Morrrrr Flashcards
(236 cards)
1
Q
Ce presupune independența decizională a magistraților?
A
Independența decizională presupune o independență economică, justificând drepturile patrimoniale ale magistraților și garantând că aceștia nu pot fi influențați în deciziile lor profesionale.
2
Q
Ce importanță au drepturile nepatrimoniale pentru magistrați?
A
Drepturile nepatrimoniale sunt strâns legate de statutul profesional și social al magistraților, contribuind la garantarea independenței lor decizionale.
3
Q
De ce sunt impuse interdicții magistraților?
A
Interdicțiile sunt necesare pentru a garanta că încrederea societății în actul de justiție nu este afectată de comportamentul personal al magistraților.
4
Q
Ce înseamnă inamovibilitatea pentru judecători?
A
Inamovibilitatea pentru judecători reprezintă garanția că aceștia nu pot fi transferați, avansați, delegați, detașați, suspendați sau eliberați din funcție decât cu acordul lor și în condițiile legii, garantându-le astfel independența decizională.
5
Q
Cine beneficiază de stabilitate în funcție?
A
Judecătorii stagiari, procurorii stagiari și procurorii numiți de Președintele României beneficiază de stabilitate în funcție, o garanție recunoscută la nivel legal, nu constituțional.
6
Q
Ce diferență există între inamovibilitate și stabilitate?
A
Inamovibilitatea este o garanție constituțională care nu poate fi revizuită, pe când stabilitatea este oferită prin lege organică și este specifică procurorilor, sub autoritatea Ministrului Justiției.
7
Q
Cum interpretează C.E.D.O. autoritatea Ministrului Justiției asupra procurorilor?
A
C.E.D.O. interpretează autoritatea Ministrului Justiției asupra procurorilor ca asigurând politica penală a Guvernului fără a afecta autonomia procurorilor în cercetarea cauzelor, subliniind importanța independenței procurorilor pentru menținerea independenței sistemului judiciar.
8
Q
Care sunt efectele inamovibilității și stabilității?
A
Efectele inamovibilității și stabilității se reflectă în protecția împotriva transferurilor, detașărilor, delegărilor și revocărilor nejustificate, asigurând un grad ridicat de independență și stabilitate pentru magistrați în exercitarea funcțiilor lor.
9
Q
Ce rol are C.S.M. în apărarea reputației magistraților?
A
C.S.M. este garantul independenței justiției și are obligația de a apăra reputația profesională a magistraților, precum și independența și imparțialitatea acestora împotriva oricăror acte de imixtiune.
10
Q
Care este procedura de apărare a reputației magistraților?
A
Procedura implică sesizarea C.S.M. de către magistratul afectat sau din oficiu, urmată de verificări efectuate de Inspecția Judiciară și măsuri dispuse de secția corespunzătoare a C.S.M., inclusiv publicarea rezultatelor pe site-ul instituției.
11
Q
În ce condiții pot fi percheziționați, reținuți sau arestați magistrații?
A
Magistrații pot fi percheziționați, reținuți sau arestați numai cu încuviințarea prealabilă a secțiilor corespunzătoare ale C.S.M., cu excepția infracțiunilor flagrante.
12
Q
Care este scopul acestei protecții procedurale pentru magistrați?
A
Scopul este de a proteja magistrații împotriva măsurilor administrative și judiciare abuzive care ar putea fi folosite pentru intimidare sau răzbunare, asigurând astfel independența și integritatea lor.
13
Q
De ce au magistrații nevoie de măsuri speciale de protecție?
A
Magistrații au nevoie de măsuri speciale de protecție deoarece activitatea lor poate afecta mediul infracțional și pot lua decizii importante care să influențeze comunitatea, inclusiv persoane influente.
14
Q
Cine asigură aceste măsuri de protecție pentru magistrați?
A
Măsurile de protecție sunt asigurate de personalul de poliție și de Jandarmeria Română pentru paza sediilor instanțelor și parchetelor.
15
Q
În ce organizații pot magistrații să se asocieze?
A
Magistrații pot să se asocieze în organizații profesionale, locale, naționale sau internaționale, în scopul apărării intereselor lor profesionale, și pot fi membri ai societăților științifice sau academice.
16
Q
Ce drepturi au asociațiile profesionale ale magistraților?
A
Asociațiile profesionale pot participa la ședințele secțiilor și plenului C.S.M. și pot exprima puncte de vedere asupra problemelor dezbătute.
17
Q
Ce distincție pot primi magistrații pentru merite deosebite?
A
Magistrații pot primi Diploma Meritul judiciar, acordată de Președintele României la propunerea Plenului C.S.M., pentru merite deosebite în activitate.
18
Q
Ce drept a consacrat C.E.D.O. în cauza Kovesi c. României?
A
C.E.D.O. a consacrat dreptul magistraților la liberă exprimare cu privire la probleme de interes public, mai ales când acestea privesc sistemul judiciar și pot afecta independența justiției.
19
Q
Care sunt criteriile C.E.D.O. pentru stabilirea unei probleme de interes public?
A
Criteriile includ faptul că problema are implicații politice și afectează buna funcționare și independența justiției, iar comentariile magistraților sunt făcute în contextul exercitării atribuțiilor lor de serviciu.
20
Q
Cum se stabilește remunerația magistraților?
A
Remunerația magistraților se stabilește în raport cu nivelul instanței sau al parchetului, funcția deținută, vechimea în magistratură și alte criterii prevăzute de lege, fără a lua în considerare volumul de activitate prestat.
21
Q
Ce document reglementează cuantumul remunerației magistraților?
A
Cuantumul remunerației magistraților este reglementat de Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (anexa V).
22
Q
Ce sporuri salariale pot primi magistrații pentru condiții de muncă grele?
A
Magistrații și personalul asimilat acestora pot primi un spor de până la 15% din salariul de bază pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase.
23
Q
Ce alte sporuri sunt acordate magistraților?
A
Judecătorii și procurorii pot beneficia de un spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de până la 25% și un spor pentru păstrarea confidențialității de până la 5%, aplicate la salariul de bază lunar.
24
Q
Câte zile de concediu de odihnă au magistrații pe an?
A
Magistrații au dreptul anual la un concediu de odihnă de 35 de zile lucrătoare, plătit.
25
Care sunt categoriile de pensii de care beneficiază magistrații?
Magistrații beneficiază de pensia de serviciu pentru limită de vârstă, pensia anticipată, pensia de boală profesională și de invaliditate, și pensia de urmaș.
26
Ce vechime este necesară pentru a beneficia de pensia de serviciu pentru limită de vârstă?
Pentru a beneficia de pensia de serviciu pentru limită de vârstă, magistrații trebuie să aibă o vechime de cel puțin 25 de ani în funcția de judecător sau procuror.
27
Cum se calculează pensia de serviciu pentru limită de vârstă?
Pensia de serviciu pentru limită de vârstă este de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar și sporurile avute în ultima lună de activitate.
28
Ce se întâmplă dacă un magistrat a fost condamnat pentru o infracțiune de corupție?
Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți și personalul de specialitate juridică asimilat magistraților care au fost condamnați pentru infracțiuni de corupție nu mai beneficiază de pensia de serviciu și primesc pensie în sistemul public.
29
Ce drepturi au magistrații la asistență medicală?
Judecătorii și procurorii în activitate sau pensionari, precum și soțul/soția și copiii aflați în întreținerea acestora beneficiază în mod gratuit de asistență medicală, medicamente și proteze.
30
Pot magistrații să cumpere locuințele de serviciu închiriate?
Locuințele de serviciu aflate în proprietatea sau administrarea Ministerului Justiției și unităților subordonate, precum și cele aflate în proprietatea sau în administrarea Ministerului Public nu pot fi cumpărate de judecători, procurori sau orice alți salariați ai acestor instituții.
31
Ce drepturi de călătorie gratuită au magistrații?
Magistrații beneficiază anual de 6 călătorii în țară dus-întors, gratuite, la transportul pe calea ferată clasa I, auto, naval și aerian sau de decontarea a 7,5 litri combustibil la suta de kilometri pentru 6 călătorii în țară dus-întors.
32
În ce condiții beneficiază magistrații de despăgubiri?
Judecătorii și procurorii, inclusiv cei pensionați, beneficiază de despăgubiri acordate din fondurile bugetare în cazul în care viața, sănătatea ori bunurile le sunt afectate în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu acestea.
33
Care este scopul obligațiilor impuse magistraților?
Scopul este de a garanta buna exercitare a funcției judiciare și de a păstra independența, imparțialitatea, obiectivitatea, demnitatea și onoarea membrilor corpului profesional al magistraților.
34
Unde sunt reglementate obligațiile magistraților?
Obligațiile magistraților sunt reglementate prin Legea nr. 303/2022, Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești și Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor.
35
Ce obligație au magistrații privind termenele de soluționare a cauzelor?
Magistrații sunt obligați să rezolve lucrările în termenele stabilite și să soluționeze cauzele în termen rezonabil, în funcție de complexitatea acestora.
36
Ce înseamnă termen rezonabil în contextul soluționării cauzelor?
Termenul rezonabil este o durată previzibilă și adecvată pentru soluționarea unei cauze, astfel încât părțile implicate să aibă o siguranță privind durata procesului.
37
Ce presupune obligația de a păstra secretul profesional pentru magistrați?
Magistrații au obligația de a nu dezvălui sau folosi informațiile obținute în această calitate pentru alte scopuri decât cele legate direct de exercitarea profesiei și de a păstra confidențialitatea materialelor cu caracter confidențial.
38
Ce prevede art. 224 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 privind secretul deliberărilor?
Judecătorul este obligat să păstreze secretul deliberărilor și al voturilor la care a participat, inclusiv după încetarea exercitării funcției.
39
Ce obligație au magistrații privind ținuta vestimentară în timpul ședințelor de judecată?
Judecătorii și procurorii sunt obligați să aibă, în timpul ședințelor de judecată, ținuta vestimentară corespunzătoare instanței la care funcționează, stabilită prin hotărâre a Guvernului.
40
Ce declarații sunt magistrații obligați să depună anual?
Magistrații sunt obligați să depună anual declarația de avere și declarația de interese, în forma și termenele prevăzute de lege.
41
Ce sancțiuni sunt prevăzute pentru nedepunerea declarațiilor de avere și de interese?
Nedepunerea declarațiilor de interese și de avere constituie abatere disciplinară.
42
Ce presupune obligația de a se abține de la orice acte sau fapte de natură să compromită demnitatea magistraților?
Magistrații trebuie să evite orice acte sau fapte care ar putea compromite demnitatea lor profesională și socială, atât în cadrul profesional cât și în cadrul social, menținând astfel încrederea și respectul comunității.
43
Ce presupune obligația de formare profesională continuă pentru magistrați?
Magistrații au obligația de a participa la programe de formare profesională continuă cel puțin o dată la trei ani, organizate de I.N.M., instituții de învățământ superior sau alte forme de perfecționare, pentru a se asigura că își mențin și dezvoltă competențele profesionale.
44
Ce alte activități de formare sunt incluse în formarea profesională continuă?
Formarea profesională continuă include, de asemenea, participarea la cursuri intensive pentru învățarea sau aprofundarea limbilor străine și operarea pe calculator, organizate de I.N.M., instanțele judecătorești sau parchete, instituții de învățământ superior sau alte instituții de specialitate.
45
Care sunt criteriile de evaluare a magistraților?
Evaluarea magistraților se realizează în funcție de criterii de competență profesională și performanță, calitatea activității, eficiența, integritatea și obligația de formare profesională continuă. În cazul magistraților numiți în funcții de conducere, evaluarea include și modul de îndeplinire a atribuțiilor manageriale.
46
La ce intervale de timp se realizează evaluarea magistraților?
Evaluarea magistraților se face o dată la 2 ani pentru cei cu o vechime între 1 și 5 ani, o dată la 3 ani pentru cei cu o vechime între 5 și 10 ani, o dată la 4 ani pentru cei cu o vechime între 10 și 15 ani, și o dată la 5 ani pentru cei cu o vechime mai mare de 15 ani.
47
Ce calificative pot fi acordate în urma evaluării magistraților?
Magistrații pot primi unul dintre următoarele calificative: „foarte bine”, „bine”, „satisfăcător” sau „nesatisfăcător”.
48
Ce se întâmplă cu magistrații care primesc calificativul „nesatisfăcător” în urma evaluării?
Magistrații care primesc calificativul „nesatisfăcător” sau „satisfăcător” în urma a două evaluări consecutive sunt obligați să urmeze cursuri speciale organizate de I.N.M., iar dacă nu promovează examenul de la finalizarea cursurilor, sunt eliberați din funcție pentru incapacitate profesională.
49
Ce alte declarații trebuie să depună magistrații?
Magistrații trebuie să depună declarații pe propria răspundere privind apartenența sau neapartenența ca agent sau colaborator al organelor de Securitate, precum și declarații că nu au fost și nu sunt lucrători operativi, informatori sau colaboratori ai niciunui serviciu de informații.
50
Ce se întâmplă dacă un magistrat nu respectă obligația de a depune aceste declarații?
Nedepunerea acestor declarații reprezintă abatere disciplinară, iar încălcarea obligației de a nu desfășura activități operative pentru servicii de informații poate duce la eliberarea din funcție.
51
Ce reprezintă inamovibilitatea și stabilitatea în funcție pentru magistrați?
Inamovibilitatea asigură judecătorilor că nu pot fi transferați sau eliberați din funcție decât în condițiile legii și cu acordul lor, garantând astfel independența decizională. Stabilitatea, similară inamovibilității, oferă procurorilor protecție împotriva măsurilor arbitrare, asigurându-le independența în exercitarea funcțiilor.
52
Ce măsuri speciale de protecție pot beneficia magistrații?
Magistrații beneficiază de protecție personală asigurată de poliție, paza sediilor instanțelor și parchetelor, precum și de protecție pentru bunurile și valorile aparținând acestora, oferită de Jandarmeria Română și Poliția Militară în cazul instanțelor și parchetelor militare.
53
Care este rolul formării profesionale continue în garantarea independenței și imparțialității magistraților?
Formarea profesională continuă asigură că magistrații își mențin și dezvoltă competențele necesare pentru a-și îndeplini atribuțiile cu independență și imparțialitate, prevenind astfel stagnarea profesională și asigurând o justiție de calitate.
54
Ce responsabilități au comisiile de evaluare a magistraților?
Comisiile de evaluare sunt responsabile de observarea activităților profesionale ale magistraților, analizarea documentelor relevante, efectuarea interviurilor de evaluare, stabilirea planurilor individuale de dezvoltare profesională și acordarea calificativelor finale.
55
Cum se protejează independența magistraților în fața măsurilor administrative și judiciare penale?
Independența magistraților este protejată prin necesitatea încuviințării prealabile a secțiilor corespunzătoare ale C.S.M. pentru percheziție, reținere sau arestare, cu excepția infracțiunilor flagrante, asigurând astfel protecția împotriva abuzurilor și intimidărilor.
56
Ce prevede legea cu privire la dreptul magistraților de a fi asociați?
Magistrații au dreptul să organizeze sau să adere la organizații profesionale, naționale sau internaționale, în scopul apărării intereselor lor profesionale și pot fi membri ai societăților științifice sau academice.
57
Ce sporuri suplimentare pot primi magistrații pentru confidențialitate și suprasolicitare neuropsihică?
Magistrații pot primi un spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de până la 25% și un spor pentru păstrarea confidențialității de până la 5%, aplicate la salariul de bază lunar.
58
Care sunt condițiile pentru ca un magistrat să beneficieze de pensia de urmaș?
Soțul supraviețuitor și copiii magistraților decedați care îndeplineau condițiile pentru acordarea pensiei de serviciu beneficiază de pensia de urmaș calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susținătorului, actualizată după caz
59
Care sunt drepturile patrimoniale de care beneficiază magistrații?
Magistrații beneficiază de drepturi patrimoniale precum remunerația stabilită în raport cu nivelul instanței sau al parchetului, funcția deținută, vechimea în magistratură, sporuri pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, indemnizații compensatorii, asistență medicală gratuită, atribuirea locuințelor de serviciu și dreptul la călătorii gratuite.
60
Ce se întâmplă dacă un magistrat nu participă la programele de formare profesională continuă?
Neîndeplinirea obligației de formare profesională continuă poate atrage sancțiuni disciplinare, deoarece aceasta este o îndatorire legală menită să asigure competența și actualizarea cunoștințelor magistraților.
61
Ce presupune dreptul la apărarea reputației, independenței și imparțialității pentru magistrați?
Magistrații au dreptul la apărarea reputației, independenței și imparțialității lor profesionale împotriva oricăror acte de imixtiune, acte care ar putea crea suspiciuni sau afecta negativ percepția publicului despre justiție. Această apărare este de competența secțiilor corespunzătoare ale C.S.M.
62
Cum sunt reglementate concediile de odihnă pentru magistrați?
Magistrații au dreptul la un concediu de odihnă anual de 35 de zile lucrătoare, plătit. De asemenea, beneficiază de concedii de studii, concedii medicale, concedii pentru evenimente familiale deosebite și concediu pentru creșterea copilului, în condițiile legii.
63
Care sunt condițiile pentru ca un magistrat să beneficieze de pensia de serviciu pentru limită de vârstă?
Magistratul trebuie să aibă o vechime de cel puțin 25 de ani în funcția de judecător sau procuror și să îndeplinească vârsta de 60 de ani. Pensia de serviciu se calculează ca 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară sau salariul de bază brut lunar, plus sporurile avute în ultima lună de activitate.
64
Ce se întâmplă în cazul în care un magistrat este găsit vinovat de infracțiuni legate de corupție sau împotriva justiției?
Magistratul condamnat definitiv pentru infracțiuni de corupție, infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție sau infracțiuni împotriva justiției pierde dreptul la pensia de serviciu și beneficiază doar de pensia din sistemul public, în condițiile legii.
65
Cum se realizează evaluarea periodică a activității magistraților?
Evaluarea se face de comisii constituite pentru judecători și procurori, implicând observarea activităților profesionale, analiza documentelor relevante, interviuri de evaluare, stabilirea planurilor de dezvoltare profesională și acordarea calificativelor. Judecătorii și procurorii nemulțumiți de calificativul acordat pot contesta la secția corespunzătoare a C.S.M.
66
Ce sporuri salariale suplimentare pot primi magistrații?
Magistrații pot primi sporuri pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase (până la 15%), sporuri pentru risc și suprasolicitare neuropsihică (până la 25%) și sporuri pentru păstrarea confidențialității (până la 5%).
67
Ce drepturi speciale de protecție au magistrații?
Magistrații au dreptul la măsuri speciale de protecție personală asigurate de poliție și jandarmerie, protecția sediilor instanțelor și parchetelor, paza bunurilor și valorilor aparținând acestora
68
Ce obligații de declarare trebuie să respecte magistrații în legătură cu averea și interesele lor?
Magistrații trebuie să depună declarații de avere și declarații de interese în forma și termenele prevăzute de lege, conform Legii nr. 303/2022 și Legii nr. 176/2010. Declarațiile includ informații despre veniturile, proprietățile, interesele economice și afilierile profesionale sau politice ale acestora și ale membrilor de familie. Nedepunerea acestora constituie abatere disciplinară.
69
Care sunt criteriile principale de evaluare a magistraților?
Evaluarea magistraților se bazează pe criterii de competență profesională, calitatea activității, eficiență, integritate, obligația de formare profesională continuă și, pentru magistrații cu funcții de conducere, îndeplinirea atribuțiilor manageriale.
70
Ce interdicții specifice sunt impuse magistraților pentru a preveni conflictele de interese?
Magistrații nu pot desfășura activități comerciale, nu pot fi membri ai partidelor politice, nu pot ocupa funcții publice sau private retribuite, cu excepția activităților didactice sau de cercetare științifică. Aceste interdicții sunt menite să asigure imparțialitatea și integritatea magistraților.
71
Ce măsuri pot fi luate dacă un magistrat nu respectă termenul rezonabil pentru soluționarea unei cauze?
Dacă un magistrat nu respectă termenul rezonabil pentru soluționarea unei cauze, acest lucru poate atrage sancțiuni disciplinare și poate conduce la sancționarea statului român pentru nerespectarea dreptului la un proces echitabil, conform art. 6 parag. 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului.
72
Ce condiții trebuie îndeplinite pentru ca un magistrat să fie revocat din funcție pentru incapacitate profesională?
Un magistrat poate fi revocat din funcție pentru incapacitate profesională dacă primește calificativul „nesatisfăcător” în urma a două evaluări consecutive sau nu promovează examenul de finalizare a cursurilor speciale organizate de I.N.M. pentru o perioadă cuprinsă între 3 și 6 luni.
73
Cum se asigură confidențialitatea deliberărilor și a informațiilor profesionale de către magistrați?
Magistrații sunt obligați să respecte secretul deliberărilor și al voturilor la care au participat, inclusiv după încetarea exercitării funcției. De asemenea, nu pot dezvălui sau folosi informațiile obținute în această calitate pentru alte scopuri decât cele legate direct de exercitarea profesiei.
74
Ce măsuri de protecție sunt disponibile pentru magistrați în cazul în care viața, sănătatea sau bunurile lor sunt afectate?
Magistrații, inclusiv cei pensionați, beneficiază de despăgubiri din fondurile bugetare ale I.C.C.J., Ministerului Justiției, Ministerului Public sau Ministerului Apărării Naționale, în cazul în care viața, sănătatea ori bunurile le sunt afectate în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu acestea.
75
Ce drepturi de asociere au magistrații?
Magistrații pot organiza sau adera la organizații profesionale, locale, naționale sau internaționale, în scopul apărării intereselor lor profesionale. De asemenea, pot fi membri ai societăților științifice sau academice și ai altor persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial.
76
Care este durata concediului de odihnă pentru magistrați?
Judecătorii și procurorii au dreptul anual la un concediu de odihnă de 35 de zile lucrătoare, plătit, care nu poate face obiectul vreunei renunțări sau limitări.
77
Cum sunt stabilite măsurile speciale de protecție pentru magistrați?
Măsurile de protecție pentru magistrați, inclusiv pentru magistrații pensionari, sunt asigurate de personalul de poliție și privesc în principal paza sediilor instanțelor judecătorești și parchetelor, a bunurilor și valorilor aparținând acestora, supravegherea accesului și menținerea ordinii interioare, realizate de Jandarmeria Română și Poliția Militară în cazul instanțelor și parchetelor militare.
78
Ce trebuie să facă magistrații pentru a respecta obligația de formare profesională continuă?
Magistrații trebuie să participe, cel puțin o dată la 3 ani, la programe de formare profesională continuă organizate de I.N.M., de instituții de învățământ superior din țară sau din străinătate ori la alte forme de perfecționare profesională. Aceasta include cursuri pentru învățarea sau aprofundarea unei limbi străine și cunoștințe de operare pe calculator.
79
Cum poate un magistrat să conteste calificativul primit în urma evaluării periodice?
Magistrații nemulțumiți de calificativul primit pot face contestație la secția corespunzătoare a C.S.M. în termen de 30 de zile de la comunicare. Hotărârile secțiilor C.S.M. pot fi atacate cu recurs la secția de contencios administrativ și fiscal a curții de apel, în termen de 15 zile de la comunicare.
80
Care sunt consecințele pentru un magistrat care primește calificativul „nesatisfăcător” la evaluarea periodică?
Un magistrat care primește calificativul „nesatisfăcător” la evaluarea periodică este obligat să urmeze cursuri speciale organizate de I.N.M. pentru o perioadă cuprinsă între 3 și 6 luni. Dacă primește calificativul „nesatisfăcător” în urma a două evaluări consecutive sau nu promovează examenul de la finalizarea cursurilor, acesta poate fi eliberat din funcție pentru incapacitate profesională.
81
Ce obligație de ținută vestimentară au magistrații în timpul ședințelor de judecată?
Magistrații sunt obligați să poarte ținuta vestimentară corespunzătoare instanței la care funcționează, stabilită prin hotărâre a Guvernului, cu avizul C.S.M. și asigurată în mod gratuit.
82
Ce declarații autentice sunt magistrații obligați să facă anual?
Magistrații trebuie să facă anual o declarație autentică pe propria răspundere privind apartenența sau neapartenența ca agent sau colaborator al organelor de Securitate, ca poliție politică, și o declarație privind activitățile de investigare sau cercetare penală desfășurate de soț, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv. Declarațiile se depun și se arhivează la compartimentul de resurse umane al instituției unde activează.
83
Care sunt obligațiile magistraților privind conduita în viața privată?
Magistrații trebuie să aibă o conduită ireproșabilă atât în exercitarea atribuțiilor de serviciu, cât și în viața privată, pentru a menține încrederea și respectul comunității.
84
Cum se asigură transparența activității judiciare?
Transparența activității judiciare se asigură prin publicarea hotărârilor judecătorești pe portalurile instanțelor, respectarea procedurilor de audiere publică și comunicarea clară a deciziilor și motivelor acestora.
85
Ce interdicții legate de activitatea politică au magistrații?
Magistrații nu pot fi membri ai partidelor politice sau ai altor organizații cu scop politic și nu pot participa la activități politice de niciun fel.
86
Cum contribuie magistrații la formarea noilor judecători și procurori?
Magistrații experimentați pot participa ca formatori la programele de formare inițială organizate de I.N.M., contribuind astfel la pregătirea noilor judecători și procurori.
87
Ce măsuri pot fi luate în cazul încălcării obligațiilor de către magistrați?
Încălcarea obligațiilor de către magistrați poate atrage sancțiuni disciplinare, inclusiv avertisment, diminuarea indemnizației de încadrare, suspendarea din funcție sau eliberarea din funcție.
88
Care este rolul I.N.M. în formarea profesională a magistraților?
I.N.M. organizează programe de formare inițială și continuă pentru magistrați, cursuri de specializare și perfecționare, precum și evaluări și examene pentru promovarea în funcție.
89
Cum se realizează recrutarea magistraților?
Recrutarea magistraților se realizează prin concurs organizat de I.N.M., care include probe scrise și interviuri pentru evaluarea cunoștințelor juridice, competențelor profesionale și aptitudinilor personale.
90
Ce drepturi de apărare au magistrații în cadrul procedurilor disciplinare?
Magistrații au dreptul la un proces echitabil, la a fi informați despre acuzațiile aduse, la a prezenta dovezi și martori în apărarea lor și la a fi reprezentați de un avocat.
91
Ce criterii sunt folosite pentru promovarea magistraților în funcții superioare?
Promovarea magistraților se bazează pe criterii de competență profesională, experiență, integritate, rezultate la evaluările periodice și participarea la programele de formare profesională continuă.
92
Ce se întâmplă dacă un magistrat comite o abatere disciplinară?
Dacă un magistrat comite o abatere disciplinară, aceasta este investigată de Inspecția Judiciară, iar secția corespunzătoare a C.S.M. poate aplica sancțiuni disciplinare în funcție de gravitatea abaterii.
93
Cum se asigură protecția datelor personale ale magistraților?
Datele personale ale magistraților sunt protejate conform legislației privind protecția datelor cu caracter personal, iar accesul la aceste date este limitat și controlat strict.
94
Ce este declarația de avere și de interese pentru magistrați?
Declarația de avere și de interese este un document obligatoriu pe care magistrații trebuie să-l depună anual, conținând informații despre veniturile, proprietățile și interesele economice personale și ale familiei lor, pentru a asigura transparența și preveni conflictele de interese.
95
Ce presupune obligația de imparțialitate pentru magistrați?
Obligația de imparțialitate presupune că magistrații trebuie să judece cazurile fără părtinire, să evite orice influențe externe și să ia decizii bazate exclusiv pe fapte și lege.
96
Cum se desfășoară controlul judiciar asupra magistraților?
Controlul judiciar asupra magistraților este exercitat prin inspecțiile periodice și investigate disciplinare efectuate de Inspecția Judiciară și prin evaluările periodice realizate de comisiile de evaluare.
97
Ce rol are etica profesională în activitatea magistraților?
Etica profesională joacă un rol crucial în activitatea magistraților, asigurând că aceștia acționează cu integritate, onestitate, respect și responsabilitate, menținând astfel încrederea publicului în sistemul judiciar.
98
Ce se întâmplă dacă un magistrat refuză să participe la formarea profesională continuă?
Refuzul de a participa la formarea profesională continuă poate atrage sancțiuni disciplinare, deoarece este considerat o încălcare a obligațiilor profesionale și poate afecta evaluările periodice ale magistratului.
99
Care sunt atribuțiile Inspecției Judiciare în contextul răspunderii disciplinare a magistraților?
Inspecția Judiciară are atribuția de a investiga abaterile disciplinare ale magistraților, de a formula acțiuni disciplinare și de a prezenta rapoarte secțiilor corespunzătoare ale C.S.M., care decid asupra sancțiunilor.
100
Cum se realizează promovarea în funcțiile de conducere în sistemul judiciar?
Promovarea în funcțiile de conducere se face prin concursuri organizate de C.S.M., care evaluează competențele manageriale, proiectele de management și performanțele profesionale ale candidaților.
101
Ce interdicții privind activitățile comerciale au magistrații?
Magistrații nu au voie să desfășoare activități comerciale sau să fie membri în organele de conducere, administrare sau control ale societăților comerciale, pentru a preveni conflictele de interese și pentru a asigura imparțialitatea.
102
Care sunt responsabilitățile secțiilor corespunzătoare ale C.S.M. în procedurile disciplinare?
Secțiile corespunzătoare ale C.S.M. au responsabilitatea de a analiza rapoartele Inspecției Judiciare, de a audia părțile implicate și de a decide asupra aplicării sancțiunilor disciplinare adecvate.
103
Ce reguli trebuie respectate de magistrați în privința comunicării publice?
Magistrații trebuie să respecte reguli stricte în privința comunicării publice, evitând să comenteze cazurile în curs sau să exprime opinii care ar putea afecta imparțialitatea lor sau imaginea justiției.
104
Cum se realizează asigurarea protecției sociale pentru magistrați?
Asigurarea protecției sociale pentru magistrați include drepturi la asistență medicală gratuită, pensii de serviciu, indemnizații și alte forme de sprijin menite să le asigure stabilitatea și bunăstarea.
105
Ce presupune obligația magistraților de a respecta demnitatea funcției?
Obligația de a respecta demnitatea funcției presupune ca magistrații să se comporte într-o manieră profesională și respectuoasă atât în timpul exercitării atribuțiilor, cât și în viața privată, pentru a menține respectul și încrederea publicului în justiție.
106
Ce se întâmplă dacă un magistrat încalcă codul deontologic?
Încălcarea codului deontologic poate atrage sancțiuni disciplinare, inclusiv avertisment, diminuarea indemnizației de încadrare, suspendarea sau eliberarea din funcție, în funcție de gravitatea abaterii.
107
Cum se asigură echitatea în evaluarea magistraților?
Echitatea în evaluarea magistraților se asigură prin criterii obiective, proceduri transparente și posibilitatea de a contesta calificativele primite la secțiile corespunzătoare ale C.S.M. și în instanță.
108
Care sunt consecințele pentru magistrații care nu respectă obligația de neutralitate politică?
Magistrații care nu respectă obligația de neutralitate politică pot fi sancționați disciplinar, deoarece implicarea politică poate compromite imparțialitatea și integritatea sistemului judiciar.
109
Ce obligații au magistrații în privința respectării drepturilor fundamentale ale părților?
Magistrații au obligația de a respecta și proteja drepturile fundamentale ale părților implicate în procese, asigurând un proces echitabil, tratament egal și respectarea dreptului la apărare.
110
Cum contribuie magistrații la îmbunătățirea sistemului judiciar?
Magistrații contribuie la îmbunătățirea sistemului judiciar prin participarea la comisii de reformă, formularea de propuneri legislative, implicarea în programe de formare și schimb de bune practici la nivel național și internațional.
111
Ce drepturi au magistrații în cazul concediilor medicale?
Magistrații au dreptul la concedii medicale plătite în caz de boală, accident sau alte afecțiuni medicale, conform legislației în vigoare, pentru a-și recupera sănătatea și a-și relua activitatea profesională.
112
Ce măsuri pot fi luate pentru a proteja magistrații împotriva amenințărilor și intimidărilor?
Pentru a proteja magistrații împotriva amenințărilor și intimidărilor, se pot lua măsuri de protecție personală, inclusiv protecția locuinței, escortarea acestora de către forțele de ordine și supravegherea sediilor instanțelor.
113
Ce obligații au magistrații în cazul conflictelor de interese?
Magistrații au obligația de a declara orice situație de conflict de interese și de a se abține de la soluționarea cauzelor în care ar putea exista suspiciuni de imparțialitate, pentru a menține integritatea și încrederea în justiție.
114
Cum se asigură formarea inițială a magistraților?
Formarea inițială a magistraților se asigură prin programe de pregătire organizate de I.N.M., care includ cursuri teoretice și practice, stagii de practică în instanțe și parchete și evaluări periodice.
115
Ce presupune obligația de loialitate față de instituția judiciară?
Obligația de loialitate presupune că magistrații trebuie să susțină și să respecte instituția judiciară, să evite comportamentele care ar putea aduce atingere prestigiului acesteia și să contribuie la menținerea încrederii publicului în justiție.
116
Care sunt modalitățile de contestare a sancțiunilor disciplinare aplicate magistraților?
Sancțiunile disciplinare aplicate magistraților pot fi contestate la secțiile corespunzătoare ale C.S.M., iar hotărârile acestora pot fi atacate cu recurs la secția de contencios administrativ și fiscal a curții de apel, în termen de 15 zile de la comunicare.
117
Ce prevede legislația privind remunerarea magistraților pensionari?
Legislația prevede că magistrații pensionari pot beneficia de pensii de serviciu, calculate în funcție de vechimea în magistratură și indemnizația de încadrare brută lunară sau salariul de bază brut lunar, plus sporurile avute în ultima lună de activitate.
118
Cum se asigură imparțialitatea magistraților în soluționarea cauzelor?
Imparțialitatea magistraților se asigură prin respectarea strictă a normelor de procedură, evitarea influențelor externe, autodeclararea conflictelor de interese și aplicarea corectă și echitabilă a legii în toate cazurile.
119
Ce înseamnă incompatibilitatea pentru magistrați?
Incompatibilitatea în cazul magistraților se referă la imposibilitatea cumulării calității de judecător sau procuror cu alte funcții sau calități care ar putea afecta imparțialitatea și independența lor.
120
Ce rol joacă incompatibilitățile în sistemul judiciar?
Incompatibilitățile sunt garanții ale independenței și imparțialității magistraților, prevenind conflictele de interese și abuzurile de putere.
121
Ce prevede Constituția României cu privire la incompatibilitățile magistraților?
Constituția României, prin art. 125 alin. (3) și 132 alin. (2), prevede că funcția de judecător și cea de procuror sunt incompatibile cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior.
122
Care sunt incompatibilitățile dezvoltate în Legea nr. 303/2022?
Art. 227 din Legea nr. 303/2022 prevede că funcțiile de judecător, procuror, magistrat-asistent și asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcții publice sau private, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior și a celor de la Institutul Național al Magistraturii și Școala Națională de Grefieri.
123
Ce obligații au magistrații în cazul unui conflict de interese?
Magistrații trebuie să se abțină de la orice activitate legată de actul de justiție în cazurile care presupun existența unui conflict între interesele lor și interesul public de înfăptuire a justiției.
124
Care sunt obligațiile de declarare ale magistraților?
Magistrații trebuie să dea anual o declarație pe propria răspundere în care să menționeze dacă soțul, rudele sau afinii până la gradul IV inclusiv exercită o funcție sau desfășoară o activitate juridică ori activități de investigare sau cercetare penală.
125
Ce prevede legea despre apartenența magistraților la fost securitate comunistă?
Legea prevede obligația magistraților de a face o declarație autentică pe propria răspundere cu privire la apartenența sau neapartenența ca agent sau colaborator la fost securitate comunistă, verificată de C.N.S.A.S., iar dacă se dovedește această calitate, magistratul este eliberat din funcție.
126
Ce interdicții există pentru magistrați în legătură cu serviciile de informații?
Magistrații nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai vreunui serviciu de informații, și sunt obligați să completeze anual o declarație pe proprie răspundere în acest sens. Încălcarea acestei interdicții constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 5 la 10 ani.
127
Ce scop au interdicțiile impuse magistraților?
Interdicțiile au scopul de a asigura independența și imparțialitatea magistraților, precum și prestigiul justiției.
128
Ce prevede art. 231 din Legea nr. 303/2022 referitor la activitățile comerciale ale magistraților?
Art. 231 interzice magistraților să desfășoare activități comerciale, direct sau prin persoane interpuse, să desfășoare activități de arbitraj, să aibă calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrare sau control la societăți, instituții de credit sau financiare, și să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic.
129
Care sunt excepțiile de la interdicția de a desfășura activități comerciale de către magistrați?
Excepțiile includ situațiile în care magistrații sunt acționari sau asociați ca urmare a legii privind privatizarea în masă și calitatea de membri ai societăților științifice sau academice, precum și ai persoanelor juridice de drept privat fără scop patrimonial.
130
Ce interdicții politice există pentru magistrați?
Magistrații nu pot face parte din partide politice, nu pot desfășura sau participa la activități politice, nu pot exprima sau manifesta convingerile lor politice în exercitarea atribuțiilor și nu pot milita pentru aderarea altor persoane la formațiuni politice.
131
Ce prevede art. 232 din Legea nr. 303/2022 despre activitățile politice ale magistraților?
Art. 232 prevede că magistrații nu pot face parte din partide sau formațiuni politice și nu pot desfășura sau participa la activități cu caracter politic.
132
Ce reglementări suplimentare privind activitățile politice ale magistraților sunt incluse în Codul deontologic?
Codul deontologic prevede că magistrații nu pot milita pentru aderarea altor persoane la o formațiune politică, nu pot participa la colectarea fondurilor pentru partide politice și nu pot participa la reuniuni publice sau emisiuni audiovizuale cu caracter politic.
133
Ce interdicții profesionale sunt impuse magistraților conform art. 233 din Legea nr. 303/2022?
Magistrații nu își pot exprima public opinia cu privire la procese aflate în curs de desfășurare, nu pot da consultații scrise sau verbale în probleme litigioase și nu pot îndeplini activități specifice avocaților, cu excepția cazurilor personale și ale rudelor apropiate.
134
Ce interdicții sindicale sunt impuse magistraților?
Magistrații nu pot declara grevă și nu pot constitui sau adera la organizații sindicale, conform art. 202 din Legea nr. 62/2011 și art. 4 din aceeași lege.
135
Ce drept de asociere au magistrații, în ciuda interdicțiilor sindicale?
Magistrații pot fi membri ai oricăror persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial pentru a proteja interesele lor profesionale și independența justiției.
136
Ce spune Avizul nr. 3 al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni despre dreptul magistraților la grevă?
Avizul nr. 3 prevede că se pot impune restricții privind dreptul la grevă al magistraților pentru a proteja independența și buna funcționare a justiției.
137
Ce principii prevede Recomandarea nr. (94) 12 privind asocierea magistraților?
Recomandarea nr. (94) 12 prevede că judecătorii trebuie să fie liberi să creeze asociații care să conserve independența lor și să protejeze interesele lor profesionale, în colaborare cu alte organe.
138
Ce obligație de rezervă au magistrații privind exprimarea publică a opiniilor?
Magistrații au obligația de rezervă de a nu exprima public opinii cu privire la procese aflate în curs de desfășurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul. Aceasta include interdicția de a face comentarii publice prin mass-media, în cadrul conferințelor sau adunărilor generale despre cauze pendinte, pentru a nu influența deciziile și pentru a menține imparțialitatea și independența justiției. După soluționarea definitivă a unei cauze, această interdicție nu mai subzistă.
139
Ce interdicții sunt impuse magistraților în legătură cu declararea conflictelor de interese?
Magistrații trebuie să se abțină de la activități legate de actul de justiție în cazurile care presupun existența unui conflict între interesele lor și interesul public de înfăptuire a justiției sau apărarea intereselor generale ale societății.
140
Ce măsuri de transparentizare a intereselor sunt impuse magistraților?
Magistrații, inclusiv magistrații-asistenți și personalul auxiliar de specialitate, trebuie să dea anual o declarație pe propria răspundere în care să menționeze dacă soțul, rudele sau afinii până la gradul IV inclusiv exercită o funcție sau desfășoară o activitate juridică ori activități de investigare sau cercetare penală.
141
Ce prevede legea cu privire la colaborarea magistraților cu securitatea comunistă?
Magistrații trebuie să facă o declarație autentică pe propria răspundere cu privire la apartenența sau neapartenența ca agent sau colaborator la fost securitate comunistă. C.N.S.A.S. verifică aceste declarații, iar dacă se dovedește această calitate, magistratul este eliberat din funcție.
142
Ce sancțiuni sunt prevăzute pentru magistrații care colaborează cu serviciile de informații?
Magistrații care sunt lucrători operativi, informatori sau colaboratori ai vreunui serviciu de informații sunt eliberați din funcție. Serviciilor de informații le este interzis să racoleze magistrați, iar încălcarea acestei interdicții constituie infracțiune contra independenței justiției și se pedepsește cu închisoare de la 5 la 10 ani.
143
Care sunt excepțiile de la incompatibilitatea funcției de magistrat cu alte activități?
Excepțiile includ funcțiile didactice din învățământul superior și activitățile de la Institutul Național al Magistraturii și Școala Națională de Grefieri.
144
De ce magistraților le este interzis să desfășoare activități comerciale?
Activitățile comerciale pot crea conflicte de interese și pot afecta imparțialitatea și independența magistraților, fiind incompatibile cu funcția lor.
145
Ce interdicții de natură profesională sunt impuse magistraților?
Magistraților le este interzis să exprime public opinii cu privire la procese aflate în curs de desfășurare, să dea consultații scrise sau verbale în probleme litigioase și să îndeplinească activități specifice avocaților, cu excepția cauzelor personale și ale rudelor apropiate.
146
Ce restricții sunt impuse magistraților care doresc să devină avocați?
Judecătorii care devin avocați nu pot pune concluzii la instanța unde au funcționat timp de 2 ani de la încetarea calității de judecător, iar procurorii nu pot acorda asistență juridică la organele de urmărire penală din localitatea unde au funcționat timp de 2 ani de la încetarea calității de procuror.
147
Ce interdicții politice sunt impuse magistraților conform Codului deontologic?
Magistrații nu pot milita pentru aderarea altor persoane la o formațiune politică, nu pot participa la colectarea fondurilor pentru partide politice, nu pot participa la reuniuni publice cu caracter politic sau la emisiuni audiovizuale cu caracter politic și nu pot exprima convingerile politice în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
148
Ce interdicții există pentru magistrați privind participarea la activități de arbitraj?
Magistraților le este interzis să desfășoare activități de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de altă natură.
149
Ce interdicții comerciale sunt impuse magistraților conform Noului Cod civil?
Conform Noului Cod civil, magistrații nu pot desfășura activități organizate și sistematizate care califică persoana ca profesionist și activitatea ca exploatare a unei întreprinderi, întrucât astfel de activități sunt incompatibile cu funcția de magistrat.
150
Ce obligații au magistrații în contextul exprimării publice a opiniilor?
Magistrații nu își pot exprima public opiniile cu privire la cauze aflate în curs de soluționare pentru a nu influența deciziile și pentru a respecta obligația de rezervă specifică funcției lor.
151
Ce spune hotărârea C.E.D.O. în cauza Kovesi c. România despre dreptul la liberă exprimare al magistraților?
C.E.D.O. a stabilit că dreptul magistraților la liberă exprimare este garantat prin art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului atunci când se referă la probleme de interes public care pot afecta buna funcționare și independența justiției.
152
Ce restricții sunt impuse magistraților privind desfășurarea de activități politice?
Magistraților le este interzis să facă parte din partide politice, să desfășoare activități politice sau să participe la activități cu caracter politic.
153
Ce interdicții de natură profesională se aplică magistraților în privința consultanței juridice?
Magistrații nu pot da consultații scrise sau verbale în probleme litigioase, chiar dacă procesele respective sunt pe rolul altor instanțe sau parchete decât acelea în cadrul cărora își exercită funcția și nu pot îndeplini alte activități specifice avocaților.
154
Care este motivul pentru interzicerea implicării magistraților în activități politice?
Interzicerea implicării magistraților în activități politice are scopul de a menține imparțialitatea și independența acestora, prevenind influențele politice în justiție.
155
Ce măsuri de protecție sunt prevăzute pentru magistrați împotriva racolării de către serviciile de informații?
Magistrații sunt protejați prin interdicția serviciilor de informații de a-i racola ca lucrători operativi, informatori sau colaboratori, iar încălcarea acestei interdicții constituie infracțiune contra independenței justiției și se pedepsește cu închisoare de la 5 la 10 ani.
156
Ce interdicții există pentru magistrați în contextul activităților profesionale paralele?
Magistrații nu pot desfășura activități profesionale paralele care ar putea afecta responsabilitățile lor juridice și ar putea crea conflicte de interese sau percepții de influență.
157
Ce drepturi de asociere au magistrații, conform legislației interne?
Magistrații au dreptul de a fi membri ai oricăror persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial, permițând astfel protejarea intereselor lor profesionale și independența justiției.
158
Ce interdicții există pentru magistrați privind exprimarea opiniilor politice în exercitarea atribuțiilor?
Magistrații trebuie să se abțină de la exprimarea sau manifestarea convingerilor lor politice în exercitarea atribuțiilor, conform art. 103 alin. (3) din Legea nr. 161/2003 și art. 5 alin. (1) din Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor.
159
Ce spune Recomandarea nr. (94) 12 despre asocierea profesională a magistraților?
Recomandarea nr. (94) 12 prevede că magistrații trebuie să fie liberi să creeze asociații care să conserve independența lor și să protejeze interesele lor profesionale, în colaborare cu alte organe.
160
Ce interdicții sunt impuse magistraților privind declararea grevei?
Magistrații nu pot declara grevă, conform art. 202 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, pentru a menține continuitatea și buna funcționare a justiției.
161
Ce restricții sunt impuse magistraților privind organizarea sindicală?
Magistrații nu pot constitui sau adera la organizații sindicale, conform art. 4 din Legea nr. 62/2011, dar pot fi membri ai persoanelor juridice de drept privat fără scop patrimonial.
162
Ce măsuri internaționale recunosc dreptul magistraților la asociere profesională?
Carta Universală a judecătorului și Principiile fundamentale ale Națiunilor Unite privind independența judecătorilor recunosc dreptul magistraților la asociere profesională pentru a proteja independența și interesele lor legitime.
163
Ce interdicții de natură politică sunt impuse magistraților de Codul deontologic?
Magistraților le este interzis să militeze pentru aderarea altor persoane la formațiuni politice, să participe la colectarea fondurilor pentru partide politice, să participe la reuniuni publice cu caracter politic și să își exprime convingerile politice în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
164
Ce principiu general reglementează răspunderea civilă a judecătorilor și procurorilor?
Principiul general care reglementează răspunderea civilă a judecătorilor și procurorilor este responsabilitatea statului pentru funcționarea defectuoasă a serviciului public al justiției, astfel cum este prevăzut în art. 269 alin. (1) din Legea nr. 303/2022.
165
Ce se întâmplă în cazul în care lipsește asigurarea pentru răspundere profesională?
În cazul în care lipsește asigurarea pentru răspundere profesională, răspunderea civilă a judecătorului sau procurorului pentru eroarea judiciară cauzată de exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență nu este înlăturată sau diminuată.
166
Cine poate fi acționat în judecată pentru repararea prejudiciului cauzat de o eroare judiciară?
Pentru repararea prejudiciului cauzat de o eroare judiciară, persoana vătămată se poate îndrepta cu acțiune în despăgubiri numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanțelor.
167
Ce trebuie să facă Ministerul Finanțelor Publice în termen de două luni de la data comunicării definitive a hotărârii judecătorești?
Ministerul Finanțelor Publice trebuie să sesizeze Inspecția Judiciară pentru a verifica dacă eroarea judiciară a fost cauzată de judecător sau procuror ca urmare a exercitării funcției cu rea-credință sau gravă neglijență.
168
Ce este reaua-credință conform art. 272 din Legea nr. 303/2022?
Reaua-credință există atunci când judecătorul sau procurorul încalcă cu știință normele de drept material ori procesual, urmărind sau acceptând vătămarea unei persoane.
169
Ce este grava neglijență conform art. 272 din Legea nr. 303/2022?
Grava neglijență există atunci când judecătorul sau procurorul nesocotește din culpă, în mod grav, neîndoielnic și nescuzabil, normele de drept material ori procesual.
170
Ce se întâmplă dacă Inspecția Judiciară constată că eroarea judiciară a fost cauzată de judecător sau procuror prin rea-credință sau gravă neglijență?
Dacă Inspecția Judiciară constată că eroarea judiciară a fost cauzată de judecător sau procuror prin rea-credință sau gravă neglijență, statul, prin Ministerul Finanțelor Publice, va promova acțiunea în regres împotriva magistratului în termen de 6 luni de la data la care i-a fost comunicat raportul consultativ al Inspecției Judiciare.
171
Pentru ce răspund judecătorii și procurorii din punct de vedere disciplinar?
Judecătorii și procurorii răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum și pentru faptele care afectează prestigiul justiției.
172
Care sunt câteva dintre abaterile disciplinare prevăzute de art. 271 din Legea nr. 303/2022?
Abaterile disciplinare includ manifestările care aduc atingere onoarei sau probității profesionale, încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilități și interdicții, atitudinile nedemne față de colegi, desfășurarea de activități publice cu caracter politic, refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire de serviciu și utilizarea funcției pentru a obține un tratament favorabil.
173
Care sunt sancțiunile disciplinare care se pot aplica judecătorilor și procurorilor?
Sancțiunile disciplinare care se pot aplica judecătorilor și procurorilor includ avertismentul, diminuarea indemnizației de încadrare lunare brute cu până la 25% pe o perioadă de până la un an, mutarea disciplinară pentru o perioadă efectivă de la un an la 3 ani, suspendarea din funcție pe o perioadă de până la 6 luni, retrogradarea în grad profesional și excluderea din magistratură.
174
Ce obligații au inspectorii judiciari în cadrul cercetării disciplinare?
Inspectorii judiciari au obligația de a efectua cercetarea disciplinară în termen de 60 de zile de la data dispunerii acesteia, termen ce poate fi prelungit cu cel mult 30 de zile pentru motive întemeiate. Ei trebuie să asculte persoana cercetată și să verifice apărările acesteia, procedura trebuind să se deruleze cu respectarea garanțiilor procesuale și procedurale prevăzute de Codul de procedură civilă.
175
Ce se întâmplă în cazul cenzurării pe cale judiciară a rezoluțiilor de clasare sau de respingere a sesizărilor adresate Inspecției Judiciare?
În cazul cenzurării pe cale judiciară a rezoluțiilor de clasare sau de respingere a sesizărilor adresate Inspecției Judiciare, instanța de contencios administrativ nu se poate substitui inspectorului judiciar sau inspectorului-șef, dispunând exercitarea acțiunii disciplinare, ci poate doar să dispună lămurirea unor fapte și împrejurări, respectiv administrarea unor mijloace de probă.
176
Ce se întâmplă dacă secția C.S.M. constată că sesizarea este întemeiată?
Dacă secția C.S.M. constată că sesizarea este întemeiată, soluționează acțiunea disciplinară printr-o hotărâre care trebuie să cuprindă descrierea faptei și încadrarea juridică a acesteia, temeiul de drept al aplicării sancțiunii, motivele pentru care au fost înlăturate apărările magistratului, sancțiunea disciplinară aplicată, calea de atac și termenul în care hotărârea poate fi atacată, instanța competentă să judece calea de atac.
177
Cine soluționează recursul împotriva hotărârilor secției C.S.M.?
Recursul împotriva hotărârilor secției C.S.M. este soluționat de Completul de 5 judecători al I.C.C.J. Din acest complet nu pot face parte membrii cu drept de vot ai C.S.M., care sunt judecători ai instanței supreme, și nici judecătorul sancționat disciplinar.
178
Ce prevede art. 269 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 cu privire la răspunderea statului pentru funcționarea defectuoasă a serviciului public al justiției?
Art. 269 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 prevede că „Pentru repararea prejudiciului pentru eroare judiciară, persoana vătămată se poate îndrepta cu acțiune în despăgubiri numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanțelor.”
179
Care sunt cele două situații specifice de eroare judiciară definite în art. 268 alin. (4) din Legea nr. 303/2022?
Cele două situații specifice de eroare judiciară sunt: (a) atunci când s-a dispus efectuarea de acte procesuale cu încălcarea evidentă a dispozițiilor legale de drept material și procesual, prin care au fost încălcate grav drepturile, libertățile și interesele legitime ale persoanei, vătămare care nu a putut fi remediată printr-o cale de atac ordinară sau extraordinară; (b) atunci când s-a pronunțat o hotărâre judecătorească definitivă în mod evident contrară legii sau situației de fapt care rezultă din probele administrate în cauză, prin care au fost afectate grav drepturile, libertățile și interesele legitime ale persoanei, vătămare care nu a putut fi remediată printr-o cale de atac ordinară sau extraordinară.
180
În ce condiții poate statul promova acțiunea în regres împotriva magistratului?
Statul, prin Ministerul Finanțelor Publice, poate promova acțiunea în regres împotriva magistratului în termen de 6 luni de la data la care i-a fost comunicat raportul consultativ al Inspecției Judiciare, dacă, în urma acestui raport și a propriei evaluări, se apreciază că eroarea judiciară a fost cauzată de judecător sau procuror prin exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență.
181
Care este instanța competentă să soluționeze acțiunea în despăgubiri pentru eroare judiciară?
Instanța competentă să soluționeze acțiunea în despăgubiri pentru eroare judiciară este tribunalul în a cărui circumscripție domiciliază reclamantul.
182
Ce particularități prezintă acțiunea pentru repararea pagubei în materie penală?
Acțiunea pentru repararea pagubei în materie penală este scutită de taxa de timbru, se poate adresa tribunalului în a cărei circumscripție domiciliază persoana îndreptățită și trebuie îndreptată împotriva statului, citat prin Ministerul Finanțelor Publice. De asemenea, această acțiune poate fi pornită de persoana îndreptățită, dar în cazul morții acesteia poate fi continuată sau pornită doar de persoanele care se aflau în întreținerea sa la data decesului.
183
Ce prevede art. 542 din C.proc.pen. cu privire la răspunderea magistraților pentru malpraxis în materie penală?
Art. 542 din C.proc.pen. prevede că în cazul în care repararea pagubei a fost acordată potrivit art. 541, precum și în situația în care statul român a fost condamnat de către o instanță internațională pentru vreunul dintre cazurile prevăzute la art. 538 și 539, acțiunea în regres pentru recuperarea sumei achitate poate fi îndreptată împotriva persoanei care, cu rea-credință sau din culpă gravă, a provocat situația generatoare de daune sau împotriva instituției la care aceasta este asigurată pentru despăgubiri în caz de prejudicii provocate în exercițiul profesiunii.
184
Care sunt obiectivele cercetării disciplinare?
Obiectivele cercetării disciplinare sunt stabilirea faptelor și urmărilor acestora, precum și a împrejurărilor în care au fost săvârșite și orice alte date concludente din care să se poată aprecia asupra existenței sau inexistenței vinovăției.
185
Care sunt câteva dintre reperele procedurale ale cercetării disciplinare?
Reperele procedurale ale cercetării disciplinare includ: ascultarea celui în cauză și verificarea apărărilor acestuia sunt obligatorii, refuzul judecătorului sau procurorului cercetat de a face declarații ori de a se prezenta la cercetări nu împiedică finalizarea cercetării, judecătorul sau procurorul cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării și să solicite probe în apărare, iar procedura trebuie să se deruleze cu respectarea garanțiilor procesuale și procedurale prevăzute de Codul de procedură civilă.
186
Ce termene sunt prevăzute pentru efectuarea și prelungirea cercetării disciplinare?
Cercetarea disciplinară se efectuează în termen de 60 de zile de la data dispunerii acesteia și se poate prelungi cu cel mult 30 de zile pentru motive întemeiate.
187
Ce se întâmplă în cazul suspendării cercetării disciplinare?
Cercetarea disciplinară se suspendă atunci când împotriva judecătorului sau procurorului cercetat s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale pentru aceeași faptă. Suspendarea operează până când soluția pronunțată în cauza care a motivat suspendarea a devenit definitivă.
188
Ce trebuie să conțină hotărârea secției C.S.M. care soluționează acțiunea disciplinară?
Hotărârea secției C.S.M. care soluționează acțiunea disciplinară trebuie să conțină descrierea faptei și încadrarea juridică a acesteia, temeiul de drept al aplicării sancțiunii, motivele pentru care au fost înlăturate apărările magistratului, sancțiunea disciplinară aplicată, cu indicarea circumstanțelor reale și personale de care s-a ținut seama, calea de atac și termenul în care hotărârea poate fi atacată, instanța competentă să judece calea de atac.
189
Cine poate exercita recursul împotriva hotărârii secției C.S.M. și în ce termen?
Recursul împotriva hotărârii secției C.S.M. poate fi exercitat de către magistratul sancționat ori, după caz, de către Inspecția Judiciară, în termen de 15 zile de la comunicare.
190
Care este termenul special de prescripție pentru exercitarea acțiunii disciplinare împotriva magistraților?
Termenul special de prescripție pentru exercitarea acțiunii disciplinare împotriva magistraților este de 30 de zile de la finalizarea cercetării disciplinare, dar nu mai târziu de 2 ani de la data la care fapta a fost săvârșită.
191
Ce drepturi are magistratul împotriva căruia se exercită acțiunea disciplinară în fața secțiilor C.S.M.?
Magistratul împotriva căruia se exercită acțiunea disciplinară are dreptul de a fi citat, de a fi reprezentat de un alt magistrat sau asistat/reprezentat prin avocat, de a lua cunoștință de toate actele dosarului și de a solicita probe în apărare.
192
Care este instanța competentă să soluționeze recursul împotriva hotărârilor secției C.S.M.?
Instanța competentă să soluționeze recursul împotriva hotărârilor secției C.S.M. este Completul de 5 judecători al I.C.C.J.
193
Ce se întâmplă pe durata procedurii disciplinare dacă secția C.S.M. dispune suspendarea din funcție a magistratului?
Pe durata procedurii disciplinare, dacă secția C.S.M. dispune suspendarea din funcție a magistratului, această hotărâre poate fi atacată separat cu contestație, iar competența soluționării contestației revine Completului de 5 judecători al I.C.C.J.
194
Care sunt sancțiunile disciplinare care se pot aplica judecătorilor și procurorilor, conform art. 273 alin. (1) din Legea nr. 303/2022?
Sancțiunile disciplinare care se pot aplica judecătorilor și procurorilor, conform art. 273 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, sunt: (a) avertismentul; (b) diminuarea indemnizației de încadrare lunare brute cu până la 25% pe o perioadă de până la un an; (c) mutarea disciplinară pentru o perioadă efectivă de la un an la 3 ani la o altă instanță sau la un alt parchet, chiar de grad imediat inferior; (d) suspendarea din funcție pe o perioadă de până la 6 luni; (e) retrogradarea în grad profesional; (f) excluderea din magistratură.
195
Care sunt sancțiunile disciplinare care se pot aplica judecătorilor și procurorilor, conform art. 273 alin. (1) din Legea nr. 303/2022?
Sancțiunile disciplinare care se pot aplica judecătorilor și procurorilor, conform art. 273 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, sunt: a) avertismentul; b) diminuarea indemnizației de încadrare lunare brute cu până la 25% pe o perioadă de până la un an; c) mutarea disciplinară pentru o perioadă efectivă de la un an la 3 ani la o altă instanță sau la un alt parchet, chiar de grad imediat inferior; d) suspendarea din funcție pe o perioadă de până la 6 luni; e) retrogradarea în grad profesional; f) excluderea din magistratură.
196
Care sunt cazurile în care legea impune aplicarea sancțiunii retrogradării în grad profesional sau a excluderii din magistratură?
Legea impune aplicarea sancțiunii retrogradării în grad profesional sau a excluderii din magistratură atunci când magistratul comite următoarele abateri disciplinare: încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilități și interdicții privind judecătorii și procurorii, desfășurarea de activități publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuțiilor de serviciu, exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență, dacă fapta nu întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni.
197
Cine poate sesiza C.S.M. cu privire la activitatea sau conduita necorespunzătoare a unui magistrat?
Orice persoană poate sesiza C.S.M. direct sau prin conducătorii instanțelor sau parchetelor cu privire la activitatea sau conduita necorespunzătoare a unui magistrat, la încălcarea obligațiilor profesionale în raporturile cu justițiabilii ori la săvârșirea de către acesta a unor abateri disciplinare.
198
Cine exercită acțiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârșite de judecători, procurori și magistrați-asistenți?
Acțiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârșite de judecători, procurori și magistrați-asistenți se exercită de Inspecția Judiciară, prin inspectorul judiciar.
199
Care este procedura dacă sesizarea privind o abatere disciplinară nu este semnată sau nu conține datele de identificare a autorului?
Dacă sesizarea privind o abatere disciplinară nu este semnată, nu conține datele de identificare a autorului sau indicii concrete cu privire la faptă, ea va fi clasată. Ulterior, se poate face o nouă sesizare, completându-se lacunele.
200
Ce trebuie să stabilească verificarea prealabilă efectuată de inspectorii judiciari?
Verificarea prealabilă efectuată de inspectorii judiciari trebuie să stabilească dacă există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare.
201
Ce soluții pot rezulta din verificările prealabile ale inspectorilor judiciari?
Din verificările prealabile ale inspectorilor judiciari pot rezulta două soluții: fie se constată că există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare și se dispune începerea cercetării disciplinare, fie se constată că nu există indiciile unei abateri disciplinare și sesizarea se clasează.
202
Ce se întâmplă dacă inspectorul-șef infirma rezoluția de clasare a inspectorului judiciar?
Dacă inspectorul-șef infirma rezoluția de clasare a inspectorului judiciar, acesta dispune completarea verificărilor. Dacă se confirmă rezoluția de clasare, aceasta poate fi contestată la secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București.
203
Care sunt obiectivele cercetării disciplinare?
Obiectivele cercetării disciplinare sunt stabilirea faptelor și urmărilor acestora, precum și a împrejurărilor în care au fost săvârșite, și orice alte date concludente din care să se poată aprecia asupra existenței sau inexistenței vinovăției.
204
Care sunt termenele de desfășurare a cercetării disciplinare?
Cercetarea disciplinară se efectuează în termen de 60 de zile de la data dispunerii acesteia și se poate prelungi cu cel mult 30 de zile pentru motive întemeiate.
205
Ce măsuri se pot lua dacă s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva judecătorului sau procurorului cercetat?
Cercetarea disciplinară se suspendă atunci când împotriva judecătorului sau procurorului cercetat s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale pentru aceeași faptă. Suspendarea operează până când soluția pronunțată în cauza care a motivat suspendarea a devenit definitivă.
206
Ce se întâmplă la finalizarea cercetării disciplinare?
La finalizarea cercetării disciplinare, inspectorul judiciar poate dispune fie admiterea sesizării prin exercitarea acțiunii disciplinare și sesizarea secției corespunzătoare a C.S.M., fie respingerea sesizării, în cazul în care constată că nu sunt îndeplinite condițiile pentru exercitarea acțiunii. Rezoluția inspectorului judiciar este supusă confirmării inspectorului-șef.
207
Ce se poate face împotriva rezoluției de respingere a sesizării?
Rezoluția de respingere poate fi contestată la secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București, iar hotărârea pronunțată în contestație poate fi atacată cu recurs la secția de contencios administrativ și fiscal a I.C.C.J.
208
Ce conține hotărârea secțiilor C.S.M. în cazul în care constată că sesizarea este întemeiată?
Hotărârea secțiilor C.S.M. în cazul în care constată că sesizarea este întemeiată trebuie să conțină: descrierea faptei și încadrarea juridică a acesteia, temeiul de drept al aplicării sancțiunii, motivele pentru care au fost înlăturate apărările magistratului, sancțiunea disciplinară aplicată, cu indicarea circumstanțelor reale și personale de care s-a ținut seama, calea de atac și termenul în care hotărârea poate fi atacată, instanța competentă să judece calea de atac.
209
Ce se poate face împotriva hotărârilor secțiilor C.S.M.?
Împotriva hotărârilor secțiilor C.S.M. se poate exercita recurs în termen de 15 zile de la comunicare de către magistratul sancționat ori, după caz, de către Inspecția Judiciară, iar competența soluționării recursului aparține Completului de 5 judecători al I.C.C.J.
210
Ce se întâmplă în cazul în care s-a dispus excluderea din magistratură a unui judecător sau procuror?
În cazul în care s-a dispus excluderea din magistratură a unui judecător sau procuror, hotărârea definitivă se transmite Președintelui României, în vederea emiterii decretului de eliberare din funcție.
211
Ce garanții procesuale și procedurale trebuie respectate în timpul cercetării disciplinare?
În timpul cercetării disciplinare trebuie respectate următoarele garanții procesuale și procedurale: ascultarea celui în cauză și verificarea apărărilor judecătorului sau procurorului cercetat sunt obligatorii, refuzul judecătorului sau procurorului de a face declarații ori de a se prezenta la cercet ări nu împiedică finalizarea cercetării, judecătorul sau procurorul cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării și să solicite probe în apărare, iar procedura trebuie să se deruleze cu respectarea garanțiilor prevăzute de Codul de procedură civilă.
212
Cine poate participa la susținerea acțiunii disciplinare în fața secțiilor C.S.M.?
Acțiunea disciplinară este susținută în fața secțiilor de către unul din inspectorii judiciari care au exercitat-o. Dacă toți inspectorii implicați sunt în imposibilitate să se prezinte, inspectorul-șef poate desemna un alt inspector judiciar.
213
Care este statutul juridic al Inspecției Judiciare în cadrul C.S.M.?
Inspecția Judiciară funcționează ca o structură cu personalitate juridică proprie în cadrul C.S.M., bazată pe principiul independenței operaționale față de C.S.M., instanțele judecătorești, parchete și alte autorități publice.
214
Care sunt principalele atribuții ale Inspecției Judiciare?
Inspecția Judiciară are atribuții de analiză, verificare și control în domeniile specifice de activitate încredințate prin lege, fiind esențială în antrenarea răspunderii disciplinare a magistraților și având calitatea de titular al acțiunii disciplinare împotriva judecătorilor și procurorilor.
215
Cine conduce Inspecția Judiciară și cum este numit în funcție?
Inspecția Judiciară este condusă de un inspector-șef judecător, numit prin concurs organizat de C.S.M. și ajutat de un inspector-șef adjunct procuror, desemnat de inspectorul-șef. Mandatul lor este de 3 ani și poate fi reînnoit o singură dată.
216
Cum poate fi revocat din funcție inspectorul-șef al Inspecției Judiciare?
Inspectorul-șef poate fi revocat din funcție de către Plenul C.S.M., în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuțiilor manageriale, pe baza raportului anual de audit, doar la propunerea unei comisii speciale. Hotărârea de revocare poate fi atacată cu recurs la secția de contencios administrativ și fiscal a I.C.C.J.
217
Care sunt principalele atribuții ale inspectorului-șef al Inspecției Judiciare?
Inspectorul-șef desemnează echipa de conducere, exercită funcția de conducere și organizare a activității Inspecției Judiciare, reprezintă Inspecția Judiciară în relațiile cu C.S.M. și alte instituții, exercită atribuțiile legale în calitate de ordonator de credite și ia măsuri pentru repartizarea aleatorie a dosarelor în cadrul Inspecției Judiciare.
218
Care sunt condițiile pentru a deveni inspector judiciar în cadrul Inspecției Judiciare?
Pentru a deveni inspector judiciar, un judecător sau procuror trebuie să aibă o vechime de cel puțin 10 ani în magistratură, să aibă cel puțin grad de tribunal sau parchet de pe lângă tribunal și să fi obținut calificativul „foarte bine” la ultima evaluare.
219
Ce se întâmplă cu judecătorii și procurorii pe durata mandatului de inspector judiciar?
Pe durata exercitării mandatului de inspector-șef, inspector-șef adjunct și inspector judiciar, judecătorii și procurorii sunt suspendați de drept din funcțiile pe care le ocupă la instanțe și parchete.
220
Care sunt atribuțiile principale ale inspectorilor judiciari?
Atribuțiile inspectorilor judiciari includ dispunerea și efectuarea cercetării disciplinare, verificarea respectării normelor procedurale la instanțe și parchete, verificarea eficienței manageriale și sesizărilor privind activitatea sau conduita necorespunzătoare a magistraților.
221
Ce presupune verificarea efectuată de Inspecția Judiciară în caz de eroare judiciară?
Verificarea în caz de eroare judiciară se efectuează de o comisie formată din 3 judecători inspectori judiciari sau 3 procurori inspectori judiciari. Aceasta stabilește dacă eroarea judiciară a fost cauzată de magistrat cu rea-credință sau gravă neglijență și se finalizează printr-un raport comunicat Ministerului Finanțelor Publice și magistratului vizat.
222
Ce se întâmplă dacă Inspecția Judiciară constată o eroare judiciară comisă cu rea-credință sau gravă neglijență?
În cazul în care Inspecția Judiciară constată că eroarea judiciară a fost comisă cu rea-credință sau gravă neglijență, raportul este comunicat Ministerului Finanțelor Publice și magistratului verificat. Aceasta poate conduce la promovarea unei acțiuni în regres împotriva magistratului pentru recuperarea prejudiciilor.
223
Ce presupune verificarea efectuată de Inspecția Judiciară privind buna reputație a magistratului?
Verificarea privind buna reputație a magistratului se finalizează prin rapoarte ale Inspecției Judiciare. Raportul este comunicat magistratului și persoanei care a înaintat sesizarea, urmând ca dosarul să fie trimis secției corespunzătoare a C.S.M. care adoptă hotărârea privind constatarea îndeplinirii sau neîndeplinirii condiției de bună reputație.
224
Care sunt drepturile magistratului în cadrul verificării bunei reputații de către Inspecția Judiciară?
Magistratul are dreptul să cunoască toate actele verificării, să formuleze obiecții și să solicite probe în apărare. De asemenea, magistratul vizat poate ataca hotărârea secției corespunzătoare a C.S.M. cu contestație la Plenul C.S.M. și, ulterior, la Secția de contencios administrativ a I.C.C.J.
225
Ce poate dispune secția corespunzătoare a C.S.M. pe parcursul procedurii de verificare a bunei reputații?
Pe parcursul procedurii de verificare și constatare a îndeplinirii condiției de bună reputație, secția corespunzătoare a C.S.M. poate dispune suspendarea din funcție a magistratului până la finalizarea procedurii.
226
Ce se întâmplă după adoptarea hotărârii definitive privind buna reputație a magistratului?
După adoptarea hotărârii definitive privind buna reputație a magistratului, hotărârea este comunicată Președintelui României, în vederea emiterii decretului de eliberare din funcție, dacă se constată neîndeplinirea condiției de bună reputație.
227
Cum se realizează repartizarea sesizărilor și lucrărilor disciplinare în cadrul Inspecției Judiciare?
Repartizarea sesizărilor și lucrărilor disciplinare în cadrul Inspecției Judiciare se face respectând principiul repartizării aleatorii și evitând incompatibilitatea inspectorilor judiciari de a efectua cercetări privind judecători sau procurori din instanțele ori parchetele unde au funcționat anterior.
228
Care sunt consecințele aplicării unei sancțiuni disciplinare unui inspector judiciar?
Inspectorii judiciari sunt revocați din funcție dacă li se aplică o sancțiune disciplinară sau dacă primesc calificativul „nesatisfăcător” sau de două ori consecutiv calificativul „satisfăcător” în evaluarea anuală a activității profesionale.
229
Care sunt obiectivele verificărilor efectuate de Inspecția Judiciară la instanțe și parchete?
Obiectivele verificărilor includ respectarea normelor procedurale privind primirea cererilor, repartizarea aleatorie a dosarelor, stabilirea termenelor, continuitatea completului de judecată, pronunțarea, redactarea și comunicarea hotărârilor, înaintarea dosarelor la instanțele competente și punerea în executare a hotărârilor civile și penale.
230
Ce măsuri poate lua Inspecția Judiciară în cazul în care constată deficiențe în funcționarea unei instanțe sau a unui parchet?
Inspecția Judiciară aduce la cunoștința instanțelor sau parchetelor verificate rapoartele de inspecție și obiecțiunile formulate, urmând să înainteze aceste rapoarte secției corespunzătoare a C.S.M. care stabilește măsurile necesare pentru remedierea situației.
231
Care sunt atribuțiile inspectorilor judiciari în materie de verificare a bunei reputații a judecătorilor și procurorilor?
Inspectorii judiciari verifică sesizările privind buna reputație a judecătorilor și procurorilor, întocmesc rapoarte și comunică rezultatele atât magistratului vizat, cât și persoanei care a formulat sesizarea. Apoi, dosarul este înaintat secției corespunzătoare a C.S.M. pentru adoptarea unei hotărâri.
232
Ce se întâmplă dacă un magistrat refuză să se prezinte la audieri în cadrul verificărilor pentru eroare judiciară?
Refuzul magistratului de a se prezenta la audieri nu împiedică desfășurarea procedurii de verificare. Inspecția Judiciară va continua verificările, iar magistratul are în continuare dreptul să cunoască toate actele verificării și să solicite probe în apărare.
233
Ce garanții procedurale sunt oferite magistratului în cadrul verificărilor efectuate de Inspecția Judiciară?
Magistratul are dreptul la apărare, fiind ascultat în cadrul verificărilor, având acces la toate actele verificării și putând solicita probe în apărare. De asemenea, comisia de verificare poate dispune audierea oricăror persoane implicate.
234
Cum poate fi atacată hotărârea Plenului C.S.M. privind constatarea îndeplinirii condiției de bună reputație?
Hotărârea Plenului C.S.M. privind constatarea îndeplinirii condiției de bună reputație poate fi atacată cu contestație la Secția de contencios administrativ a I.C.C.J., iar decizia acesteia este definitivă.
235
Ce se întâmplă cu judecătorii și procurorii care devin inspectori judiciari, dar aveau anterior funcții de conducere?
Judecătorii și procurorii cu funcții de conducere trebuie să opteze între funcția de conducere și cea de inspector judiciar în termen de 30 de zile de la data dobândirii dreptului. Dacă nu se face o opțiune în acest termen, postul neales devine vacant de drept.
236
Cum este structurat raportul Inspecției Judiciare privind o eroare judiciară?
Raportul Inspecției Judiciare privind o eroare judiciară conține concluziile verificărilor referitoare la existența erorii judiciare și dacă aceasta a fost săvârșită cu rea-credință sau gravă neglijență de către magistrat. Raportul este supus confirmării inspectorului-șef și comunicat Ministerului Finanțelor Publice și magistratului verificat.
