenți judiciari.
5
Q
Cum se constituie completul de divergență și ce rol are acesta?
A
Completul de divergență se constituie prin includerea în completul de judecată a președintelui sau vicepreședintelui instanței, a președintelui de secție ori a judecătorului din planificarea de permanență. Acesta intervine atunci când cei doi judecători ai completului nu ajung la un acord asupra hotărârii ce urmează a se pronunța.
6
Q
Care este compunerea completurilor de apel și recurs la nivelul tribunalelor și curților de apel?
A
Apelurile se judecă în complet format din 2 judecători, iar recursurile se judecă în complet format din 3 judecători.
7
Q
Ce se întâmplă în cazul în care judecătorii din completul de apel nu ajung la un acord asupra hotărârii?
A
Procesul va fi reluat într-un complet de divergență, care va dezbate doar asupra punctelor rămase în divergență și va delibera pentru a forma o majoritate.
8
Q
Cum se stabilesc compunerea completurilor de judecată la începutul fiecărui an?
A
Compunerea completurilor de judecată este stabilită de colegiul de conducere al instanței respective la începutul fiecărui an și se numerotează pe instanță sau, după caz, pe secții.
9
Q
Ce principii trebuie respectate în distribuirea dosarelor completurilor de judecată?
A
Distribuirea dosarelor completurilor de judecată trebuie să respecte principiul distribuirii aleatorii și principiul continuității completului de judecată.
10
Q
Care sunt principalele atribuții ale președintelui unei instanțe?
A
Președintele instanței exercită atribuțiile manageriale pentru organizarea eficientă a activității acesteia, asigură și verifică respectarea obligațiilor statutare și a regulamentelor de către judecători și personalul auxiliar de specialitate.
11
Q
Cine poate asista președintele unei instanțe și în ce condiții?
A
Președintele poate fi asistat de unul sau doi vicepreședinți, în funcție de volumul de activitate și complexitatea cauzelor instanței.
12
Q
Ce rol are președintele secției unei instanțe?
A
Președintele secției organizează activitatea administrativ-judiciară a secției, asigură buna desfășurare a activității de judecată, coordonează activitatea de unificare a practicii judiciare la nivelul secției și îndrumă activitatea administrativ-judiciară a personalului secției.
13
Q
Ce este colegiul de conducere al unei instanțe și cum este constituit?
A
Colegiul de conducere este format dintr-un număr impar de membri și este compus din președintele instanței și judecători aleși pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor.
14
Q
Care sunt principalele atribuții ale colegiului de conducere al instanței?
A
Colegiul de conducere hotărăște cu privire la problemele generale de conducere a instanței, propune înființarea de secții ale instanțelor, stabilește componența secțiilor și completelor specializate și dispune participarea unor judecători de la alte secții în cazuri excepționale.
15
Q
Cum se organizează adunările generale ale judecătorilor?
A
Adunările generale ale judecătorilor se organizează anual sau ori de câte ori este necesar, fiind convocate de președintele instanței, la solicitarea unei treimi din numărul judecătorilor sau de către Plenul C.S.M., Secția pentru judecători a C.S.M. sau colegiul de conducere al instanței.
16
Q
Ce instanțe militare există în România?
A
Instanțele militare din România sunt tribunalele militare din București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara, precum și Curtea Militară de Apel București.
17
Q
Ce competențe au instanțele militare?
A
Instanțele militare au competență exclusiv în materie penală, judecând infracțiunile comise de militari, precum și alte infracțiuni prevăzute de lege.
18
Q
Cine gestionează bugetele instanțelor militare?
A
Bugetele instanțelor militare sunt gestionate de Ministerul Apărării Naționale, ministrul apărării naționale având calitatea de ordonator principal de credite.
19
Q
Cine conduce instanțele militare?
A
Fiecare instanță militară este condusă de un președinte, ajutat de un vicepreședinte, iar colegiile de conducere sunt alcătuite din președinte și vicepreședinți, aleși pe o perioadă de 3 ani în Adunarea Generală a judecătorilor.
20
Q
Ce rol are Înalta Curte de Casație și Justiție (I.C.C.J.)?
A
Principala misiune a I.C.C.J. este asigurarea interpretării și aplicării unitare a legii de către celelalte instanțe judecătorești din România.
21
Q
Cum este organizată I.C.C.J.?
A
I.C.C.J. este organizată în patru secții: secția I civilă, secția a II-a civilă, secția penală și secția de contencios administrativ și fiscal.
22
Q
Cine conduce I.C.C.J. și ce atribuții are? (continuare)
A
I.C.C.J. este condusă de un președinte, doi vicepreședinți și colegiul de conducere. Președintele reprezintă I.C.C.J. în relațiile interne și internaționale și poate verifica modul de punere în aplicare a supravegherilor tehnice realizate de organele de urmărire penală. Colegiul de conducere aprobă regulamentul de organizare și funcționare administrativă, precum și statul de funcții și de personal al I.C.C.J.
23
Q
Ce atribuții are Adunarea generală a judecătorilor I.C.C.J.?
A
Adunarea generală a judecătorilor I.C.C.J. se întrunește pentru aprobarea raportului anual de activitate, aprobarea bugetului I.C.C.J., cu avizul consultativ al Ministerului Finanțelor Publice, și pentru alegerea celor doi membri ai C.S.M. din rândul judecătorilor I.C.C.J.
24
Q
Ce cauze soluționează Secția I și a II-a civilă, Secția penală și Secția de contencios administrativ și fiscal ale I.C.C.J.?
A
Aceste secții soluționează recursurile și recursurile în casație din materie penală împotriva hotărârilor pronunțate de curțile de apel și alte hotărâri, în cazurile prevăzute de lege. Secția penală judecă, de asemenea, în primă instanță infracțiunile săvârșite de anumite persoane cu funcții înalte.
25
Ce este Completul de 5 judecători și ce cauze soluționează acesta?
Completul de 5 judecători soluționează apelurile, recursurile în casație și contestațiile în cauzele judecate în primă instanță, respectiv în apel de Secția penală a I.C.C.J. Acesta soluționează și alte cauze date în competența sa prin lege, precum și cauzele disciplinare pentru judecători și procurori.
26
Ce cauze judecă Secțiile Unite ale I.C.C.J.?
Secțiile Unite ale I.C.C.J. au în competență sesizarea Curții Constituționale pentru controlul constituționalității legilor înainte de promulgare și soluționarea sesizărilor privind schimbarea jurisprudenței instanței supreme.
27
Cum sunt compuse completurile de judecată la I.C.C.J. în materie penală?
În materie penală, contestațiile împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii de drepturi și libertăți și judecătorii de cameră preliminară de la curțile de apel și Curtea Militară de Apel sunt soluționate de completuri formate din 2 judecători. Apelurile sunt soluționate de completuri formate din 3 judecători.
28
Care este rolul magistraților asistenți în cadrul I.C.C.J.?
Magistrații asistenți participă la ședințele de judecată ale secțiilor I.C.C.J., participând cu vot consultativ la deliberări, redactând încheieri și hotărâri, și aducând la îndeplinire orice alte sarcini încredințate de președintele I.C.C.J., vicepreședintele sau președintele secției.
29
Ce competență au completurile de 3 judecători de la I.C.C.J. în alte materii decât cea penală?
Completurile de 3 judecători de la I.C.C.J. soluționează recursurile împotriva hotărârilor pronunțate de curțile de apel și alte hotărâri în cazurile prevăzute de lege, fiind o reflexie a principiului colegialității instanței de judecată.
30
Ce măsuri pot dispune colegiile de conducere ale I.C.C.J.?
Colegiul de conducere al I.C.C.J. poate aproba înființarea de complete specializate în cadrul secțiilor I.C.C.J., în funcție de numărul și natura cauzelor, de volumul de activitate al fiecărei secții, precum și de specializarea judecătorilor.
31
Care sunt instanțele judecătorești din România?
Instanțele judecătorești din România sunt: Înalta Curte de Casație și Justiție, curțile de apel, tribunalele, tribunalele specializate, instanțele militare și judecătoriile.
32
Ce sunt normele de competență jurisdicțională?
Normele de competență jurisdicțională sunt reguli care delimitează atribuțiile instanțelor pentru buna administrare a justiției și pentru ocrotirea intereselor justițiabililor. Acestea includ competența materială și competența teritorială.
33
Ce este competența materială?
Competența materială determină tipurile de cereri atribuite unei anumite categorii de instanțe, stabilită după felul atribuțiilor jurisdicționale (judecata în primă instanță, apel, recurs) și după obiectul, natura sau valoarea litigiului.
34
Ce este competența teritorială?
Competența teritorială delimitează spațial prerogativele de jurisdicție între instanțe de același grad pentru fiecare caz concret.
35
Cum se compun completurile de judecată în primă instanță?
Completurile de judecată în primă instanță sunt formate, de regulă, dintr-un singur judecător. Excepții există în cauzele privind conflictele de muncă și asigurările sociale (un judecător și doi asistenți judiciari) și în cauzele penale de competența Înaltei Curți de Casație și Justiție (trei judecători).
36
Cum se compun completurile de judecată în apel?
Apelurile sunt judecate de completuri formate din doi judecători. În cazul în care cei doi judecători nu ajung la un acord, se constituie un complet de divergență.
37
Ce este un complet de divergență?
Un complet de divergență se constituie când cei doi judecători din completul de apel nu ajung la un acord asupra hotărârii. Acesta include președintele sau vicepreședintele instanței, președintele de secție ori un alt judecător.
38
Cum se compun completurile de judecată în recurs?
Recursurile sunt judecate în completuri formate din trei judecători, indiferent de instanța care soluționează recursul.
39
Ce principii se aplică în distribuirea dosarelor și compunerea completurilor de judecată?
Se aplică principiul distribuirii aleatorii a dosarelor și principiul continuității completului de judecată. Modificarea completurilor se poate face doar în mod excepțional, pe baza unor criterii obiective.
40
Cine conduce instanțele judecătorești?
Fiecare instanță este condusă de un președinte, iar, în funcție de volumul de activitate, acesta poate fi ajutat de unul sau mai mulți vicepreședinți.
41
Ce atribuții are președintele instanței?
Președintele instanței exercită atribuțiile manageriale pentru organizarea eficientă a activității, verifică respectarea obligațiilor statutare și regulamentare de către judecători și personalul auxiliar și desemnează judecătorii cu alte atribuții decât cele de judecată.
42
Ce rol are președintele secției instanței?
Președintele secției organizează activitatea administrativ-juridică a secției, asigură buna desfășurare a activității de judecată, formulează propuneri pentru colegiul de conducere și coordonează activitatea de unificare a practicii judiciare la nivelul secției.
43
Ce este colegiul de conducere al instanței?
Colegiul de conducere este format din președintele instanței și un număr impar de judecători aleși pe o perioadă de trei ani. Acesta hotărăște problemele generale de conducere a instanței și propune înființarea secțiilor și completelor specializate.
44
Ce rol au adunările generale ale judecătorilor?
Adunările generale ale judecătorilor dezbat activitatea anuală a instanței, aleg membrii C.S.M., analizează proiecte de acte normative și formulează puncte de vedere la solicitarea Plenului C.S.M. sau a secțiilor acestuia.
45
Ce instanțe militare există în România?
Instanțele militare din România sunt tribunalele militare din București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara, precum și Curtea Militară de Apel București.
46
Ce competențe au instanțele militare?
Instanțele militare au competență exclusiv în materie penală, judecând infracțiunile comise de militari. Tribunalul militar judecă infracțiunile comise de militari până la gradul de colonel inclusiv, iar Curtea Militară de Apel București judecă infracțiunile contra securității statului și alte infracțiuni de o gravitate extremă comise de militari.
47
Cine conduce instanțele militare?
Fiecare instanță militară este condusă de un președinte, ajutat de un vicepreședinte. Colegiile de conducere ale instanțelor militare și adunările generale ale judecătorilor militari exercită aceleași atribuții ca și colegiile de conducere și adunările generale ale instanțelor civile.
48
Cum se asigură dotarea tehnică a instanțelor militare?
Dotarea tehnică necesară informatizării instanțelor militare se asigură de Ministerul Apărării Naționale, iar instanțele militare dispun de poliția militară pusă în serviciul lor de Ministerul Apărării Naționale.
49
Ce bugete gestionează instanțele militare?
Bugetele instanțelor militare sunt gestionate de Ministerul Apărării Naționale, cu ministrul apărării naționale având calitatea de ordonator principal de credite. Proiectele de buget anual se elaborează de Curtea Militară de Apel București și se transmit Ministerului Apărării Naționale.
50
Care este originea instituției Ministerului Public?
Instituția Ministerului Public s-a născut în vechiul drept francez, în secolul al XIII-lea, când au apărut, alături de avocații regelui, și unii împuterniciți speciali, numiți „procureurs du roi”.
51
Ce reglementări au apărut în dreptul românesc pentru Ministerul Public?
Primele reglementări în materie apar în Regulamentul organic din 1832 și în Regulamentul asupra îndatoririlor procurorilor tribunalelor și divanurilor în cauzele civile și criminale.
52
Cum a fost reglementat unitar Ministerul Public în România?
Ministerul Public a fost reglementat unitar în Codul de procedură civilă din 1865, care prevedea două forme de participare a procurorului în procesul civil: ca parte principală și ca parte alăturată.
53
Ce modificări au avut loc în organizarea Ministerului Public după 1989?
Modificarea organizării, funcției și atribuțiilor Ministerului Public a constituit un obiectiv fundamental al reformei justiției inițiate după 1989.
54
Care este structura Ministerului Public în prezent?
Ministerul Public își exercită atribuțiile prin procurori constituiți în parchete pe lângă fiecare instanță judecătorească și este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (P.I.C.C.J.), toți desfășurându-și activitatea sub autoritatea ministrului justiției.
55
Ce secții pot funcționa în cadrul parchetelor?
Parchetele de pe lângă curțile de apel și tribunale au în structura lor secții conduse de procurori șefi, iar în cadrul parchetelor de pe lângă curțile de apel există și o secție pentru minori și familie.
56
Ce atribuții au prim-procurorii și procurorii generali?
Prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale și tribunalele pentru minori și familie exercită atribuții de administrare a parchetului. Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel au atribuții de coordonare și control al administrării parchetului unde funcționează, precum și al parchetelor din circumscripție.
57
Cum sunt organizate parchetele militare?
Pe lângă fiecare instanță militară funcționează un parchet militar cu statut de unitate militară, având aceeași circumscripție teritorială cu a instanțelor militare pe lângă care activează.
58
Care sunt principiile funcționării Ministerului Public?
Ministerul Public își exercită atribuțiile în temeiul legii iar procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiilor legalității, imparțialității și controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției.
59
Ce presupune principiul legalității în activitatea procurorilor?
Principiul legalității înseamnă că procurorii trebuie să respecte drepturile și libertățile fundamentale ale persoanelor, prezumția de nevinovăție, dreptul la un proces echitabil și independența instanțelor.
60
Ce înseamnă principiul imparțialității pentru procurori?
Procurorul trebuie să lupte pentru adevăr și dreptate, să facă evaluări corecte și nepătimite și să fie imun la influențe sau presiuni. Procurorul are obligația de a strânge probe atât împotriva inculpatului, cât și în favoarea acestuia.
61
Ce este principiul controlului ierarhic în Ministerul Public?
Principiul controlului ierarhic presupune că procurorii din fiecare parchet sunt subordonați conducătorului acelui parchet, iar conducătorul unui parchet este subordonat conducătorului parchetului ierarhic superior din aceeași circumscripție teritorială.
62
Care sunt atribuțiile judiciare ale Ministerului Public în procesul penal?
Atribuțiile includ sesizarea instanțelor judecătorești pentru judecarea cauzelor penale, exercitarea acțiunii civile în cazurile prevăzute de lege, participarea la ședințele de judecată și exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești.
63
Ce alte atribuții judiciar-administrative are Ministerul Public?
Alte atribuții includ efectuarea urmăririi penale, conducerea și supravegherea activității de cercetare penală efectuate de poliția judiciară și apărarea drepturilor și intereselor legitime ale minorilor și ale persoanelor puse sub interdicție.
64
Ce atribuții extrajudiciare are Ministerul Public?
Ministerul Public studiază cauzele care generează și condițiile care favorizează criminalitatea, acționează pentru prevenirea și combaterea criminalității și elaborează propuneri pentru eliminarea acestor cauze.
65
Care este structura și competența Direcției Naționale Anticorupție (D.N.A.)?
D.N.A. este o structură specializată a Ministerului Public în combaterea infracțiunilor de corupție, are personalitate juridică și sediul în capitala țării. Este condusă de un procuror-șef și are competența de a urmări penal infracțiunile de corupție, asimilate acestora și cele în legătură directă cu infracțiunile de corupție.
66
Care sunt competențele Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (D.I.I.C.O.T.)?
D.I.I.C.O.T. este specializată în combaterea criminalității organizate și terorismului, având competența de a urmări penal infracțiunile grave, inclusiv cele de omor, șantaj, sclavie, trafic de persoane și infracțiunile informatice.
67
Care este rolul Ministerului Public în sistemul judiciar?
Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății, apără ordinea de drept și drepturile și libertățile cetățenilor. Atribuțiile Ministerului Public sunt în strânsă conexiune cu funcția de înfăptuire a justiției, specifică instanțelor judecătorești.
68
Cum se raportează Ministerul Public la puterea executivă?
Legea nr. 304/2022 consacră subordonarea procurorilor față de ministrul justiției pe principiul controlului ierarhic. Ministrul justiției are competența de a propune numirea și revocarea conducerii Ministerului Public și exercită control managerial asupra procurorilor.
69
Ce caracteristici face Ministerul Public o instituție de putere sui generis?
Ministerul Public reprezintă o instituție de putere cu dublă natură, executivă și judecătorească. Această calificare exprimă atât dependența relativă față de ministrul justiției, cât și independența consacrată de lege în relațiile cu alte autorități publice și față de șefii ierarhic superiori.
70
Care este structura și rolul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (P.I.C.C.J.)?
P.I.C.C.J. are personalitate juridică, gestionează bugetul Ministerului Public și coordonează activitatea parchetelor din subordine. Este condus de procurorul general, ajutat de un prim-adjunct, un adjunct și trei consilieri. Procurorul general al P.I.C.C.J. exercită controlul asupra tuturor parchetelor și participă la ședințele I.C.C.J. în Secții Unite.
71
Ce presupune principiul legalității în activitatea Ministerului Public?
Principiul legalității înseamnă că acțiunile reprezentanților Ministerului Public trebuie să respecte drepturile și libertățile fundamentale ale persoanelor și să utilizeze mijloace legale în toate etapele procesului penal, de la urmărirea penală până la executarea hotărârilor definitive.
72
Ce înseamnă principiul imparțialității pentru procurori?
Principiul imparțialității implică obiectivitate și nepărtinire în evaluarea probelor și în adoptarea soluțiilor, procurorii fiind obligați să ia decizii libere de influențe externe și să strângă probe atât împotriva, cât și în favoarea inculpaților.
73
Cum se manifestă principiul controlului ierarhic în Ministerul Public?
Principiul controlului ierarhic se manifestă prin subordonarea procurorilor conducătorului parchetului și prin posibilitatea acestuia de a da dispoziții obligatorii, în scris și în conformitate cu legea. Procurorii pot contesta intervențiile nelegale ale procurorilor ierarhici superiori la Secția pentru procurori a C.S.M.
74
Ce atribuții are Ministerul Public în procesul penal?
Ministerul Public are atribuții precum sesizarea instanțelor pentru judecarea cauzelor penale, conducerea și supravegherea activității de cercetare penală, participarea la ședințele de judecată și exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești.
75
Care sunt atribuțiile Ministerului Public în procesul civil?
În procesul civil, Ministerul Public poate porni acțiunea civilă pentru apărarea drepturilor și intereselor legitime ale minorilor, persoanelor puse sub interdicție și dispăruților, poate interveni și pune concluzii în orice proces civil și poate exercita căi de atac împotriva hotărârilor pronunțate.
76
Ce alte atribuții judiciare și administrative are Ministerul Public?
Ministerul Public efectuează urmărirea penală în cazurile prevăzute de lege, apără drepturile și interesele legitime ale minorilor și ale persoanelor puse sub interdicție, exercită atribuțiile prevăzute de Legea contenciosului administrativ și verifică respectarea legii la locurile de detenție preventivă.
77
Care sunt competențele specifice ale Direcției Naționale Anticorupție (D.N.A.)?
D.N.A. are competența de a urmări penal infracțiunile de corupție și infracțiunile asimilate, dacă paguba materială este mai mare de 200.000 euro sau faptele sunt comise de persoane cu funcții înalte, cum ar fi deputați, senatori, membri ai Guvernului, judecători ai I.C.C.J. și Curții Constituționale.
78
Cum este organizată și funcționează Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (D.I.I.C.O.T.)?
D.I.I.C.O.T. este organizată în secții, servicii, birouri și compartimente în cadrul structurii centrale și teritoriale. Este condusă de un procuror-șef, ajutat de doi adjuncți și doi consilieri, și are competența de a urmări penal infracțiunile de criminalitate organizată și terorism.
79
Care este natura juridică a Ministerului Public?
Ministerul Public este o autoritate publică distinctă, cu o autonomie relativă și atribuții conexe activității judiciare și administrative. Are o dublă natură, executivă și judecătorească, reprezentând interesele generale ale societății și apărând ordinea de drept și drepturile și libertățile cetățenilor.
80
Care este rolul Ministerului Public în sistemul judiciar?
Ministerul Public are rolul de a reprezenta interesele generale ale societății, de a apăra ordinea de drept și drepturile și libertățile cetățenilor, fiind un element esențial în procesul de înfăptuire a justiției, dar nu are atribuții jurisdicționale propriu-zise.
81
Cum se exercită controlul ministrului justiției asupra Ministerului Public?
Ministrul justiției exercită control asupra procurorilor prin procurori desemnați de procurorul general al P.I.C.C.J. sau de procurorul-șef al D.N.A. sau D.I.I.C.O.T., verificând eficiența managerială și modul de îndeplinire a atribuțiilor de serviciu, fără a interveni în măsurile dispuse în cursul urmăririi penale sau în soluțiile adoptate.
82
Care sunt atribuțiile extrajudiciare ale Ministerului Public?
Ministerul Public studiază cauzele care generează și condițiile care favorizează criminalitatea, acționează pentru prevenirea și combaterea acesteia și contribuie la realizarea unitară a politicii penale a statului, sub coordonarea ministrului justiției.
83
Ce principii guvernează activitatea Direcției Naționale Anticorupție (D.N.A.)?
Activitatea D.N.A. este guvernată de principiul legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, fiind o structură autonomă în cadrul Ministerului Public și coordonată de procurorul general al P.I.C.C.J., dar independentă față de instanțele judecătorești și alte autorități publice.
84
Care sunt condițiile pentru numirea procurorilor în cadrul D.N.A.?
Procurorii din cadrul D.N.A. trebuie să nu fi fost sancționați disciplinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproșabilă, cel puțin 10 ani vechime în funcția de procuror sau judecător și să fi fost declarați admiși în urma unui concurs organizat în acest scop.
85
Care sunt atribuțiile Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (D.I.I.C.O.T.)?
D.I.I.C.O.T. combate criminalitatea organizată și terorismul, urmărind penal infracțiunile grave cum ar fi omorul, traficul de droguri, traficul de persoane și infracțiunile informatice, exercitându-și atribuțiile pe întreg teritoriul României.
86
Cum este organizată Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (D.I.I.C.O.T.)?
D.I.I.C.O.T. este organizată în secții, servicii, birouri și compartimente la nivel central și teritorial. Conducerea este asigurată de un procuror-șef, ajutat de doi adjuncți și doi consilieri, iar la nivelul direcției funcționează un colegiu de conducere și o adunare generală a procurorilor.
87
Ce competențe specifice are Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (D.I.I.C.O.T.)?
D.I.I.C.O.T. are competența de a urmări penal infracțiunile grave săvârșite în cadrul unui grup infracțional organizat, inclusiv infracțiunile de omor, șantaj, sclavie, fraudă informatică, trafic de droguri, falsificarea de monedă, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, și infracțiunile împotriva securității naționale.
88
Cum se manifestă principiul continuității în activitatea procurorilor?
Principiul continuității în activitatea procurorilor implică faptul că, în general, un procuror trebuie să finalizeze dosarele repartizate, exceptând cazurile de suspendare sau încetare a calității de procuror, absență justificată sau când procurorul a lăsat cauza în nelucrare nejustificat mai mult de 30 de zile. Acest principiu este similar cu cel aplicabil în activitatea judecătorilor.
89
Cum sunt protejați martorii și victimele în cauzele investigate de D.N.A. și D.I.I.C.O.T.?
Procurorii D.N.A. și D.I.I.C.O.T. pot dispune măsuri specifice de protecție a martorilor, experților și victimelor pentru a asigura desfășurarea în siguranță a activităților de urmărire penală și a proteja persoanele implicate în cauzele de competența acestor direcții.
90
Care sunt competențele specifice ale Direcției Naționale Anticorupție (D.N.A.)?
D.N.A. are competența de a urmări penal infracțiunile de corupție, infracțiunile asimilate acestora și cele în legătură directă cu infracțiunile de corupție, prevăzute de Legea nr. 78/2000, atunci când valoarea pagubei sau obiectul infracțiunii depășește anumite praguri financiare sau când sunt comise de către persoane cu funcții înalte, precum deputați, senatori, membri ai guvernului și alte categorii prevăzute de lege.
91
Cum se asigură independența procurorilor din cadrul D.N.A. și D.I.I.C.O.T.?
Independența procurorilor din cadrul D.N.A. și D.I.I.C.O.T. este asigurată prin reglementările legale care le permit să ia decizii fără intervenții externe, având posibilitatea de a contesta orice ingerințe la Secția pentru procurori a C.S.M. În plus, aceștia sunt evaluați periodic și pot fi revocați doar pentru neîndeplinirea corespunzătoare a atribuțiilor sau pentru sancțiuni disciplinare.
92
Care sunt principiile de organizare și funcționare ale Ministerului Public?
Principiile de organizare și funcționare ale Ministerului Public sunt legalitatea, imparțialitatea și controlul ierarhic, toate sub autoritatea ministrului justiției. Aceste principii asigură că activitatea procurorilor este desfășurată conform legii, fără părtinire și sub supravegherea structurilor ierarhice superioare.
93
Cum este structurat Ministerul Public pe lângă instanțele judecătorești?
Ministerul Public este structurat în parchete pe lângă fiecare instanță judecătorească, conduse de prim-procurori sau procurori generali, în funcție de nivelul instanței (judecătorii, tribunale, curți de apel). Parchetele sunt organizate pe secții, servicii și birouri, fiecare conduse de procurori șefi, și pot avea în structura lor secții specializate, în funcție de natura și numărul cauzelor.
94
Care sunt atribuțiile judiciare ale Ministerului Public în procesul civil?
În procesul civil, Ministerul Public poate porni acțiunea civilă pentru apărarea drepturilor și intereselor legitime ale minorilor, persoanelor puse sub interdicție și dispăruților, precum și în alte cazuri prevăzute de lege. Procurorul poate interveni și pune concluzii în orice proces civil pentru apărarea ordinii de drept și a intereselor cetățenilor și poate exercita căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești.
95
Care sunt atribuțiile cu caracter administrativ ale Ministerului Public?
Atribuțiile cu caracter administrativ ale Ministerului Public includ conducerea și supravegherea activității de cercetare penală efectuate de poliția judiciară, apărarea drepturilor și intereselor legitime ale minorilor și altor categorii vulnerabile, verificarea respectării legii în locurile de deținere preventivă și exercitarea atribuțiilor prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.
96
Ce măsuri pot dispune procurorii D.N.A. pentru protecția martorilor?
Procurorii D.N.A. pot dispune măsuri specifice de protecție a martorilor, experților și victimelor, precum anonimizarea identității, protecția fizică și alte măsuri necesare pentru a asigura desfășurarea în siguranță a activităților de urmărire penală și protejarea persoanelor implicate.
97
Ce competențe speciale au procurorii D.I.I.C.O.T. în privința infracțiunilor de criminalitate organizată?
Procurorii D.I.I.C.O.T. au competența de a urmări penal infracțiunile grave comise în cadrul unui grup infracțional organizat, precum omorul, traficul de persoane, frauda informatică și infracțiunile împotriva securității naționale, având atribuții extinse pentru a combate eficient criminalitatea organizată și terorismul.
98
Cum sunt organizate parchetele militare și care este specificul acestora?
Pe lângă fiecare instanță militară funcționează un parchet militar, organizat ca unitate militară cu indicativ propriu și având aceeași circumscripție teritorială cu instanțele militare. Parchetele militare sunt conduse de prim-procurori militari, iar procurorii militari cercetează infracțiunile săvârșite de către militari activi și efectuează urmărirea penală în cauzele privind fapte penale comise de militari români dislocați pe teritoriul altor state.
99
Care sunt măsurile de protecție pentru prevenirea imixtiunilor abuzive în activitatea procurorilor?
Pentru prevenirea imixtiunilor abuzive, legea prevede că controlul exercitat de ministrul justiției asupra procurorilor nu poate viza măsurile dispuse în cursul urmăririi penale și soluțiile adoptate, limitându-se la verificarea eficienței manageriale și a modului de îndeplinire a atribuțiilor de serviciu. Procurorii au posibilitatea de a contesta intervențiile procurorului ierarhic superior la Secția pentru procurori a C.S.M.
100
Ce presupune principiul controlului ierarhic în cadrul Ministerului Public?
Principiul controlului ierarhic în cadrul Ministerului Public presupune că procurorii din fiecare parchet sunt subordonați conducătorului acelui parchet, iar conducătorul unui parchet este subordonat conducătorului parchetului ierarhic superior. Dispozițiile procurorului ierarhic superior sunt obligatorii pentru procurorii din subordine, dar aceștia pot contesta intervențiile la Secția pentru procurori a C.S.M.
101
Ce atribuții are Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (D.I.I.C.O.T.)?
D.I.I.C.O.T. are atribuții în combaterea criminalității organizate și terorismului, având competența de a urmări penal infracțiuni grave, cum ar fi traficul de persoane, fraudele informatice, terorismul și infracțiunile împotriva securității naționale. Aceasta funcționează pe întreg teritoriul României și își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, imparțialității și controlului ierarhic.
102
Care este rolul Ministerului Public în activitatea judiciară?
Rolul Ministerului Public în activitatea judiciară este de a reprezenta interesele generale ale societății, de a apăra ordinea de drept și drepturile și libertățile cetățenilor. Ministerul Public își exercită atribuțiile prin procurori constituiți în parchete și participă la ședințele de judecată pentru a susține acuzarea în cauzele penale și pentru a apăra interesele legitime în procesele civile.
103
Cum sunt reglementate parchetele specializate din cadrul Ministerului Public?
Parchetele specializate din cadrul Ministerului Public, cum ar fi D.N.A. și D.I.I.C.O.T., sunt reglementate prin acte normative specifice (O.U.G. nr. 43/2002 pentru D.N.A. și O.U.G. nr. 78/2016 pentru D.I.I.C.O.T.). Aceste parchete au competențe speciale, structuri proprii și funcționează sub autoritatea procurorului general al P.I.C.C.J., dar sunt independente în raport cu instanțele judecătorești și cu alte autorități publice.
104
Ce este principiul legalității în activitatea procurorilor?
Principiul legalității în activitatea procurorilor presupune că aceștia trebuie să respecte strict prevederile legale în toate acțiunile lor. Procurorii sunt obligați să apere ordinea de drept și drepturile și libertățile cetățenilor folosind numai mijloace legale. Orice derogare de la acest principiu este interzisă, chiar și în scopul descoperirii și sancționării faptelor penale.
105
Ce atribuții extrajudiciare are Ministerul Public?
Atribuțiile extrajudiciare ale Ministerului Public includ studierea cauzelor care generează și favorizează criminalitatea, elaborarea de propuneri pentru eliminarea acestora și acțiuni pentru prevenirea și combaterea criminalității. Ministerul Public contribuie la realizarea unitară a politicii penale a statului, sub coordonarea ministrului justiției.
106
Cum se asigură imparțialitatea procurorilor în exercitarea atribuțiilor?
Imparțialitatea procurorilor este asigurată prin obligația legală de a acționa obiectiv și nepărtinitor, luptând pentru adevăr și dreptate. Procurorii trebuie să facă evaluări corecte și nepătimite, să fie imuni la influențe sau presiuni și să strângă probe atât împotriva, cât și în favoarea inculpatului. De asemenea, există o serie de interdicții și incompatibilități menite să garanteze imparțialitatea acestora.
107
Ce presupune subordonarea Ministerului Public față de ministrul justiției?
Subordonarea Ministerului Public față de ministrul justiției presupune că procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului justiției, care poate exercita controlul managerial asupra acestora. Ministrul justiției are competența de a propune numirea și revocarea conducerii Ministerului Public, dar controlul său nu poate viza măsurile dispuse de procurori în cursul urmăririi penale și soluțiile adoptate.
108
Ce caracteristici definește Ministerul Public ca o instituție de putere sui generis?
Ministerul Public este considerat o instituție de putere sui generis datorită naturii sale duale, atât executive, cât și judiciare. Deși are unele elemente de organizare și funcționare similare autorităților administrative, actele sale nu sunt acte de administrație publică. Procurorii au un statut distinct de al judecătorilor, iar Ministerul Public are autonomie relativă și atribuții conexe activității judiciare și administrative.
109
Cum sunt numiți procurorii în cadrul D.N.A. și D.I.I.C.O.T.?
Procurorii în cadrul D.N.A. și D.I.I.C.O.T. sunt numiți prin ordin al procurorului-șef al fiecărei direcții, cu avizul Secției pentru procurori a C.S.M. Candidații trebuie să îndeplinească anumite condiții, cum ar fi o bună pregătire profesională, conduită morală ireproșabilă, vechime de cel puțin 10 ani în funcția de procuror sau judecător și să fie declarați admiși în urma unui concurs sau interviu specific.
110
Care sunt competențele specifice pentru utilizarea unor mijloace tehnice speciale de către Ministerul Public?
Ministerul Public este autorizat să dețină și să folosească mijloace adecvate pentru obținerea, verificarea, prelucrarea și stocarea informațiilor privitoare la infracțiunile aflate în competența parchetelor. Serviciile și organele specializate în culegerea, prelucrarea și arhivarea informațiilor au obligația de a pune la dispoziția parchetului competent toate datele și informațiile deținute în legătură cu săvârșirea infracțiunilor.
111
Ce atribuții are Direcția Națională Anticorupție (D.N.A.)?
D.N.A. are atribuții în combaterea infracțiunilor de corupție pe întreg teritoriul țării. Este organizată și funcționează potrivit principiilor legalității, imparțialității și controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției, dar este autonomă în cadrul Ministerului Public. D.N.A. urmărește penal infracțiunile de corupție, infracțiunile asimilate acestora și infracțiunile în legătură directă cu acestea, având competența de a investiga cazuri de corupție care cauzează pagube mari sau implică persoane cu funcții înalte.
112
Cum sunt organizate și funcționează parchetele militare?
Pe lângă fiecare instanță militară funcționează un parchet militar: Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel București și parchetele militare de pe lângă tribunalele militare din Timișoara, Cluj, Iași și București. Parchetele militare au statut de unitate militară, cu indicativ propriu, având aceeași circumscripție teritorială cu instanțele militare pe lângă care activează. Aceste parchete sunt conduse de prim-procurori militari ajutați de adjuncți.
113
Ce rol joacă Ministerul Public în procesul civil?
În procesul civil, Ministerul Public poate porni acțiunea civilă pentru apărarea drepturilor și intereselor legitime ale minorilor, persoanelor puse sub interdicție și dispăruților, precum și în alte cazuri prevăzute de lege. Procurorul poate interveni și pune concluzii în orice proces civil dacă este necesar pentru apărarea ordinii de drept și a drepturilor și intereselor cetățenilor, și poate exercita căile de atac împotriva hotărârilor pronunțate.
114
Cum este reglementată independența procurorilor în raport cu soluțiile dispuse?
Legea garantează independența procurorilor în adoptarea soluțiilor, permițându-le să conteste intervențiile procurorului ierarhic superior la Secția pentru procurori a C.S.M. Soluțiile adoptate de procurori pot fi infirmate de către procurorul ierarhic superior doar dacă sunt considerate nelegale sau netemeinice. În ședințele de judecată, procurorii au libertatea de a trage concluzii pe baza probelor administrate și a corectei aplicări a legii.
115
Ce atribuții judiciare are Ministerul Public în procesul penal?
În procesul penal, Ministerul Public are atribuții de sesizare a instanțelor judecătorești pentru judecarea cauzelor penale, exercitarea acțiunii civile în cazurile prevăzute de lege, participarea la ședințele de judecată și exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești. Procurorii conduc și supraveghează activitatea de cercetare penală a poliției judiciare și efectuează urmărirea penală în cazurile stabilite de lege.
116
Care sunt competențele Direcției Naționale Anticorupție (D.N.A.)?
Competențele D.N.A. includ urmărirea penală a infracțiunilor de corupție, infracțiunilor asimilate acestora și infracțiunilor în legătură directă cu acestea. D.N.A. investighează infracțiuni comise de persoane cu funcții înalte, care au cauzat pagube materiale mari sau au perturbat grav activitatea autorităților publice. De asemenea, D.N.A. are competența de a investiga infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene și alte infracțiuni prevăzute de lege.
117
Cum funcționează controlul ierarhic în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (D.I.I.C.O.T.)?
D.I.I.C.O.T. funcționează potrivit principiului legalității, imparțialității și controlului ierarhic, sub conducerea procurorului-șef, ajutat de adjuncți și consilieri. Controlul ierarhic se exercită de către procurorul-șef, care emite ordine cu caracter intern și evaluează anual rezultatele procurorilor din cadrul direcției. Procurorii din cadrul D.I.I.C.O.T. sunt subordonați procurorului-șef și adjuncților acestuia, dar au independență relativă în adoptarea soluțiilor în dosarele repartizate.
118
Ce atribuții extrajudiciare are Direcția Națională Anticorupție (D.N.A.)?
Atribuțiile extrajudiciare ale D.N.A. includ studierea cauzelor care generează și favorizează corupția, elaborarea de propuneri pentru eliminarea acestora și acțiuni pentru prevenirea și combaterea corupției. D.N.A. colaborează cu alte autorități și instituții pentru a implementa politici anticorupție și pentru a asigura aplicarea unitară a legii în domeniul corupției.
119
Cum sunt organizate și funcționează adunările generale ale procurorilor în cadrul parchetelor?
Adunările generale ale procurorilor sunt organizate anual sau ori de câte ori este nevoie, având atribuții similare cu cele ale adunărilor generale ale judecătorilor. În cadrul acestor adunări, procurorii discută probleme generale de conducere ale parchetelor, iar deciziile se iau cu majoritate de voturi. Adunările generale contribuie la buna funcționare și la îmbunătățirea activității parchetelor.
120
Ce întrebare centrală ghidează raporturile puterii judecătorești cu Curtea Constituțională a României?
Întrebarea centrală este “cine ar trebui să fie garantul Constituției?” și cine ar putea să garanteze cât mai bine efectivitatea normelor juridice din Constituție.
121
Cine susține că puterea de garant al Constituției ar trebui să aparțină unei curți constituționale organizată după modelul austriac?
Hans Kelsen susține că puterea de garant al Constituției ar trebui să aparțină unei curți constituționale organizată după modelul austriac.
122
Ce model propune Hans Kelsen pentru o curte constituțională?
Hans Kelsen propune un model de curte constituțională care verifică toate actele legislative și de acțiune executivă de nivel înalt pentru conformitatea acestora cu constituția și are autoritatea de a invalida actele neconstituționale.
123
Ce presupune sistemul unei curți constituționale conform lui Kelsen?
Sistemul unei curți constituționale presupune o construcție în trepte din mai multe straturi, unde valabilitatea unei norme se bazează pe conformitatea cu norma superioară, terminându-se cu norma de bază ipotetică.
124
De ce consideră Kelsen că este necesară o garanție suplimentară pentru procesul legislativ?
Kelsen consideră că este necesară o garanție suplimentară pentru procesul legislativ deoarece activitatea legislativă și judecătorească este discreționară, iar pe măsură ce coborâm pe scara ierarhică crește subiectivismul.
125
Ce rol joacă o curte constituțională într-un stat democratic, conform lui Kelsen?
Conform lui Kelsen, o curte constituțională acționează ca gardian imparțial al procedurilor și drepturilor democratice, fiind deosebit de importantă pentru menținerea democrației.
126
Cum este reglementată structura Curții Constituționale a României?
Structura Curții Constituționale a României este reglementată de art. 142 din Constituție și de art. 5 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.
127
Câte persoane compun Curtea Constituțională a României și cum sunt numiți aceștia?
Curtea Constituțională a României este compusă din 9 judecători, numiți pentru un mandat de nouă ani, care nu poate fi prelungit sau reînnoit. Trei judecători sunt numiți de Camera Deputaților, trei de Senat și trei de Președintele României.
128
Cum se asigură funcționarea permanentă a Curții Constituționale a României?
Funcționarea permanentă a Curții Constituționale a României se asigură prin reglementarea unui sistem de înnoire a unei treimi a judecătorilor la fiecare trei ani.
129
Ce atribuții exercită Curtea Constituțională a României?
Curtea Constituțională a României exercită controlul de constituționalitate al legilor organice sau ordinare, al tratatelor și acordurilor internaționale, al regulamentelor Parlamentului și al ordonanțelor Guvernului.
130
Ce presupune controlul a priori și a posteriori exercitat de Curtea Constituțională a României?
Controlul a priori presupune examinarea constituționalității legilor înainte de promulgare, în timp ce controlul a posteriori presupune verificarea constituționalității legilor și ordonanțelor după intrarea lor în vigoare.
131
În ce constă controlul abstract și concret al constituționalității normelor legale?
Controlul abstract al constituționalității se referă la verificarea normelor legale în absența aplicării lor într-un caz concret, iar controlul concret presupune aplicarea normei legale la un caz de speță.
132
Cum este garantată independența judecătorilor Curții Constituționale a României?
Independența judecătorilor Curții Constituționale a României este garantată de Constituție și de Legea nr. 47/1992, care prevede că judecătorii sunt independenți și inamovibili pe durata mandatului lor.
133
Ce măsuri protejează judecătorii Curții Constituționale împotriva răspunderii pentru opiniile exprimate?
Judecătorii Curții Constituționale nu pot fi trași la răspundere pentru opiniile și voturile exprimate la adoptarea soluțiilor și nu pot fi revocați de autoritățile care i-au numit.
134
Ce se întâmplă dacă un judecător al Curții Constituționale este trimis în judecată penală?
Dacă un judecător al Curții Constituționale este trimis în judecată penală, acesta poate fi suspendat prin decizia plenului Curții adoptată cu votul a două treimi din membrii săi.
135
Care este procedura de soluționare a excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în fața instanțelor judecătorești?
Procedura de soluționare a excepțiilor de neconstituționalitate are două etape: etapa judecătorească, în care instanța sesizează Curtea Constituțională, și etapa de contencios constituțional, în fața Curții Constituționale, care se finalizează cu adoptarea deciziei Curții.
136
Ce efect are admiterea unei excepții de neconstituționalitate asupra textului legal atacat?
Admiterea unei excepții de neconstituționalitate face ca textul legal atacat să nu mai producă efecte juridice de la data publicării deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial.
137
Ce efect au deciziile Curții Constituționale asupra altor procese în care a fost ridicată aceeași excepție?
În cazul respingerii excepției de neconstituționalitate, partea nu mai poate ridica aceeași excepție în același proces, deoarece operează autoritatea de lucru judecat a deciziei Curții Constituționale.
138
Cum produc efectele deciziile Curții Constituționale?
Deciziile Curții Constituționale produc efecte general obligatorii și numai pentru viitor de la data publicării în Monitorul Oficial al României.
139
Ce înseamnă că deciziile Curții Constituționale au efecte erga omnes?
Deciziile Curții Constituționale cu efecte erga omnes sunt obligatorii pentru toate persoanele și autoritățile publice, inclusiv pentru instanțele judecătorești.
140
Ce se întâmplă dacă o autoritate a statului refuză să pună în aplicare deciziile Curții Constituționale?
Nerespectarea deciziilor Curții Constituționale implică răspunderea juridică similară cu cea pentru nerespectarea unei legi adoptate de Parlament sau a unei ordonanțe emise de Guvern.
141
Ce rol joacă considerentele deciziilor Curții Constituționale?
Considerentele deciziilor Curții Constituționale sunt general obligatorii și trebuie respectate de toate subiectele de drept public sau privat, la fel ca dispozitivul deciziilor.
142
Ce se întâmplă dacă excepția de neconstituționalitate nu este ridicată din oficiu de instanța de judecată?
Dacă excepția de neconstituționalitate nu este ridicată din oficiu de instanța de judecată, Curtea Constituțională se poate pronunța asupra acesteia doar dacă partea interesată sau procurorul formulează o cerere de sesizare a Curții Constituționale în cadrul procesului, în orice fază a acestuia.
143
Ce verifică instanța de judecată înainte de a admite cererea de sesizare a Curții Constituționale?
Instanța de judecată verifică dacă litigiul are legătură cu dispoziția legii sau a ordonanței, dacă aceasta este în vigoare și dacă nu a fost deja declarată neconstituțională.
144
Ce se întâmplă dacă instanța admite cererea de sesizare a Curții Constituționale?
Dacă instanța admite cererea de sesizare a Curții Constituționale, continuă soluționarea litigiului până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive. În cazul admiterii excepției de neconstituționalitate de către Curtea Constituțională, hotărârea judecătorească definitivă poate fi atacată cu revizuire de către partea interesată.
145
Ce efecte are decizia Curții Constituționale de constatare a neconstituționalității?
Decizia Curții Constituționale de constatare a neconstituționalității face ca prevederea neconstituțională să înceteze să mai producă efecte pentru viitor, aplicându-se atât situațiilor juridice ce urmează a se naște (facta futura), cât și situațiilor juridice pendinte.
146
Ce se întâmplă în cazul respingerii ca inadmisibilă a cererii de sesizare a Curții Constituționale?
În cazul respingerii ca inadmisibilă a cererii de sesizare a Curții Constituționale, încheierea instanței de judecată poate fi atacată cu recurs la instanța imediat superioară în termen de 48 de ore de la pronunțare.
147
Ce efect au deciziile Curții Constituționale de respingere a excepțiilor de neconstituționalitate?
Deciziile Curții Constituționale de respingere a excepțiilor de neconstituționalitate mențin prezumția de constituționalitate a actului normativ supus controlului și produc efecte inter partes litigantes.
148
Pot fi atacate deciziile Curții Constituționale în vreun mod?
Deciziile Curții Constituționale sunt definitive și nu pot fi atacate în niciun mod.
149
În ce condiții poate Curtea Constituțională să-și reconsidere jurisprudența?
Curtea Constituțională poate să-și reconsidere jurisprudența în cazul invocării unei noi excepții de neconstituționalitate a aceluiași text de lege, chiar dacă anterior a respins excepția de neconstituționalitate a acelui text.
150
Ce tipuri de control exercită Curtea Constituțională asupra legilor și ordonanțelor?
Curtea Constituțională exercită control de constituționalitate a priori (înainte de promulgare) și a posteriori (după intrarea în vigoare).
151
Care este diferența între controlul abstract și concret al constituționalității normelor legale?
Controlul abstract se referă la verificarea constituționalității normelor legale în absența aplicării lor într-un caz concret, iar controlul concret presupune aplicarea normei legale la un caz de speță specific.
152
Ce se întâmplă dacă Curtea Constituțională constată neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe?
Dacă Curtea Constituțională constată neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe, aceasta este suspendată de drept pe un termen de 45 de zile de la publicarea deciziei sau până la punerea de acord a prevederilor neconstituționale cu Constituția în acest termen.
153
Ce presupune controlul a priori exercitat de Curtea Constituțională?
Controlul a priori presupune examinarea prevederilor menționate în sesizare, precum și a celor care nu pot fi disociate de acestea, înainte de promulgarea legii sau ordonanței.
154
Ce se întâmplă dacă legiuitorul nu pune de acord prevederile neconstituționale cu Constituția în termenul de 45 de zile?
Dacă legiuitorul nu pune de acord prevederile neconstituționale cu Constituția în termenul de 45 de zile, prevederile neconstituționale încetează să mai producă efecte juridice.
155
Ce înseamnă că o excepție de neconstituționalitate este respinsă ca inadmisibilă?
O excepție de neconstituționalitate este respinsă ca inadmisibilă dacă nu vizează o lege sau o ordonanță ori o dispoziție dintr-o lege sau ordonanță, ci exclusiv interpretarea sau aplicarea acestora, competență care intră în sfera instanțelor judecătorești.
156
Ce este autoritatea de lucru judecat a deciziilor Curții Constituționale?
Autoritatea de lucru judecat a deciziilor Curții Constituționale înseamnă că deciziile sunt definitive și obligatorii, iar aceleași excepții de neconstituționalitate nu pot fi ridicate din nou în aceleași cauze.
157
Ce înseamnă că deciziile Curții Constituționale produc efecte inter partes litigantes?
Deciziile care resping excepțiile de neconstituționalitate mențin prezumția de constituționalitate a actului normativ supus controlului și produc efecte doar între părțile implicate în litigiul respectiv.
158
Ce este principiul general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale?
Principiul general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale înseamnă că toate persoanele și autoritățile publice trebuie să respecte atât considerentele, cât și dispozitivul deciziilor Curții.
159
Ce efect are neaplicarea deciziilor Curții Constituționale de către autoritățile statului?
Neaplicarea deciziilor Curții Constituționale de către autoritățile statului implică răspunderea juridică a autorității respective.
160
Cum pot fi atacate deciziile Curții Constituționale care resping excepțiile de neconstituționalitate?
Deciziile Curții Constituționale care resping excepțiile de neconstituționalitate nu pot fi atacate în niciun mod și mențin prezumția de constituționalitate a actului normativ supus controlului.
161
Ce este Curtea de Justiție a Uniunii Europene (C.J.U.E.) și care este rolul ei principal?
Curtea de Justiție a Uniunii Europene este instituția jurisdicțională a Uniunii Europene și a Comunității Europene a Energiei Atomice (EURATOM). Principalul rol al C.J.U.E. este examinarea legalității actelor Uniunii și asigurarea interpretării și aplicării uniforme a dreptului acesteia.
162
Din ce instanțe este compusă Curtea de Justiție a Uniunii Europene?
Curtea de Justiție a Uniunii Europene este compusă din Curtea de Justiție (C.J.U.E.) și Tribunalul (T.U.E.).
163
Ce a consacrat Curtea de Justiție prin intermediul jurisprudenței sale?
Curtea de Justiție a consacrat obligația administrațiilor și instanțelor naționale de a aplica pe deplin dreptul Uniunii în cadrul sferei lor de competență și de a proteja drepturile conferite de acesta cetățenilor, consacrând supremația dreptului Uniunii asupra dreptului național.
164
Ce principiu a recunoscut Curtea de Justiție în legătură cu răspunderea statelor membre?
Curtea de Justiție a recunoscut principiul răspunderii statelor membre pentru încălcarea dreptului Uniunii, care include obligația de despăgubire pentru încălcările săvârșite.
165
Ce măsuri poate impune Curtea unui stat membru care nu execută o hotărâre de constatare a neîndeplinirii obligațiilor?
Curtea poate impune plata unei sume forfetare sau a unor penalități cu titlu cominatoriu statului membru care nu execută o hotărâre de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.
166
Ce colaborare există între Curtea de Justiție și instanțele naționale?
Curtea de Justiție colaborează cu instanțele naționale, care sunt instanțe de drept comun în domeniul dreptului Uniunii, prin intermediul procedurii întrebării preliminare.
167
Cine sunt membrii Curții de Justiție și cum sunt numiți aceștia?
Curtea de Justiție este compusă din 27 de judecători și 11 avocați generali. Aceștia sunt desemnați de comun acord de guvernele statelor membre, după consultarea unui comitet specializat.
168
Care este durata mandatului judecătorilor și avocaților generali din cadrul Curții de Justiție?
Mandatul judecătorilor și avocaților generali este de șase ani și poate fi reînnoit.
169
Ce este procedura întrebării preliminare și care este scopul acesteia?
Procedura întrebării preliminare este un mecanism prin care instanțele naționale pot solicita Curții de Justiție să clarifice un aspect privind interpretarea dreptului Uniunii, asigurând astfel aplicarea uniformă a legislației Uniunii.
170
Ce formă ia răspunsul Curții de Justiție la o întrebare preliminară?
Răspunsul Curții de Justiție ia forma unei hotărâri sau a unei ordonanțe motivate.
171
Cine poate participa la procedura din fața Curții de Justiție în cazul unei întrebări preliminare?
Toate părțile din procedura judiciară națională, statele membre și instituțiile Uniunii pot participa la procedura din fața Curții de Justiție.
172
Ce tip de complet de judecată poate constitui Curtea de Justiție pentru soluționarea cauzelor?
Curtea de Justiție poate judeca în ședință plenară, în Marea Cameră constituită din cincisprezece judecători sau în camere de cinci sau de trei judecători.
173
Ce este procedura accelerată în fața Curții de Justiție?
Procedura accelerată permite Curții să se pronunțe cu rapiditate asupra cauzelor extrem de urgente, reducând termenele la maximum și acordând acestor cauze o prioritate absolută.
174
Ce este procedura măsurilor provizorii în fața Curții de Justiție?
Procedura măsurilor provizorii urmărește să obțină suspendarea executării unui act al unei instituții sau orice altă măsură provizorie necesară pentru a preveni un prejudiciu grav și ireparabil în dauna unei părți.
175
Care sunt instituțiile care pot adresa o întrebare preliminară Curții de Justiție?
Conform art. 267 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (T.F.U.E.), numai jurisdicțiile naționale pot adresa o întrebare preliminară Curții de Justiție.
176
Ce condiții trebuie îndeplinite pentru ca un organism să poată adresa o întrebare preliminară Curții de Justiție?
Organismul de trimitere trebuie să fie parte a sistemului judiciar de drept comun din statul membru și să fie implicat într-o procedură judiciară menită să conducă la soluționarea unui litigiu.
177
Pot tribunalele arbitrale să adreseze întrebări preliminare Curții de Justiție?
Tribunalele arbitrale pot adresa întrebări preliminare Curții de Justiție doar dacă sunt organisme permanente, înființate prin lege, iar competența și compunerea acestora nu sunt determinate de părți, condiție îndeplinită în cazul arbitrajului instituționalizat.
178
Cine decide oportunitatea transmiterii unei întrebări preliminare Curții de Justiție?
Oportunitatea transmiterii unei întrebări preliminare este decisă de instanța națională și nu de părțile din proces.
179
În ce situație este obligatorie transmiterea unei întrebări preliminare Curții de Justiție?
Transmiterea unei întrebări preliminare este obligatorie pentru instanțele ale căror hotărâri nu sunt supuse niciunei căi de atac în dreptul intern.
180
Ce se întâmplă cu procedurile judiciare naționale atunci când instanța națională adresează o întrebare preliminară Curții de Justiție?
Instanța națională suspendă procedurile judiciare în desfășurare până la pronunțarea unei hotărâri prealabile de către Curtea de Justiție.
181
Poate instanța națională să retragă o întrebare preliminară adresată Curții de Justiție?
Da, instanța de trimitere poate retrage întrebarea preliminară prin solicitarea radierii acesteia din registrul Curții de Justiție, de exemplu, în cazul încheierii unei tranzacții sau retragerii unei căi de atac.
182
Ce se întâmplă în cazul în care o instanță națională nu respectă obligația de a trimite o întrebare preliminară Curții de Justiție în situațiile în care aceasta este obligatorie?
Nerespectarea obligației de a trimite o întrebare preliminară poate atrage răspunderea statului membru pentru încălcarea dreptului Uniunii, iar persoanele afectate pot solicita despăgubiri.
183
Cum sunt desemnați președintele și vicepreședintele Curții de Justiție a Uniunii Europene?
Președintele și vicepreședintele Curții de Justiție sunt desemnați din rândul judecătorilor Curții de către ceilalți judecători, pentru un mandat de trei ani care poate fi reînnoit.
184
Ce rol au avocații generali în cadrul Curții de Justiție a Uniunii Europene?
Avocații generali asistă Curtea de Justiție, prezentând opinii juridice numite “concluzii” în cauzele care le sunt repartizate, cu deplină imparțialitate și independență.
185
În ce condiții poate Curtea de Justiție să judece o cauză fără concluziile avocatului general?
Curtea de Justiție poate decide, după ascultarea avocatului general, să judece o cauză fără concluzii atunci când apreciază că nicio problemă nouă de drept nu este ridicată.
186
Ce reprezintă procedura măsurilor provizorii în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene?
Procedura măsurilor provizorii urmărește să obțină suspendarea executării unui act al unei instituții sau orice altă măsură provizorie necesară pentru a preveni un prejudiciu grav și ireparabil în dauna unei părți.
187
Ce condiții trebuie să îndeplinească un organism pentru a putea adresa o întrebare preliminară Curții de Justiție?
Organismul trebuie să fie parte a sistemului judiciar de drept comun din statul membru și să fie implicat într-o procedură judiciară menită să conducă la soluționarea unui litigiu.
188
Pot părțile din proces să oblige instanța națională să trimită o întrebare preliminară Curții de Justiție?
Nu, părțile nu pot obliga instanța națională să trimită o întrebare preliminară; decizia aparține exclusiv instanței naționale.
189
Ce se întâmplă dacă părțile se opun transmiterii unei întrebări preliminare Curții de Justiție?
Instanța națională poate decide să trimită întrebarea preliminară Curții de Justiție chiar dacă părțile se opun, dacă apreciază că aceasta este necesară pentru soluționarea corectă a litigiului.
190
Care este consecința suspendării litigiului național în urma adresării unei întrebări preliminare Curții de Justiție?
Suspendarea litigiului național durează până la pronunțarea hotărârii prealabile de către Curtea de Justiție, după care instanța națională reia procedura și aplică interpretarea dată de Curte.
191
Ce se întâmplă în cazul în care Curtea de Justiție constată că o dispoziție națională este contrară dreptului Uniunii?
Instanța națională trebuie să aplice direct dreptul Uniunii și să înlăture dispoziția națională contrară, asigurând astfel aplicarea corectă a normelor Uniunii Europene.
192
Ce se întâmplă cu o dispoziție națională după ce Curtea de Justiție a declarat-o neconformă cu dreptul Uniunii?
Dispoziția națională nu mai produce efecte juridice și nu mai poate fi aplicată în litigiile naționale.
193
Cum este asigurată uniformitatea aplicării dreptului Uniunii în statele membre?
Uniformitatea aplicării dreptului Uniunii este asigurată prin interpretările date de Curtea de Justiție, care sunt obligatorii pentru toate instanțele naționale.
194
Ce poate face o instanță națională dacă are dubii cu privire la interpretarea dreptului Uniunii?
Instanța națională poate adresa Curții de Justiție o întrebare preliminară pentru clarificarea interpretării dreptului Uniunii.
195
Ce se întâmplă dacă o instanță națională nu respectă o hotărâre a Curții de Justiție?
Nerespectarea unei hotărâri a Curții de Justiție poate atrage răspunderea statului membru pentru încălcarea dreptului Uniunii și poate duce la sancțiuni pecuniare impuse de Curte.
196
Cum sunt desemnați judecătorii și avocații generali ai Curții de Justiție?
Judecătorii și avocații generali sunt desemnați de comun acord de guvernele statelor membre, după consultarea unui comitet specializat care emite un aviz cu privire la capacitatea candidaților.
197
Care este diferența dintre Curtea de Justiție și Tribunalul Uniunii Europene?
Curtea de Justiție se ocupă în principal de interpretarea dreptului Uniunii și de examinarea legalității actelor Uniunii, în timp ce Tribunalul se ocupă în principal de litigiile privind funcționarii Uniunii și de recursurile împotriva hotărârilor Curții de Justiție.
198
Ce este o ordonanță motivată emisă de Curtea de Justiție?
O ordonanță motivată este o decizie emisă de Curtea de Justiție în cazul în care întrebarea preliminară este identică cu o întrebare asupra căreia Curtea s-a pronunțat deja sau când răspunsul nu lasă loc niciunei îndoieli rezonabile.
199
Ce este procedura preliminară de urgență în fața Curții de Justiție?
Procedura preliminară de urgență este o procedură accelerată prin care Curtea de Justiție poate soluționa rapid cauzele extrem de urgente, reducând termenele la maximum și acordând prioritate absolută acestor cauze.
200
Ce presupune caracterul prejudicial al întrebării preliminare?
Caracterul prejudicial al întrebării preliminare înseamnă că soluționarea litigiului național depinde de interpretarea sau validitatea dreptului Uniunii, iar instanța națională trebuie să aștepte hotărârea Curții de Justiție înainte de a continua procedurile.
201
În ce an a intrat în vigoare Convenția Europeană a Drepturilor Omului?
Convenția a intrat în vigoare în septembrie 1953.
