Proteine

Question 1

proteine insolubile si provenienta

Answer 1

keratina - par, unghii, epiderm
colagen - piele, oase, tendoane
fibroina - matase naturala
fibrina - sange
elastina
miozina - proteina musculara

Question 2

care sunt proteinele care nu pot fi hidrolizate fiziologic de enzimele digestive?

Answer 2

keratina, colagenul si fibroina

Question 3

care sunt exemple de proteine solubile?

Answer 3

hemoglobina, albumina, globulina, fibrinogen (plasma)
caseina (lapte)
hormoni proteici (insulina)
enzime (ribonucleaze)
albumina - (ou)
gluteina (grau)
zeina (porumb)

Question 4

care sunt tipurile de proteine, dupa functia biologica?

Answer 4

proteine de structura (cheratina)

proteine de transport (hemogobina)

proteine fotoreceptori (rodopsina)

proteine cu rol de biocatalizator / enzime (amilaza)

proteine de aparare si protectie (imunoglobulina)

proteine de rezerva (glinicina)

proteine de control / hormoni (insulina)

proteine cu rol in deplasare (miozina)

Question 5

alte denumiri pentru proteinele insolubile

Answer 5

scleroproteine
fibroase
fibrilare
proteine de schelet

Question 6

caracteristici proteine insolubile

Answer 6

se gasesc in stare solida
confera rezistenta mecanica sau protectie fata de agenti externi
sunt de obicei extracelulare
nu sunt hidrolizate de enzime digestive => nu au valoare nutritiva

Question 7

caracteristici proteine solubile

Answer 7

apar sub forma de gel sau in stare dizolvata
forma sferica sau ovala
activitate biologica specifica
sunt de obicei intracelulare

Question 8

tipuri de proteine solubile si caracteristicile lor

Answer 8

albumine (H2O si sol. electroliti)
globuline (sol. electroliti)

Question 9

tipuri de proteine dupa compozitia chimica obtinuta in urma hidrolizei

Answer 9

proteine simple / haloproteine / holoproteine (albumina din sange)

proteine conjugate / heteroproteine / proteide (+ parte neproteice = PROSTETICA)

Question 10

tipuri de proteine conjugate + grupa prostetica + exemple

Answer 10

glicoproteide - zaharide, glucide (fibrinogen)
lipoproteide - grasime (enzime, antigeni, proteine de membrana)
fosfoproteide - esteri fosforici (caseina din lapte)
metalproteide - metal (hemoglobina)
nucleoproteide - acizi nucleici (histone)

Question 11

definitie denaturare proteine

Answer 11

proces fizico-chimic => alterarea structurii proteinelor + pierderea fct. biologice

Question 12

factori care pot duce la denaturarea proteinelor (ireversibila sau reversibila)

Answer 12

chimici (acizi, baze tari, saruri ale metalelor grele, electroliti, detergenti)
fizici (temp, radiatii radioactive, ultrasunete, agenti mecanici - lovire)

Question 13

proces de denaturare proteine din albusul de ou la temperatura

Answer 13

ireversibila prin coagularea albuminei care reprezinta in integral albusul

Question 14

definitie structura primara

Answer 14

arata tipul si succesiunea AA in catena proteinei

Question 15

ce este o secventa?

Answer 15

ordinea in care AA se succed intr-o proteina

Question 16

unitatea de masura pentru masa molec. a proteinelor

Answer 16

Dalton (Da)

Question 17

determinarea structurii primare a proteinelor

Answer 17

izolarea proteinei => hidroliza proteinei in prezenta de catalizatori, mediu HCL 6M, 100 de grade, vid, intre 24-72 ore => hidrolizat proteic care este fractionat in AA componenti => prin hidroliza partiala se obtin peptide => secventa

Question 18

separarea proteinelor din lapte

Answer 18

precipita cu acid acetic

Question 19

separarea albuminei din cartofi

Answer 19

dizolvare in apa

Question 20

reactia biuretului

Answer 20

identifica leg amidica printr-o solutie bazica cu CuSO4 => rosu-violet

Question 21

reactia xantoproteica

Answer 21

HNO3 conc. => galben portocaliu

Question 22

comportarea leg duble in leg peptidica

Answer 22

structura limita = legatura dubla este ori C=O ori C=N datorita faptului ca e neparticipanti ai O si ai N sunt delocalizati

structura mezomera = electronii sunt delocalizati intre cei 3 atomi

Question 23

ce este structura secundata a proteinelor

Answer 23

defineste o anumita orientare spatiala a catenei, numita conformatie, care se repeta intr-un mod regulat

Question 24

de ce legaturi sunt determinate structurile secundare?

Answer 24

de leg de H intramoleculare si intermoleculare dintre O si H din leg peptidica ai 2 leg diferite

Question 25

tipuri de structuri secundare

Answer 25

elice / alfa-helix foi plisate beta

Question 26

caracteristici structura secundara de tip elice

Answer 26

se regaseste in cardrul unui singur lant macromolecular se infasoara in jurul propriei axe fiecare elice contine 3,6 AA si pasul elicei este de 5,4 (3,6 * 1,5 - distanta dintre trepte) Armstrong se repeta aceeasi 18 AA

Question 27

unde sunt plasati substituentii in elice?

Answer 27

inafara => impiedicare sterica foarte mica

Question 28

structura alfa-keratinei

Answer 28

4 elice care se asociaza => superelice intre ele se creeaza punti de S si interactiuni fizice poate avea un grad de rigiditate variabil in functie de nr de punti de S

Question 29

caracteristici structura secundara de tip foi plisante beta

Answer 29

se asociaza 2 macromolec prin leg de H in doua moduri: paralel si antiparalel (directia proteinei)

Question 30

exemple proteine cu structura de tip foi plisante beta

Answer 30

matase naturala, panza de paianjen

Question 31

caracteristici structuri supersecundare

Answer 31

apar la proteinele globulare si se reprezinta prin sageti si panglici

Question 32

definitie structura tertiara

Answer 32

defineste conformatia tridimensionala a proteinei

Question 33

caracteristici structura tertiara

Answer 33

forma biologic activa a proteinei interactiunea proteinelor cu apa determina plasarea AA hidrofobi in interior si cele hidrolife in exterior => efectul hidrofob proteinele liposolubile (membranare) se comporta invers

Question 34

care sunt proteinele care prezinta structura secundara de tip elice alfa

Answer 34

majoritatea proteinelor globulare, keratina

Question 35

definitie structura cuaternara / supramoleculara

Answer 35

mod superior de organizare; aceleasi forte ca la cea tertiara, doar ca stabilita intre catene diferite