Mor Flashcards
(318 cards)
1
Q
Ce atribuții îndeplinește Ministerul Justiției în domeniul profesiilor liberale și serviciilor juridice conexe?
A
Ministerul Justiției îndeplinește atribuții prevăzute de lege cu privire la notarii publici și executorii judecătorești, autorizează interpreții și traducătorii folosiți în activitatea judiciară, coordonează activitatea de autorizare și evidență a experților criminaliști, și coordonează Oficiul Național al Registrului Comerțului.
2
Q
Care este premisa procesului civil?
A
Un conflict juridic, respectiv o neînțelegere referitoare la modul de interpretare și aplicare a unei norme juridice de drept material.
3
Q
Ce scop are procesul civil?
A
Soluționarea conflictului juridic cu respectarea standardelor privind apărarea ordinii de drept, garantarea libertăților fundamentale, drepturilor și intereselor legitime, aplicarea legii și asigurarea supremației acesteia.
4
Q
Cum se obține protecția juridică a drepturilor subiective civile?
A
Prin intermediul procesului civil, desfășurat de către completul de judecată, părțile implicate și alte persoane sau organe care participă la judecată.
5
Q
Ce presupune un conflict juridic?
A
O neînțelegere referitoare la modul de interpretare și aplicare a unei norme juridice de drept material între subiectele de drept parte la un raport juridic.
6
Q
Cum contribuie dreptul procesual la soluționarea conflictelor juridice?
A
Asigură că aplicarea normelor de drept material nu se face în mod arbitrar și garantează funcționarea circuitului civil.
7
Q
Ce obligă judecătorul în cadrul procesului civil?
A
Judecătorul este obligat să primească și să soluționeze cererile formulate în cadrul procesului civil.
8
Q
Care este ierarhia temeiurilor de soluționare a unei cereri în procesul civil?
A
Textul de lege, uzanțele, analogia legii și principiile generale ale dreptului, având în vedere cerințele echității.
9
Q
Ce efect are o hotărâre judecătorească în sistemul de drept român?
A
Hotărârea judecătorească este obligatorie și produce efecte numai între părți și succesorii acestora.
10
Q
Ce înseamnă efectul relativ al hotărârii judecătorești?
A
Hotărârea produce efecte numai între părțile implicate în proces și succesorii acestora, fără a avea forță obligatorie într-un litigiu ulterior similar.
11
Q
Ce mecanisme asigură uniformizarea jurisprudenței în sistemul judiciar român?
A
Recursul în interesul legii și procedura hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
12
Q
Ce presupune dreptul la un proces echitabil?
A
Judecarea desfășurată în mod echitabil, în termen optim și previzibil, de către o instanță independentă, imparțială și stabilită de lege.
13
Q
Ce garanții trebuie să îndeplinească instanța pentru a asigura un proces echitabil?
A
Independență, imparțialitate și stabilirea prin lege.
14
Q
Ce se înțelege prin termen optim și previzibil în desfășurarea unui proces civil?
A
Un termen care asigură cea mai bună eficiență în realizarea justiției și permite părților să estimeze evoluția etapelor procesuale în timp.
15
Q
Cum poate fi caracterizat un proces echitabil?
A
Un proces în care părțile au dreptul la o instanță imparțială și independentă, judecat într-un termen rezonabil și cu respectarea drepturilor fundamentale.
16
Q
Ce importanță are accesul la o instanță independentă și imparțială?
A
Asigură dreptul la o judecată corectă și protejează justițiabilii de influențe externe sau prejudecăți.
17
Q
Ce criterii trebuie îndeplinite pentru ca un termen să fie considerat rezonabil?
A
Complexitatea cauzei, comportamentul părților și comportamentul autorităților statale competente.
18
Q
Ce exclude legalitatea procesului civil?
A
Arbitrariul și lipsa de previzibilitate.
19
Q
Ce trebuie să facă judecătorul pentru a respecta principiul legalității?
A
Să soluționeze litigiul conform regulilor de drept aplicabile și să desfășoare procesul potrivit normelor legale care-l reglementează.
20
Q
Ce implicații are nerespectarea principiului legalității de către judecător?
A
Hotărârile judecătorești pot fi desființate în căile de atac.
21
Q
Cum se desfășoară executarea silită conform principiului legalității?
A
Cu respectarea dispozițiilor legale, a drepturilor părților și ale altor persoane interesate.
22
Q
Ce semnifică egalitatea părților în procesul civil?
A
Părțile au dreptul să fie judecate de aceleași organe ale puterii judecătorești, după aceleași reguli de drept procedurale, beneficiind de drepturi procesuale egale.
23
Q
Ce reprezintă principiul egalității armelor?
A
Tratamentul egal al părților pe toată durata desfășurării procedurii în fața tribunalului, fără favorizarea vreuneia dintre ele.
24
Q
Cum se manifestă egalitatea părților în procesul civil?
A
Prin asigurarea că părțile beneficiază de aceleași drepturi și obligații procedurale, fără discriminare sau privilegii.
25
Ce implicații are diferența de tratament fără justificare rezonabilă și obiectivă în procesul civil?
Poate fi considerată discriminare și poate atrage nulitatea hotărârii judecătorești.
26
Ce presupune principiul disponibilității în procesul civil?
Părțile pot determina apariția procesului, obiectul acestuia și pot decide asupra etapelor procesuale.
27
Ce drepturi include principiul disponibilității?
Dreptul de a porni sau nu procesul, de a determina cadrul procesual și de a pune capăt procesului prin acte procesuale de dispoziție.
28
Cum poate pârâtul extinde cadrul procesual inițiat de reclamant?
Prin formularea unei cereri reconvenționale legate de obiectul cererii de chemare în judecată.
29
Ce limitează principiul disponibilității părților în procesul civil?
Normele legale care prevăd excepții sau derogări de la acest principiu.
30
Cum poate partea aflată pe poziția de reclamant să pună capăt procesului?
Prin renunțarea la judecată, renunțarea la dreptul pretins sau încheierea unei tranzacții.
31
Ce drepturi procesuale au părțile pe parcursul desfășurării litigiului?
Dreptul de a propune probe, de a formula apărări și de a exercita căile legale de atac.
32
Ce sancțiuni pot interveni în cazul nerespectării obligațiilor procedurale de către părți?
Nulitatea, decăderea, perimarea, prescripția dreptului de a obține executarea silită și amenda judiciară.
33
Ce obligații procedurale au terții străini de proces?
Să efectueze demersurile necesare realizării justiției la cererea părților interesate sau a instanței.
34
Cum poate instanța dispune înfățișarea unui mijloc de probă deținut de o parte?
La cererea celeilalte părți sau din oficiu, sub sancțiunea plății unei amenzi judiciare.
35
Ce obligații procedurale au participanții la procesul civil?
Să respecte termenele, ordinea și condițiile stabilite de lege sau de judecător pentru îndeplinirea actelor de procedură.
36
Ce reprezintă abuzul de drept procesual?
Exercitarea dreptului procedural contrar bunei-credințe, fără justificarea unui interes special și legitim, cu intenția de a vătăma partea adversă.
37
Ce elemente caracterizează abuzul de drept procesual?
Exercitarea dreptului procedural fără justificarea unui interes legitim și deturnarea dreptului de la scopul pentru care a fost recunoscut de lege.
38
Ce sancțiuni se aplică în cazul abuzului de drept procesual?
Amendă judiciară și, la cererea părții vătămate, despăgubiri pentru prejudiciul material și moral produs.
39
Cum se definește reaua-credință în contextul abuzului de drept procesual?
Exercitarea dreptului procedural cu intenția de a vătăma partea adversă.
40
Ce presupune dreptul la apărare în procesul civil?
Posibilitatea părților de a fi asistate sau reprezentate de un avocat, de a lua cunoștință de cuprinsul dosarului, de a propune probe, de a-și prezenta susținerile și de a exercita căile legale de atac.
41
Cum se asigură dreptul la apărare în toate etapele procesului civil?
Prin garantarea posibilității părților de a fi asistate sau reprezentate de un avocat în orice fază a procesului, inclusiv în faza de executare silită.
42
Ce rol are ajutorul public judiciar în asigurarea dreptului la apărare?
Asigură reprezentarea și asistența juridică pentru persoanele care nu au mijloacele necesare pentru a-și angaja un avocat.
43
Ce drepturi procesuale sunt incluse în dreptul la apărare?
Dreptul de a consulta dosarul, de a propune probe, de a formula apărări și de a exercita căile legale de atac.
44
Ce presupune principiul contradictorialității în procesul civil?
Punerea în discuția părților a oricărui aspect privitor la litigiu și comunicarea actelor de procedură între părți.
45
Cum se manifestă principiul contradictorialității în toate etapele judecății?
Prin asigurarea posibilității părților de a-și exprima opinia cu privire la problemele de drept sau de fapt asupra cărora urmează să se pronunțe judecătorul.
46
Ce implică respectarea principiului contradictorialității în raporturile dintre părți și instanță?
Obligativitatea instanței de a dispune citarea părților și comunicarea actelor de procedură, precum și de a pune în discuția părților orice chestiune de drept sau de fapt relevantă pentru soluționarea cauzei.
47
Ce presupune principiul oralității în procesul civil?
Dezbaterile în cadrul procesului civil au loc verbal, contribuind la asigurarea contradictorialității și a dreptului la apărare.
48
În ce condiții se poate deroga de la principiul oralității?
Când legea prevede altfel sau când părțile solicită expres judecata numai pe baza actelor depuse la dosar.
49
Ce se consemnează în scris în cadrul procesului civil, în ciuda principiului oralității?
Susținerile părților, depozițiile martorilor, răspunsurile la interogatoriu și orice alte chestiuni discutate verbal sunt consemnate de grefier.
50
Ce presupune principiul nemijlocirii în procesul civil?
Probele trebuie să fie cercetate de către instanța care pronunță soluția finală în cauză, iar nu de către o instanță diferită.
51
În ce cazuri se derogă de la principiul nemijlocirii?
Administrarea probelor prin comisie rogatorie, procedura asigurării probelor și administrarea probelor de către avocați sau consilieri juridici.
52
Ce efecte poate avea nesocotirea principiului nemijlocirii?
Poate conduce la schimbarea sau casarea hotărârii în căile de atac.
53
Ce implică principiul publicității în procesul civil?
Procesul civil se desfășoară, ca regulă, în ședință publică, în prezența părților și a oricărei alte persoane străine de litigiu.
54
Care sunt excepțiile de la principiul publicității?
Desfășurarea ședinței în camera de consiliu în cazurile prevăzute de lege și ședințele declarate secrete pentru protejarea moralității, ordinii publice, intereselor minorilor, vieții private sau intereselor justiției.
55
Ce se întâmplă cu hotărârea judecătorească în contextul principiului publicității?
Hotărârea se pronunță în ședință publică, sub rezerva dispozițiilor privind amânarea pronunțării.
56
Ce limbă se folosește în cadrul procesului civil?
Procesul civil se desfășoară în limba română.
57
Cum se asigură drepturile cetățenilor români aparținând minorităților naționale în procesul civil?
Au dreptul să se exprime în limba maternă în fața instanțelor de judecată, în condițiile legii organice.
58
Ce drepturi au cetățenii străini și apatrizii în cadrul procesului civil?
Dreptul de a lua cunoștință de toate actele și lucrările dosarului, de a vorbi în instanță și de a pune concluzii prin interpret.
59
Ce înseamnă continuitatea completului de judecată?
Membrii completului care judecă procesul trebuie să rămână aceiași pe tot parcursul judecății.
60
Ce se întâmplă în cazul în care un judecător este înlocuit după dezbaterile în fond?
Cauza se repune pe rol pentru reluarea dezbaterilor în fața noului membru al completului.
61
Care este rațiunea instituirii principiului continuității?
Necesitatea ca judecătorul să-și formeze convingerea din perceperea personală a întregii desfășurări a procesului.
62
De ce este importantă încercarea de împăcare a părților în procesul civil?
Procesul civil are la bază un conflict de ordin privat, iar soluționarea amiabilă a litigiului poate fi mai eficientă și mai durabilă pentru părți.
63
Ce poate recomanda judecătorul părților în orice fază a litigiului?
Soluționarea litigiului prin mediere.
64
Ce obligație are judecătorul pe parcursul procesului civil privind împăcarea părților?
Să încerce împăcarea părților, dându-le sfaturile necesare, menținându-și imparțialitatea.
65
Ce presupune principiul aflării adevărului în procesul civil?
Judecătorul va soluționa litigiul aplicând dispozițiile legale incidente în cauză, independent de normele juridice invocate de părți.
66
Ce drept are judecătorul dacă nu este pe deplin lămurit de circumstanțele cazului?
Să ceară explicații părților, în scris sau oral, pentru a se lămuri asupra aspectelor faptice și juridice relevante.
67
Ce drepturi are judecătorul privind administrarea probelor?
Să dispună administrarea probelor necesare chiar dacă părțile se împotrivesc și să administreze probe din oficiu dacă le consideră necesare.
68
În ce condiții poate judecătorul introduce alte persoane în procesul civil?
În procedura necontencioasă, din oficiu, iar în procedura contencioasă, numai în cazurile expres prevăzute de lege.
69
Ce obligă judecătorul să se pronunțe asupra unor aspecte nesolicitate de părți?
Legea prevede anumite situații în care instanța este obligată să se pronunțe asupra unor aspecte deși acestea nu au fost solicitate de părți, cum ar fi în procesul de divorț cu copii minori.
70
Ce implică respectul cuvenit justiției în procesul civil?
Asigurarea unui cadru solemn de desfășurare a procesului, menținerea ordinii și bunei-cuviințe în sala de judecată.
71
Ce măsuri poate lua președintele completului pentru păstrarea ordinii în ședință?
Aplicarea de amenzi judiciare, sesizarea instituțiilor abilitate pentru luarea măsurilor disciplinare și îndepărtarea din sală a anumitor persoane.
72
Ce obligație au cei care se adresează instanței în ședință publică?
Să stea în picioare, cu excepția cazurilor în care președintele permite altfel.
73
Care sunt cele două mari faze ale procesului civil?
Faza judecății și faza executării silite.
74
Ce cuprinde faza judecății procesului civil?
Judecata în primă instanță și judecata în căile de atac.
75
Care sunt etapele judecății în primă instanță în procesul civil?
Etapa scrisă, etapa cercetării procesului, etapa dezbaterilor și etapa deliberării și pronunțării hotărârii.
76
Ce scop are etapa scrisă în faza judecății procesului civil?
Stabilirea cadrului procesual și informarea reciprocă a părților despre pretențiile și apărările lor.
77
Cu ce începe etapa scrisă a fazei judecății în procesul civil?
Cererea de chemare în judecată.
78
Ce elemente trebuie să conțină cererea de chemare în judecată?
Situația de fapt, pretenția concretă și probele.
79
Ce urmează după depunerea cererii de chemare în judecată în procesul civil?
Verificarea competenței și a condițiilor formale de către completul de judecată.
80
Ce se întâmplă dacă cererea de chemare în judecată nu îndeplinește condițiile formale?
Instanța dispune regularizarea cererii, punând în vedere reclamantului să complinească lipsurile.
81
Ce este întâmpinarea în etapa scrisă a fazei judecății procesului civil?
Actul de procedură prin care pârâtul răspunde pretențiilor reclamantului.
82
În ce termen trebuie depusă întâmpinarea în procesul civil?
În termen de 25 de zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată.
83
Ce este cererea reconvențională în etapa scrisă a procesului civil?
Cererea prin care pârâtul formulează pretenții proprii împotriva reclamantului.
84
Când se depune cererea reconvențională în cadrul procesului civil?
Odată cu depunerea întâmpinării.
85
Ce este răspunsul la întâmpinare în etapa scrisă a procesului civil?
Actul prin care reclamantul răspunde apărărilor pârâtului.
86
În ce termen se depune răspunsul la întâmpinare în procesul civil?
În termen de 10 zile de la comunicarea întâmpinării.
87
Ce este etapa cercetării procesului în faza judecății procesului civil?
Etapa în care se administrează probele și se soluționează excepțiile procesuale.
88
Cine trebuie să dovedească susținerile făcute în cursul procesului civil?
Partea care face susținerea.
89
Ce probe pot fi administrate în etapa cercetării procesului civil?
Înscrisuri, expertize, proba cu martori, cercetarea la fața locului, chemarea la interogatoriu.
90
Ce sunt prezumțiile în cadrul cercetării procesului civil?
Consecințele pe care legea sau judecătorul le trage dintr-un fapt cunoscut spre a stabili un fapt necunoscut.
91
Care sunt condițiile probelor pentru a fi admisibile în procesul civil?
Legalitate, verosimilitate, pertinență și concludență.
92
Ce reguli esențiale guvernează administrarea probelor în procesul civil?
Probele sunt administrate de instanța de judecată, în ordinea stabilită de judecător, înainte de începerea dezbaterilor asupra fondului.
93
Ce presupune etapa dezbaterii în fond a procesului civil?
Discutarea în contradictoriu de către părți a împrejurărilor de fapt și a temeiurilor de drept.
94
Cine primește cuvântul prima dată în etapa dezbaterii în fond a procesului civil?
Reclamantul, urmat de pârât și celelalte părți din proces, în funcție de poziția lor procesuală.
95
Ce acte specifice nu se mai pot efectua în etapa dezbaterii în fond?
Actele specifice cercetării procesului, cu excepția excepțiilor unite cu fondul și a celor absolute.
96
Când sunt încheiate dezbaterile în procesul civil?
Când președintele completului consideră că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și de drept.
97
Unde are loc deliberarea în procesul civil?
În secret, în camera de consiliu.
98
Ce reprezintă deliberarea în cadrul procesului civil?
Operațiunea prin care judecătorii stabilesc situația de fapt și aplică normele juridice corespunzătoare.
99
Cum se finalizează deliberarea în procesul civil?
Prin întocmirea minutei și pronunțarea hotărârii în ședință publică.
100
În ce termen trebuie redactată hotărârea completă în procesul civil?
În termen de 30 de zile de la pronunțare.
101
Ce este apelul în faza judecății procesului civil?
O cale de atac ordinară împotriva hotărârii primei instanțe.
102
Ce efecte are apelul în procesul civil?
Efect suspensiv de executare și devolutiv.
103
Cine soluționează apelul în procesul civil?
Instanța ierarhic superioară celei care a pronunțat hotărârea apelată.
104
Ce este recursul în faza judecății procesului civil?
O cale de atac extraordinară pentru motive de nelegalitate.
105
Cine soluționează recursul în procesul civil?
Instanța imediat superioară celei care a pronunțat hotărârea atacată.
106
Ce sunt căile extraordinare de atac de retractare în procesul civil?
Contestația în anulare și revizuirea.
107
Care este scopul contestației în anulare în procesul civil?
Anularea hotărârii pentru nerespectarea unor dispoziții de drept procesual.
108
Care este scopul revizuirii în procesul civil?
Corectarea unei greșeli privind fondul raportului juridic dedus judecății.
109
Care este scopul fazei executării silite în procesul civil?
Realizarea efectivă a dreptului recunoscut printr-o hotărâre judecătorească sau alt titlu executoriu.
110
Cum se numesc părțile în faza executării silite?
Creditor și debitor.
111
Când intervine faza executării silite?
Când hotărârile judecătorești sau alte titluri executorii nu sunt executate voluntar de către debitor.
112
Este faza executării silite obligatorie în toate cazurile?
Nu, intervine doar când debitorul nu execută voluntar obligația înscrisă în titlul executoriu.
113
Ce se întâmplă dacă debitorul execută de bunăvoie obligațiile din titlul executoriu?
Faza executării silite nu mai este necesară.
114
Care sunt formele de executare directă?
Predarea silită a bunurilor mobile, predarea silită a bunurilor imobile și executarea silită a unei obligații de a (nu) face.
115
Ce presupune executarea silită indirectă?
Obținerea sumei de bani prin vânzarea silită a bunurilor debitorului.
116
Ce este poprirea în cadrul executării silite indirecte?
Indisponibilizarea sumelor de bani sau bunurilor datorate de terți debitorului până la achitarea integrală a obligațiilor din titlul executoriu.
117
Ce măsuri indirecte pot fi aplicate pentru executarea silită?
Poprirea sumelor de bani și urmărirea bunurilor urmată de vânzarea acestora.
118
Ce se întâmplă dacă terțul poprit nu își îndeplinește obligațiile?
Creditorul, debitorul sau executorul judecătoresc poate sesiza instanța de executare pentru validarea popririi.
119
Cine execută hotărârile judecătorești și celelalte titluri executorii?
Executorul judecătoresc din circumscripția curții de apel competente.
120
Care instanță este competentă în materia executării silite?
Judecătoria în a cărei circumscripție se află domiciliul sau sediul debitorului la data sesizării organului de executare.
121
Ce cereri soluționează instanța de executare?
Cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare și orice alte incidente apărute în cursul executării silite.
122
Ce se poate face în cazul unui conflict de competență între birouri de executori judecătorești?
Conflictul de competență se rezolvă de curtea de apel competentă.
123
Ce este contestația la executare?
O cale de atac împotriva actelor de executare propriu-zisă sau pentru lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu.
124
În ce situații nu poate debitorul invoca pe cale de contestație motive de fapt sau de drept?
Dacă acestea puteau fi opuse în cursul judecății în primă instanță sau într-o cale de atac deschisă.
125
Ce hotărâre poate pronunța instanța dacă admite contestația la executare?
Poate anula actul de executare contestat, dispune îndreptarea acestuia, anula sau lămuri titlul executoriu sau dispune efectuarea actului de executare refuzat.
126
Ce bunuri mobile sunt exceptate de la executarea silită?
Bunurile de uz personal sau casnic indispensabile traiului debitorului și familiei sale, obiectele de cult, obiectele indispensabile persoanelor cu handicap și cele destinate îngrijirii bolnavilor, alimentele necesare pe timp de 3 luni, animalele destinate obținerii mijloacelor de subzistență și combustibilul necesar pentru 3 luni de iarnă.
127
Care venituri sunt excluse de la executare?
Alocațiile de stat și indemnizațiile pentru copii, ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele și alte indemnizații cu destinație specială stabilite potrivit legii.
128
Care este rolul executorului judecătoresc în executarea silită?
Executorul judecătoresc este responsabil pentru realizarea integrală și cu celeritate a obligației prevăzute în titlul executoriu, cu respectarea legii și drepturilor părților.
129
Poate executorul judecătoresc solicita sprijin din partea altor autorități?
Da, poate solicita sprijin din partea organelor de poliție, jandarmeriei sau altor agenți ai forței publice pentru îndeplinirea actelor de executare silită.
130
Ce drepturi are creditorul în faza executării silite?
Dreptul de a porni sau renunța la executarea silită, de a alege forma de executare și debitorul urmărit în cazul obligațiilor solidare, și de a solicita compensația legală dacă are o creanță constatată prin titlu executoriu împotriva debitorului.
131
Ce obligații are debitorul în faza executării silite?
Obligatia de a permite accesul liber la bunurile sale, de a nu se opune executării, de a nu înstrăina bunurile în frauda creditorilor și de a suporta cheltuielile de executare.
132
Unde își desfășoară activitatea executorii judecătorești?
În cadrul unui birou individual sau asociat, cu personal auxiliar corespunzător.
133
Care sunt structurile organizatorice și de conducere ale profesiei de executor judecătoresc?
Camera Executorilor Judecătorești (C.E.J.) și Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești (U.N.E.J.).
134
Ce organe de conducere are Camera Executorilor Judecătorești?
Adunarea generală, Colegiul Director și președintele.
135
Care sunt atribuțiile Consiliului U.N.E.J.?
Solicitarea suspendării, revocării sau încetării funcției de executor judecătoresc, aprobarea cotelor de contribuție ale birourilor executorilor la C.E.J. și propunerea condițiilor pentru concursul de admitere în profesie.
136
Cine reprezintă U.N.E.J. în raporturile cu autoritățile publice și alte organizații?
Președintele U.N.E.J.
137
Care sunt condițiile necesare pentru a deveni executor judecătoresc?
Cetățenie română, domiciliu în România, capacitate deplină de exercițiu, licență în drept, bună reputație, cunoașterea limbii române, aptitudine medicală, experiență profesională specifică și promovarea examenului de definitivat sau de admitere în profesie.
138
În ce cazuri se suspendă exercițiul funcției de executor judecătoresc?
Ca sancțiune disciplinară, în caz de arestare preventivă, condamnare privativă de libertate, incompatibilitate, neplată a contribuțiilor profesionale, incapacitate de muncă sau la cererea executorului.
139
În ce situații încetează calitatea de executor judecătoresc?
La cerere, prin pensionare, constatarea incapacității de muncă, desființarea biroului, excluderea din profesie, condamnare penală definitivă, incapacitate profesională sau deces.
140
Ce drepturi are executorul judecătoresc?
Stabilitate în funcție, considerare a activității ca vechime în funcție juridică de specialitate, ocrotire de lege, drept la onorarii stabilite de ministrul justiției, concediu de odihnă și drepturi de asigurări sociale.
141
Ce îndatoriri are executorul judecătoresc?
Păstrarea secretului profesional, participarea la programe de formare profesională continuă, asigurarea pentru răspundere profesională și evitarea dobândirii bunurilor din executarea silită.
142
Care sunt incompatibilitățile și interdicțiile executorului judecătoresc?
Exercitarea funcției este incompatibilă cu activitatea salarizată în alte profesii (exceptând activități didactice, artistice, literare și publicistice), desfășurarea activităților comerciale, calitatea de asociat sau administrator în anumite tipuri de societăți și dobândirea bunurilor din executare silită.
143
În ce situații intervine răspunderea disciplinară a executorului judecătoresc?
Nerespectarea secretului profesional, încălcarea incompatibilităților și interdicțiilor, fapte care aduc atingere onoarei și probității profesionale, neîndeplinirea obligațiilor de formare profesională, întârzierea și neglijența în efectuarea lucrărilor, absența nejustificată de la birou și omisiunea de a efectua publicitatea vânzărilor.
144
Ce sancțiuni disciplinare pot fi aplicate executorului judecătoresc?
Mustrare, avertisment, amendă, suspendare din funcție și excludere din profesie.
145
Cine poate exercita acțiunea disciplinară împotriva executorului judecătoresc?
Ministrul justiției sau Colegiul director al Camerei executorilor judecătorești.
146
Care este procedura de contestare a sancțiunilor disciplinare?
Se poate face contestație la Comisia superioară de disciplină a U.N.E.J. și apoi la curtea de apel competentă, în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii.
147
Care este premisa de bază a procesului penal?
Comiterea unei fapte antisociale care produce o vătămare.
148
Cine aplica inițial pedeapsa pentru o faptă antisocială?
Persoana vătămată.
149
Ce a determinat fundamentarea unui set de reguli pentru aplicarea pedepsei în procesul penal?
Transformarea aplicării pedepsei într-o prerogativă a puterii publice.
150
Care este rolul principiilor procesului penal?
Reprezintă reguli de soluționare a procesului penal care trebuie respectate pe tot parcursul acestuia de organele judiciare.
151
Ce principii garantează preeminența dreptului în procesul penal?
Legalitatea procesului penal, separarea funcțiilor judiciare, aflarea adevărului și ne bis in idem.
152
Ce principii asigură protecția persoanelor în cadrul procedurilor penale?
Respectarea demnității umane și a vieții private, limba oficială și dreptul la interpret, prezumția de nevinovăție, dreptul la libertate și siguranță.
153
Care sunt principiile referitoare la calitatea procesului penal și regimul acțiunii penale?
Caracterul echitabil și termenul rezonabil al procesului penal, dreptul la apărare, obligativitatea punerii în mișcare și a exercitării acțiunii penale.
154
Ce presupune principiul legalității procesului penal?
Desfășurarea întregului proces penal potrivit dispozițiilor legale care reglementează această activitate.
155
Care sunt sancțiunile pentru încălcarea principiului legalității procesului penal?
Nulitatea actelor procesuale și procedurale, excluderea probelor nelegal sau neloial administrate, amenzi judiciare și răspunderea penală a persoanelor vinovate.
156
Este aplicarea legii procesuale penale prin analogie permisă în dreptul procesual penal?
Da, aplicarea legii prin analogie este admisibilă în dreptul procesual penal.
157
Ce presupune principiul separării funcțiilor judiciare?
Separarea activităților îndeplinite de organele de cercetare penală, procuror, judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară și instanța de judecată.
158
Cine exercită funcția de urmărire penală în procesul penal?
Procurorul și organele de cercetare penală.
159
Ce funcție exercită judecătorul de drepturi și libertăți în procesul penal?
Funcția de dispoziție asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei în faza de urmărire penală.
160
Ce reprezintă principiul prezumției de nevinovăție în procesul penal?
O garanție procesuală acordată persoanelor urmărite penal sau judecate, având un caracter procedural.
161
Până când beneficiază o persoană de prezumția de nevinovăție în procesul penal?
Până la stabilirea vinovăției printr-o hotărâre penală definitivă.
162
Cine are obligația de a respecta prezumția de nevinovăție?
Toate autoritățile statului, inclusiv cele care nu sunt implicate în ancheta penală.
163
Ce consecințe are prezumția de nevinovăție asupra interpretării probelor?
Orice situație îndoielnică trebuie interpretată în favoarea suspectului sau inculpatului, conform regulii in dubio pro reo.
164
Ce obligație au organele judiciare în procesul penal conform principiului aflării adevărului?
Să asigure aflarea adevărului pe bază de probe cu privire la faptele și împrejurările cauzei, precum și cu privire la persoana suspectului sau inculpatului.
165
Ce tip de adevăr trebuie să fundamenteze justiția penală?
Adevărul material, bazat pe realitatea faptelor.
166
Pot organele judiciare să administreze probe din oficiu în procesul penal?
Da, dacă apreciază că este necesar pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei.
167
Ce prevede principiul ne bis in idem în procesul penal?
Nimeni nu poate fi urmărit sau pedepsit penal pentru săvârșirea unei infracțiuni pentru care a fost deja achitat sau condamnat printr-o hotărâre definitivă conform legii și procedurii penale ale aceluiași stat.
168
Este incident principiul ne bis in idem dacă urmărirea penală începe pentru aceeași faptă sub altă încadrare?
Da, principiul ne bis in idem este incident și în această situație.
169
Cine are obligația de a pune în mișcare și a exercita acțiunea penală în procesul penal?
Procurorul.
170
În ce condiții poate procurorul renunța la exercitarea acțiunii penale?
Dacă nu există un interes public în realizarea obiectului acesteia sau dacă nu există plângere prealabilă, autorizare, sesizare sau îndeplinirea altor condiții legale.
171
Care este rolul instanței de judecată în procesul penal conform principiului obligativității?
Instanța de judecată are un rol pasiv, asigurând caracterul echitabil al confruntării dintre acuzare și apărare și pronunțând hotărârea pe baza probelor administrate în fața sa.
172
Ce presupune caracterul echitabil al procesului penal?
O deplină egalitate a tuturor participanților la proces și realizarea unui echilibru între apărarea interesului general al societății și interesul legitim al fiecărei persoane nevinovate.
173
Cum se apreciază caracterul rezonabil al duratei procedurilor judiciare?
În funcție de complexitatea cazului, comportamentul reclamantului și al autorităților și importanța pentru reclamant a obiectului cauzei.
174
Ce condiție trebuie să îndeplinească măsurile privative sau restrictive de libertate în procesul penal?
Să fie necesare în raport de circumstanțele specifice ale cauzei și să fie luate doar în cazurile și în condițiile prevăzute de lege.
175
Ce drept are orice persoană arestată în procesul penal?
Dreptul de a fi informată în cel mai scurt timp și într-o limbă pe care o înțelege asupra motivelor arestării sale.
176
Ce drept are persoana față de care s-a dispus în mod nelegal o măsură privativă de libertate?
Dreptul la repararea pagubei suferite, în condițiile prevăzute de lege.
177
Ce presupune dreptul la apărare în procesul penal?
Toate prerogativele, facultățile și posibilitățile acordate de lege justițiabililor pentru apărarea intereselor lor, inclusiv dreptul la asistență juridică.
178
Ce obligații au organele judiciare în legătură cu dreptul la apărare?
Să pună în vedere suspectului și inculpatului dreptul de a nu face nicio declarație și să asigure exercitarea deplină și efectivă a dreptului la apărare.
179
Ce prevede principiul respectării demnității umane în procesul penal?
Orice persoană aflată în curs de urmărire penală sau de judecată trebuie tratată cu respectarea demnității umane.
180
Ce garanții are persoana față de care s-a aplicat o măsură privativă de libertate?
Dreptul de a nu fi supusă torturii, tratamentelor inumane sau degradante și de a beneficia de o anchetă oficială, aprofundată și efectivă în cazul unei astfel de susțineri.
181
Ce prevede principiul respectării vieții private în procesul penal?
Respectarea vieții private, inviolabilității domiciliului și secretului corespondenței sunt garantate.
182
Ce drepturi au cetățenii români aparținând minorităților naționale în procesul penal?
Dreptul să se exprime în limba maternă în fața instanțelor de judecată, chiar dacă cunosc limba română.
183
Ce presupune dreptul la interpret în procesul penal?
Posibilitatea de a beneficia de serviciile unui traducător autorizat în toate etapele procedurale pentru garantarea dreptului la apărare.
184
Care sunt cele patru etape ale procesului penal?
Cele patru etape ale procesului penal sunt urmărirea penală, camera preliminară, judecata și executarea pedepsei.
185
În ce condiții o persoană nu ajunge să parcurgă toate etapele procesului penal?
O persoană nu ajunge să parcurgă toate etapele procesului penal dacă, în urma cercetărilor, procurorul dispune clasarea sau renunțarea la urmărirea penală, sau dacă instanța de judecată dispune achitarea înainte de executarea pedepsei.
186
Care sunt organele judiciare implicate în procesul penal?
Organele judiciare implicate în procesul penal sunt organele de cercetare penală, procurorul, judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară și instanța de judecată.
187
Ce funcții îndeplinesc organele de cercetare penală?
Organele de cercetare penală îndeplinesc funcții de investigare a faptelor penale, strângerea probelor necesare și identificarea persoanelor suspectate de săvârșirea infracțiunilor, sub îndrumarea procurorului.
188
Care este diferența dintre suspect și inculpat în cadrul procesului penal?
Suspectul este persoana în legătură cu care există bănuiala rezonabilă că a săvârșit o faptă penală, iar inculpatul este suspectul împotriva căruia a fost pusă în mișcare acțiunea penală pentru că există probe suficiente care indică săvârșirea unei infracțiuni.
189
Ce rol joacă avocatul în procesul penal?
Avocatul asistă sau reprezintă părțile ori subiecții procesuali principali, asigurând apărarea drepturilor și intereselor acestora pe tot parcursul procesului penal.
190
Cine sunt subiecții principali ai procesului penal?
Subiecții principali ai procesului penal sunt suspectul, inculpatul și persoana vătămată.
191
Ce drepturi și obligații are persoana vătămată în procesul penal?
Persoana vătămată are dreptul de a depune plângeri, de a se constitui parte civilă pentru a solicita repararea prejudiciului și de a participa activ în proces, având obligația de a furniza informații și dovezi relevante pentru soluționarea cauzei.
192
Ce responsabilități are partea responsabilă civilmente?
Partea responsabilă civilmente are obligația de a repara prejudiciul cauzat de infracțiunea săvârșită de inculpat și poate fi chemată în judecată pentru a răspunde în mod direct pentru pagubele produse.
193
Care este obiectivul principal al urmăririi penale?
Obiectivul principal al urmăririi penale este strângerea de probe necesare pentru a dovedi existența unei infracțiuni și identificarea persoanei care a săvârșit-o.
194
Ce tipuri de acte pot declanșa urmărirea penală?
Urmărirea penală poate fi declanșată prin plângeri, denunțuri, sesizări din oficiu sau alte acte ale organelor de constatare prevăzute de lege, precum procesele-verbale de constatare a infracțiunilor flagrante.
195
Ce este o plângere în contextul urmăririi penale?
Plângerea este încunoștințarea făcută de o persoană prejudiciată prin săvârșirea unei infracțiuni, adresată organelor de urmărire penală.
196
Cum diferă plângerea de denunț?
Plângerea este actul prin care o persoană prejudiciată sesizează organele de urmărire penală cu privire la o infracțiune, în timp ce denunțul este actul prin care o persoană sesizează organele de urmărire penală cu privire la săvârșirea unei infracțiuni de către o altă persoană.
197
Ce reprezintă actele de constatare în procesul penal?
Actele de constatare sunt documente întocmite de organele de ordine publică și siguranță națională, prin care se înregistrează constatarea săvârșirii unor infracțiuni flagrante sau a altor fapte penale.
198
Ce înseamnă urmărirea penală in rem?
Urmărirea penală in rem se referă la desfășurarea investigațiilor cu privire la o faptă penală, fără a fi identificat inițial autorul infracțiunii.
199
În ce condiții se poate dispune urmărirea penală in personam?
Urmărirea penală in personam se dispune atunci când în urma strângerii de probe rezultă o bănuială rezonabilă că o anumită persoană a comis fapta investigată, moment în care aceasta devine suspect.
200
Ce efecte produce ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale?
Ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale transformă suspectul în inculpat și permite dispunerea unor măsuri mai severe, precum reținerea, arestarea preventivă și trimiterea în judecată.
201
Ce măsuri pot fi dispuse împotriva inculpatului în timpul urmăririi penale?
Împotriva inculpatului pot fi dispuse măsuri precum reținerea, controlul judiciar, controlul judiciar pe cauțiune, arestul la domiciliu și arestarea preventivă.
202
Ce se întâmplă dacă nu se pot dovedi existența unei infracțiuni și identificarea autorului?
Dacă nu se pot dovedi existența unei infracțiuni și identificarea autorului, organul de cercetare penală înaintează dosarul către procuror cu propunerea de clasare.
203
Ce soluții poate dispune procurorul la finalizarea urmăririi penale?
Procurorul poate dispune clasarea, renunțarea la urmărirea penală, restituirea dosarului în vederea completării urmăririi penale sau trimiterea în judecată prin rechizitoriu.
204
Care sunt măsurile preventive cu caracter de constrângere?
Măsurile preventive cu caracter de constrângere sunt reținerea, controlul judiciar, controlul judiciar pe cauțiune, arestul la domiciliu și arestarea preventivă.
205
În ce scopuri se dispun măsurile preventive?
Măsurile preventive se dispun pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, împiedicarea sustragerii suspectului sau inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată și prevenirea săvârșirii unor noi infracțiuni.
206
Care sunt măsurile preventive privative de libertate?
Măsurile preventive privative de libertate sunt reținerea, arestul la domiciliu și arestarea preventivă.
207
Care sunt măsurile preventive restrictive de libertate?
Măsurile preventive restrictive de libertate sunt controlul judiciar și controlul judiciar pe cauțiune.
208
Ce condiții trebuie să fie îndeplinite pentru dispunerea măsurilor preventive?
Pentru dispunerea măsurilor preventive trebuie să existe probe sau indicii temeinice că o persoană a săvârșit o infracțiune și să fie necesare pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, împiedicarea sustragerii de la urmărire sau judecată și prevenirea săvârșirii unor noi infracțiuni.
209
În ce situații se pot aplica măsurile preventive față de persoanele juridice?
Măsurile preventive se pot aplica față de persoanele juridice în cazul în care acestea sunt suspectate de săvârșirea unor fapte prevăzute de legea penală, iar măsurile sunt necesare pentru desfășurarea procesului penal.
210
Ce este reținerea și cine o poate dispune?
Reținerea este o măsură preventivă privativă de libertate care poate fi dispusă de procuror și de organul de cercetare penală pentru o perioadă de cel mult 24 de ore pe parcursul urmăririi penale.
211
Ce este controlul judiciar și cum se poate dispune?
Controlul judiciar este o măsură preventivă restrictivă de libertate care poate fi dispusă de procuror, judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară sau instanța de judecată, impunând inculpatului anumite obligații și restricții.
212
Ce este controlul judiciar pe cauțiune și cum se stabilește cauțiunea?
Controlul judiciar pe cauțiune este o măsură preventivă restrictivă de libertate care implică depunerea unei sume de bani de către inculpat pentru a garanta respectarea obligațiilor impuse de organul judiciar. Cauțiunea se stabilește în funcție de situația materială a inculpatului și de gravitatea acuzației.
213
Care sunt condițiile de aplicare a arestului la domiciliu?
Arestul la domiciliu poate fi dispus de judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară sau instanța de judecată pe o durată de cel mult 30 de zile, prelungirea fiind posibilă numai în caz de necesitate, dacă temeiurile inițiale persistă.
214
Ce este arestarea preventivă și care sunt limitele duratei acesteia?
Arestarea preventivă este o măsură preventivă privativă de libertate dispusă de judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară sau instanța de judecată. În cursul urmăririi penale, durata maximă a arestului preventiv este de 180 de zile, iar în cursul judecății în primă instanță, durata nu poate depăși jumătate din maximul special prevăzut de lege pentru infracțiunea respectivă, fără a putea depăși 5 ani.
215
Cum poate fi contestată măsura reținerii?
Măsura reținerii poate fi contestată prin depunerea unei plângeri la procurorul de caz, iar dacă măsura a fost dispusă de procuror, plângerea se depune la procurorul ierarhic superior. În cazul constatării nelegalității reținerii, procurorul va dispune revocarea măsurii și punerea în libertate a suspectului sau inculpatului.
216
Ce obligații are inculpatul sub control judiciar?
Inculpatul sub control judiciar are obligația de a respecta restricțiile și obligațiile impuse de organul judiciar, cum ar fi prezentarea periodică la poliție, interdicția de a părăsi o anumită localitate sau țară, și interdicția de a comunica cu anumite persoane.
217
Ce consecințe are nerespectarea condițiilor controlului judiciar pe cauțiune?
Nerespectarea condițiilor controlului judiciar pe cauțiune poate atrage revocarea măsurii și dispunerea unei măsuri preventive mai severe, precum arestul la domiciliu sau arestarea preventivă.
218
În ce situații poate fi prelungit arestul la domiciliu?
Arestul la domiciliu poate fi prelungit în caz de necesitate, dacă temeiurile care au determinat luarea măsurii persistă sau au apărut temeiuri noi. Fiecare prelungire nu poate depăși 30 de zile, iar în cursul urmăririi penale, durata totală nu poate depăși 180 de zile.
219
Care este durata maximă a arestului preventiv în cursul judecății în primă instanță?
Durata maximă a arestului preventiv în cursul judecății în primă instanță nu poate depăși jumătate din maximul special prevăzut de lege pentru infracțiunea respectivă, fără a putea depăși 5 ani.
220
Ce este acordul de recunoaștere a vinovăției și care este scopul său?
Acordul de recunoaștere a vinovăției este o procedură prin care inculpatul recunoaște comiterea faptei și acceptă încadrarea juridică, negociind cu procurorul condițiile acordului. Scopul său este de a asigura soluționarea cauzelor penale într-un termen optim și previzibil, reducând costurile și resursele implicate.
221
Ce limite impune legea pentru încheierea acordului de recunoaștere a vinovăției?
Acordul de recunoaștere a vinovăției se poate încheia doar pentru infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau închisorii de cel mult 15 ani, după începerea urmăririi penale și punerea în mișcare a acțiunii penale. Nu se poate negocia vinovăția inculpatului și existența faptei.
222
Care sunt titularii acordului de recunoaștere a vinovăției?
Titularii acordului de recunoaștere a vinovăției sunt procurorul și inculpatul, cu avizul procurorului ierarhic superior.
223
Ce trebuie să conțină acordul de recunoaștere a vinovăției?
Acordul de recunoaștere a vinovăției trebuie să conțină recunoașterea comiterii faptei, acceptarea încadrării juridice, felul și cuantumul pedepsei, forma de executare a acesteia, felul măsurii educative, soluția de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei.
224
Cum este procesată recunoașterea vinovăției după încheierea acordului?
După încheierea acordului de recunoaștere a vinovăției, procurorul sesizează instanța competentă să judece cauza în fond și trimite acesteia acordul însoțit de dosarul de urmărire penală. Instanța verifică acordul și, în caz de admitere, pronunță soluția convenită, iar în caz de respingere, dispune continuarea procedurilor judiciare.
225
Ce efecte de ordin substanțial produce acordul de recunoaștere a vinovăției?
Acordul de recunoaștere a vinovăției produce efecte de ordin substanțial prin reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii și cu o pătrime în cazul amenzii.
226
Ce efecte pe plan procesual produce încheierea acordului de recunoaștere a vinovăției?
Încheierea acordului de recunoaștere a vinovăției implică omisiunea fazei de cameră preliminară și a etapei cercetării judecătorești, instanța pronunțând soluția pe baza acordului fără a administra probe noi.
227
Ce rol joacă instanța în verificarea acordului de recunoaștere a vinovăției?
Instanța verifică acordul de recunoaștere a vinovăției, analizând dacă acesta conține toate elementele necesare și dacă soluția convenită este justă în raport cu gravitatea infracțiunii și periculozitatea inculpatului.
228
În ce condiții poate instanța respinge acordul de recunoaștere a vinovăției?
Instanța poate respinge acordul de recunoaștere a vinovăției dacă apreciază că soluția convenită este nejustificat de blândă în raport cu gravitatea infracțiunii sau periculozitatea inculpatului.
229
Ce soluții poate pronunța instanța în privința acordului de recunoaștere a vinovăției?
Instanța poate pronunța soluția convenită prin acord sau poate respinge acordul, în acest caz dispunând continuarea procedurilor judiciare obișnuite.
230
Ce cale de atac este disponibilă împotriva sentinței privind acordul de recunoaștere a vinovăției?
Împotriva sentinței date de prima instanță cu privire la admiterea sau respingerea acordului de recunoaștere a vinovăției se poate formula apel.
231
Care este rolul camerei preliminare în procesul penal?
Camera preliminară servește ca un filtru între urmărirea penală și judecată, având rolul de a verifica competența instanței, legalitatea sesizării și a probelor administrate.
232
Ce verificări efectuează judecătorul de cameră preliminară?
Judecătorul de cameră preliminară verifică dacă instanța este competentă să judece cauza, dacă a fost sesizată în mod legal și dacă probele și actele efectuate în cadrul urmăririi penale sunt legale.
233
Ce se întâmplă dacă instanța nu este competentă să judece cauza?
Dacă instanța nu este competentă să judece cauza, judecătorul de cameră preliminară își declină competența către instanța competentă, hotărârea de declinare nefiind supusă căilor de atac.
234
În ce condiții poate judecătorul de cameră preliminară dispune restituirea cauzei la parchet?
Judecătorul de cameră preliminară poate dispune restituirea cauzei la parchet dacă rechizitoriul este neregulamentar întocmit și neregularitatea nu a fost remediată de procuror în termen de 5 zile sau dacă a exclus toate probele administrate în cursul urmăririi penale.
235
Ce soluții poate pronunța judecătorul de cameră preliminară?
Judecătorul de cameră preliminară poate pronunța soluția de restituire a cauzei la parchet sau soluția de începere a judecății.
236
Care sunt termenele pentru formularea contestației împotriva soluțiilor pronunțate de judecătorul de cameră preliminară?
Termenele pentru formularea contestației împotriva soluțiilor pronunțate de judecătorul de cameră preliminară sunt de trei zile de la comunicarea încheierii motivate.
237
Ce rol are apărătorul din oficiu în procedura camerei preliminare?
Apărătorul din oficiu asigură reprezentarea legală a inculpatului atunci când acesta nu are un avocat ales, fiind desemnat de judecătorul de cameră preliminară în situațiile prevăzute de lege.
238
Ce implicații are excluderea probelor de către judecătorul de cameră preliminară?
Excluderea probelor de către judecătorul de cameră preliminară înseamnă că acestea nu pot fi folosite la judecarea cauzei, ceea ce poate duce la restituirea cauzei la parchet sau la pronunțarea altor soluții procedurale.
239
Ce soluții sunt disponibile în cazul în care judecătorul de cameră preliminară constată neregularități ale actului de sesizare?
În cazul constatării neregularităților actului de sesizare, judecătorul de cameră preliminară poate dispune restituirea cauzei la parchet pentru remedierea neregularităților sau poate dispune începerea judecății dacă neregularitățile nu împiedică stabilirea obiectului sau limitelor judecății.
240
Ce se întâmplă dacă judecătorul de cameră preliminară exclude toate probele administrate în cursul urmăririi penale?
Dacă judecătorul de cameră preliminară exclude toate probele administrate în cursul urmăririi penale, cauza va fi restituită la parchet pentru a se desfășura o nouă urmărire penală sau pentru a se dispune o altă soluție procedurală.
241
Care sunt condițiile pentru restituirea cauzei la parchet?
Condițiile pentru restituirea cauzei la parchet includ neregularități ale rechizitoriului care împiedică stabilirea obiectului sau limitelor judecății, excluderea tuturor probelor administrate sau solicitarea procurorului de restituire a cauzei.
242
Cum se comunică inculpatului copia certificată a rechizitoriului?
Copia certificată a rechizitoriului se comunică inculpatului de către judecătorul de cameră preliminară, împreună cu atenționarea privind obiectul procedurii și dreptul de a-și angaja un apărător.
243
Ce obligații are judecătorul de cameră preliminară în privința desemnării unui apărător din oficiu?
Judecătorul de cameră preliminară are obligația de a desemna un apărător din oficiu în situațiile prevăzute de lege, cum ar fi atunci când inculpatul este minor, reținut sau arestat, ori când infracțiunea pentru care este urmărită penală prevede pedeapsa detențiunii pe viață sau închisoarea mai mare de 5 ani.
244
În ce situații poate judecătorul de cameră preliminară dispune începerea judecății?
Judecătorul de cameră preliminară poate dispune începerea judecății dacă constată că sesizarea instanței este legală și completă, iar probele administrate sunt legale și suficiente pentru a justifica trimiterea cauzei la judecată.
245
Ce soluții poate pronunța judecătorul de cameră preliminară în cazul intervenției decesului inculpatului?
În cazul intervenției unuia dintre motivele prevăzute la art. 16 C.pr.pen., cum ar fi decesul inculpatului, judecătorul de cameră preliminară va dispune trimiterea cauzei la parchet pentru a se dispune soluția de clasare.
246
Cum se procedează în cazul decesului inculpatului în cursul fazei de cameră preliminară?
În cazul decesului inculpatului în cursul fazei de cameră preliminară, judecătorul de cameră preliminară va dispune trimiterea cauzei la parchet pentru clasare.
247
Ce soluții poate pronunța judecătorul de cameră preliminară în cazul constatării neregularităților actului de sesizare?
Judecătorul de cameră preliminară poate dispune restituirea cauzei la parchet pentru remedierea neregularităților sau, dacă acestea nu împiedică stabilirea obiectului sau limitelor judecății, poate dispune începerea judecății.
248
Ce implicații are necomunicarea încheierii de către procuror în termen de 5 zile?
Necomunicarea încheierii de către procuror în termen de 5 zile poate duce la restituirea cauzei la parchet pentru remedierea neregularităților sau la constatarea imposibilității continuării urmăririi penale.
249
Care este obiectul fazei de judecată în procesul penal?
Obiectul fazei de judecată este aflarea adevărului cu privire la fapta și persoana cu care a fost sesizată instanța, în scopul pronunțării unei soluții legale și temeinice.
250
Ce verifică instanța de judecată în timpul procesului?
Instanța de judecată verifică legalitatea și temeinicia acuzației penale formulate de procuror, precum și a pretenției civile formulate de partea civilă.
251
Care sunt soluțiile pe care le poate pronunța instanța de judecată?
Instanța de judecată poate pronunța soluții care rezolvă latura penală și civilă a procesului penal, iar hotărârea poate fi supusă controlului judiciar prin exercitarea căilor de atac.
252
Care este faza centrală a procesului penal?
Judecata este faza centrală și cea mai importantă a procesului penal.
253
Cine poate exercita căile de atac împotriva hotărârilor instanței de judecată?
Căile de atac pot fi exercitate de părți sau de procuror.
254
Care sunt principiile specifice fazei de judecată în procesul penal?
Principiile specifice fazei de judecată sunt publicitatea, nemijlocirea, oralitatea și contradictorialitatea.
255
Ce înseamnă principiul publicității în faza de judecată?
Principiul publicității presupune că ședințele de judecată au caracter public, permițând participarea oricărei persoane pentru a asigura transparența și controlul asupra modalității de efectuare a justiției.
256
Care sunt excepțiile de la principiul publicității ședinței de judecată?
Excepțiile sunt situații expres prevăzute de lege, în care publicitatea nu mai este obligatorie.
257
Ce implică principiul nemijlocirii în faza de judecată?
Principiul nemijlocirii implică obligația instanței de a percepe direct mijloacele de probă administrate în cauză și susținerile procurorului sau ale părților.
258
Ce presupune principiul continuității completului de judecată?
Principiul continuității completului de judecată presupune că judecarea cauzei penale se realizează, în cursul întregului proces penal, de același complet de judecată căruia i-a fost repartizată aleatoriu cauza.
259
Cum se manifestă principiul contradictorialității în faza de judecată?
Principiul contradictorialității presupune că probele administrate sunt supuse discuției participanților la ședința de judecată, evidențiind pozițiile procesuale diferite ale părților.
260
Ce rol are principiul oralității în faza de judecată?
Principiul oralității presupune că întreaga activitate procesuală derulată în faza de judecată se efectuează prin viu grai, iar instanța va ține cont de discuțiile orale la pronunțarea hotărârii.
261
Care sunt modalitățile principale de desfășurare a cercetării judecătorești?
Cercetarea judecătorească se desfășoară fie în procedura obișnuită, prin readministrarea probelor din faza de urmărire penală și administrarea unor probe noi, fie în procedură simplificată, ca urmare a recunoașterii învinuirii de către inculpat.
262
Ce condiții trebuie să îndeplinească inculpatul pentru a beneficia de judecata în procedură simplificată?
Inculpatul trebuie să recunoască în totalitate faptele reținute în sarcina sa, să solicite judecata în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și să nu conteste încadrarea juridică a faptelor.
263
Ce efecte are admiterea cererii de judecată în procedură simplificată?
Admiterea cererii de judecată în procedură simplificată permite reducerea cu o treime a limitelor pedepsei închisorii sau cu o pătrime a limitelor pedepsei amenzii și restricționează mijloacele de probă la înscrisuri propuse de părți și persoana vătămată.
264
Ce se întâmplă dacă instanța respinge cererea de judecată în baza recunoașterii învinuirii?
Instanța va efectua cercetarea judecătorească în procedura comună.
265
Care sunt infracțiunile excluse de la aplicarea procedurii simplificate?
Infracțiunile contra securității naționale, unele infracțiuni contra capacității de luptă a forțelor armate, infracțiunile de genocid și contra umanității și infracțiunile care se pedepsesc cu detențiunea pe viață sunt excluse de la aplicarea procedurii simplificate.
266
Până când își poate manifesta inculpatul voința de a fi judecat în procedură simplificată?
Inculpatul își poate manifesta voința de a fi judecat în procedură simplificată doar până la primul termen la care procedura de citare este legal îndeplinită și cauza se află în stare de judecată, după citirea actului de sesizare și înainte de începerea cercetării judecătorești.
267
Ce se întâmplă dacă inculpatul recunoaște doar o parte din faptele reținute în sarcina sa?
Cererea de judecată în procedură simplificată va fi respinsă dacă inculpatul recunoaște numai o parte din faptele reținute în sarcina sa.
268
Ce se întâmplă dacă, după admiterea cererii de procedură simplificată, instanța constată necesitatea administrării altor probe?
Instanța dispune efectuarea cercetării judecătorești potrivit procedurii comune dacă este necesară administrarea altor probe pentru stabilirea încadrării juridice.
269
Care este beneficiul inculpatului în cazul aplicării procedurii simplificate?
Inculpatul beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor pedepsei închisorii sau cu o pătrime a limitelor pedepsei amenzii.
270
Care sunt etapele judecății în primă instanță?
Etapele judecății în primă instanță includ cercetarea judecătorească, dezbaterile, deliberarea instanței și pronunțarea hotărârii.
271
Ce tipuri de probe pot fi administrate în timpul cercetării judecătorești?
Pot fi administrate probe precum înscrisuri, audierea inculpatului și a martorilor, cercetarea la fața locului, vizionarea și ascultarea înregistrărilor, iar părțile pot renunța la probe.
272
Ce se întâmplă când procurorul, persoana vătămată și părțile nu mai au cereri sau explicații?
Președintele completului de judecată declară terminată cercetarea judecătorească.
273
Ce constituie probă în procesul penal?
Proba este orice element de fapt care servește la constatarea existenței sau inexistenței unei infracțiuni, identificarea persoanei care a săvârșit-o și cunoașterea împrejurărilor necesare pentru justa soluționare a cauzei.
274
Care este diferența dintre probe și mijloace de probă?
Probele sunt elemente de fapt, în timp ce mijloacele de probă sunt modalități legale folosite pentru dovedirea elementelor de fapt.
275
Care sunt principalele mijloace de probă în procesul penal?
Principalele mijloace de probă includ declarațiile suspectului, inculpatului, persoanei vătămate, părții civile, martorilor, înscrisuri, rapoarte de expertiză, procese-verbale, fotografii și mijloace materiale de probă.
276
Ce sunt procedeele probatorii?
Procedeele probatorii sunt modalități practice concrete utilizate de organele judiciare pentru administrarea legală a probelor.
277
Ce legătură există între probe, mijloace de probă și procedee probatorii?
Probele sunt elementele de fapt, mijloacele de probă sunt modalitățile legale de obținere a probelor, iar procedeele probatorii sunt modalitățile practice de administrare a probelor.
278
Ce reprezintă obiectul probațiunii în procesul penal?
Obiectul probațiunii include existența infracțiunii și săvârșirea ei de către inculpat, faptele privitoare la răspunderea civilă și orice împrejurare necesară pentru justa soluționare a cauzei.
279
Ce fapte și împrejurări sunt incluse în obiectul probațiunii?
Obiectul probațiunii cuprinde fapte și împrejurări relevante asupra fondului cauzei și desfășurării procesului penal.
280
Ce se întâmplă dacă apar elemente factuale noi în cursul probațiunii?
Organele de urmărire penală pot extinde urmărirea penală pentru noile fapte sau disjunge cauza pentru continuarea cercetărilor într-o cauză separată.
281
Cine are sarcina probei în procesul penal?
Sarcina probei revine organelor judiciare, în principal procurorului, și în mod subsidiar părții civile și procurorului în cazul acțiunii civile.
282
Ce obligații au organele judiciare în privința probei?
Organele judiciare au obligația de a căuta, identifica și releva toate elementele de fapt aflate în legătură cu obiectul probațiunii.
283
În ce situații revine sarcina probei suspectului sau inculpatului?
Sarcina probei revine suspectului sau inculpatului când invocă o cauză justificativă sau de neimputabilitate.
284
Cine administrează probele în procesul penal?
Probele sunt administrate de organele de urmărire penală în cursul urmăririi penale și de instanță în cursul judecății.
285
Ce presupune administrarea probelor în procesul penal?
Administrarea probelor presupune strângerea și aducerea în fața organului judiciar a probelor legale, relevante și utile pentru stabilirea faptelor sau împrejurărilor necesare pentru aflarea adevărului.
286
Când începe administrarea probelor în procesul penal?
Administrarea probelor începe odată cu prima etapă a urmăririi penale „in rem”.
287
Ce se întâmplă dacă probele administrate conduc la concluzia existenței unei infracțiuni?
Organele de urmărire penală continuă urmărirea penală și administrarea probelor pentru a stabili dacă o persoană a săvârșit infracțiunea.
288
Ce rol are judecătorul de cameră preliminară în administrarea probelor?
Judecătorul de cameră preliminară poate administra proba cu înscrisuri pentru dovedirea nelegalității probelor administrate în faza de urmărire penală.
289
Ce drepturi au părțile și persoana vătămată în administrarea probelor?
Părțile și persoana vătămată pot propune probe cu privire la latura penală sau civilă a cauzei, în funcție de interesul fiecăruia în raportul juridic penal.
290
Ce se întâmplă în cazul în care probele administrate în cursul urmăririi penale nu sunt contestate de părți?
Probele nu se mai readministrează în cursul cercetării judecătorești, dar sunt puse în dezbaterea contradictorie a părților și sunt avute în vedere de instanță la deliberare.
291
Ce se întâmplă cu probele obținute în mod nelegal?
Probele obținute în mod nelegal nu sunt înlăturate automat, ci sunt analizate de judecătorul de cameră preliminară în funcție de sancțiunea aplicabilă, respectiv nulitatea relativă sau absolută.
292
Ce implică sancțiunea excluderii probelor?
Sancțiunea excluderii probelor este subsecventă constatării nulității actului prin care s-a dispus sau autorizat administrarea probelor ori prin care acestea au fost administrate.
293
Ce se întâmplă cu probele derivate din probe obținute în mod nelegal?
Probele derivate nu sunt excluse automat, judecătorul analizând legătura acestora cu probele din care provin și posibilitatea obținerii lor în alt mod.
294
Cum sunt apreciate probele în procesul penal?
Probele sunt apreciate liber de către organele judiciare, după evaluarea tuturor probelor administrate, fără o ierarhie impusă de lege.
295
Ce standard se aplică în determinarea vinovăției inculpatului?
Standardul aplicat este dincolo de orice îndoială rezonabilă, care nu cere o certitudine absolută, dar trebuie să se afle în proximitatea acestei certitudini pentru a garanta eficient prezumția de nevinovăție.
296
Pe ce se poate întemeia hotărârea de condamnare?
Hotărârea de condamnare se poate întemeia pe toate probele evaluate, inclusiv cele administrate în faza urmăririi penale, dar nu în mod hotărâtor pe declarațiile investigatorului, colaboratorilor sau martorilor protejați.
297
Ce urmează după terminarea cercetării judecătorești?
După terminarea cercetării judecătorești urmează etapa dezbaterilor, în care se pun concluzii pe fond oral și în formă scrisă, după care președintele dă cuvântul inculpatului și declară dezbaterile închise.
298
Ce se întâmplă în etapa deliberărilor?
În etapa deliberărilor, membrii completului de judecată se consultă cu privire la existența faptei, vinovăția inculpatului, încadrarea juridică, stabilirea pedepsei și modalitatea de executare, hotărârile fiind luate cu unanimitate de voturi sau cu majoritate.
299
Care sunt soluțiile pe care le poate pronunța instanța de judecată ?
Instanța poate pronunța condamnarea la o pedeapsă privativă de libertate, renunțarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, achitarea sau încetarea procesului penal.
300
Ce este renunțarea la aplicarea pedepsei?
Renunțarea la aplicarea pedepsei constă în neaplicarea pedepsei în cazul infracțiunilor de gravitate redusă, săvârșite de infractori mai puțin periculoși, instanța fiind obligată să aplice un avertisment.
301
Ce condiții trebuie să îndeplinească făptuitorul pentru renunțarea la aplicarea pedepsei?
Făptuitorul nu trebuie să fi suferit anterior o condamnare, să nu i se fi dispus renunțarea la aplicarea pedepsei în ultimii 2 ani și să nu se fi sustras de la urmărire penală sau judecată.
302
Ce este amânarea aplicării pedepsei?
Amânarea aplicării pedepsei este situația în care instanța stabilește pedeapsa, dar amână aplicarea ei, sub rezerva dovezii de îndreptare pe care o va da inculpatul într-o anumită perioadă de timp numită termen de supraveghere.
303
Care sunt condițiile pentru amânarea aplicării pedepsei?
Pedeapsa stabilită trebuie să fie amenda sau închisoarea de cel mult 2 ani, infractorul să nu fi fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii, să își fi manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității și instanța să aprecieze că aplicarea imediată a pedepsei nu este necesară.
304
Ce obligații are persoana față de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei?
Persoana are obligația de a achita obligațiile civile stabilite prin hotărârea instanței și de a depune dovada îndeplinirii acestor obligații la consilierul de probațiune cu cel puțin 3 luni înainte de expirarea termenului de supraveghere.
305
Ce este suspendarea executării pedepsei sub supraveghere?
Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere este o formă de individualizare judiciară a pedepsei, aplicată pentru pedepse cu închisoarea de cel mult 3 ani, în condițiile prevăzute de lege, și presupune supravegherea conduitei infractorului pe o perioadă determinată.
306
Care sunt condițiile pentru suspendarea executării pedepsei sub supraveghere?
Pedeapsa aplicată trebuie să fie închisoarea de cel mult 3 ani, infractorul să nu fi fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, să își fi manifestat acordul de a presta muncă neremunerată în folosul comunității și instanța să considere că aplicarea pedepsei este suficientă.
307
Ce este achitarea în procesul penal?
Achitarea se dispune dacă fapta nu există, nu este prevăzută de legea penală, nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege, nu există probe că o persoană a săvârșit infracțiunea sau dacă există o cauză justificativă sau de neimputabilitate.
308
Ce este încetarea procesului penal?
Încetarea procesului penal se dispune dacă lipsește plângerea prealabilă, autorizarea sau sesizarea organului competent, a intervenit amnistia sau prescripția, decesul suspectului sau inculpatului, a fost retrasă plângerea prealabilă, a intervenit împăcarea, un acord de mediere sau o cauză de nepedepsire prevăzută de lege.
309
Ce presupune apelul în procesul penal?
Apelul presupune rejudecarea cauzei în raport cu persoana care l-a declarat și cu persoana la care se referă declarația de apel, analizând toate aspectele cauzei, atât de fapt, cât și de drept.
310
Care este termenul de declarare a apelului?
Termenul de declarare a apelului este de 10 zile și curge, de principiu, de la comunicarea hotărârii.
311
Ce soluții poate pronunța instanța de apel?
Instanța de apel poate hotărî să admită sau să respingă apelul, iar dacă apelul este admis, hotărârea atacată este desființată și cauza poate fi rejudecată sau retrimisă la instanța de prim grad de jurisdicție pentru rejudecare.
312
Ce este contestația în anulare?
Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac ce acoperă mai multe cazuri de nelegalitate și permite verificarea hotărârilor definitive sub aspecte de nelegalitate.
313
Ce este recursul în casație?
Recursul în casație este o cale extraordinară de atac ce permite controlul legalității hotărârilor pentru un număr limitat de motive.
314
Ce este revizuirea?
Revizuirea este o cale extraordinară de atac ce poate fi exercitată împotriva hotărârilor judecătorești definitive, pentru a constata și înlătura erorile judiciare.
315
Ce presupune punerea în executare a hotărârilor judecătorești penale?
Punerea în executare a hotărârilor judecătorești penale presupune activitatea procesuală de executare a dispozițiilor cuprinse în hotărârile penale definitive, astfel încât persoanele condamnate să suporte în mod efectiv sancțiunile penale aplicate.
316
Care este limita finală a fazei procesuale de punere în executare?
Limita finală a fazei procesuale de punere în executare se epuizează odată cu începerea executării efective a sancțiunilor sau a dispozițiilor cuprinse în hotărârea judecătorească.
317
Care sunt principiile proprii fazei de punere în executare a hotărârilor penale?
Principiile proprii fazei de punere în executare sunt obligativitatea, executabilitatea, jurisdicționalitatea și continuitatea.
318
Cine se ocupă de activitatea executărilor penale la birourile de executări penale?
La birourile de executări penale există cel puțin un judecător delegat care se ocupă de activitatea executărilor penale.
