Brainscape's Knowledge GenomeTM


Top Flashcards (Certified)
All Flashcards

Cardio > Hta > Flashcards

Hta Flashcards

1
Q

Hta grad 1

A

140-160 90-99

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

Hta grad 2

A

160-180

100-110

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

Hta grad 3

A

> 180

>110

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

Hta sistolica izolata

A

> 140 <90

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

Patogenia hta primara

A

Genetic: canale na, polimorfisme angiotensinogen

Renal: alterata fct de eliminare a sarii

Neural: simpatoadrenergic

Vascular: disfunctie endoteliala, remodelare vasculara, rigiditate arteriala

Hormonal: raa

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

Alti factori asociati cu hta primara

A

Fumat

Alcool

Medicamente estrogen steroizi simpatomimetic

obezitate(creste vascozitate sange, angiotensinogen din adipocite, creste volumul sangelui) cresc pai1 si profibrinogen

Sdr apnee in somn

Policitemie vera

Hiperuricemie

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

Consecinte hta

A

Hta nu omoara ea ci prin afectarea de organe
1 cardiac hvs, ic, bci(hta agraveaza ats)
2 ocular angiopatie retiniana
3 neurologic avc ischemic hemoragic lacunar
4 Renal nefroangioscleroza ir
5 vascular periferic boala vasculara periferica anevrisme si disectie

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

Mecanisme prin care hta are efecte negative

A

Creste lucrul inimii
Face leziuni arteriale prin
1. Ta propriuzisa l: hipertrofie muschi neted, disf endoteliu, afectare fibre elestice
2. Accelerare ats: scade mec de protectie prin no

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

Studiul framingh 2 concluzii

A

Cu cat ta mai mare cu atat riscuri mai mari

Cu cat masa ventr mai mare cu atat e mai nasol

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

Implicatii hvs

A

Disf disstolica=>fe normal si vs normal=>pres de umplere creduta=> congestie venoasa pulm si dispnee

Sistolica fe scazur, sd de debit mic=angina fatigabilitate

Aritmii

La efort subendoteliu ischemie=>disf diastolica=>dispnee la efort

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

Dc as face cv paraclinic la hta

A

Depistare hta secundara
Apreciere risc
Depistare boli cu impact asupra tratamentului

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

Dg hta

A 
De catre medic: >140 si sau >90
Monitorizare 24 ore cu masurator tensiune(da o tens medie)
Ta diurna >135 si sau >85
Ta nocturna >120 si sau >70
Ta/24 ire >130 si sau >80
Autoevaluare >135 su sau >85
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

O mansrta buna

A 
E cam 1/3 din brat
In dr inimii(ad)
Zg 1 si 5 korothkov
La ambeke brate si luata cea mai mare
La varstnic si diab orto 1 si 3 min
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

Monit ambulatirie 24 ore vs monit clinica

A 
Sunt complementare
Iti da ta pe timoul moptii zilei 24 h
Valori medii
Apreciere variabilitate zi noapte! Raport zi/noapte
Scadere >10% nocturn=dipper
Semnificatie prognostica
Dipper e normal si e bn sa fii
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

Monitorizare prin autoevaluare

A 
3-4 zile consecutuv(7 ideal)
Sezand dupa repaus 5 min 
2 mas la 1-2 min
Avantaje: p lunga, ieftin, larg disp
Dezavantaje: nu da info despre ta din timoul activitatilor, somn, variabilitate

Ne ajuta sa certificam hta de halat alb sau cea mascata

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

Hta mascata

A 
Tineri
Barbati
Fumat
Alcool
Sport
Anxietate
Obezitate
Stres
Diabet
Bcr
Familial

Incidenta evenimentelor cv e la fel ca la cei care au mereu

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

Cand recomanzi monitorizare acasa?

A

Suspiciune hta de halat alb(hta1 cabinet dar n are risc si nici afectare organ)

Suspiciune hta mascata(are afectare org sau risc)

Variatii mari ta in aceeasi vizita sau vizite diferite

Hipotens ortostatica post prandial sau medicamente

Preeclamspie

Ta rezistenta terapie

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q

Indicatii soecifice monitorizare ambulatirie

A

Discrepante intre ce masoara medicul si ce masoara pacientul

Dipper mon dipper

Hta noctuna

Variabilitate hta

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
19
Q

Hta de efort

A

> 210 barbat

>190 femeie

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
20
Q

Anamneza hta ce urmaresc

A

Istoric hta
Tratamente
Istoric fakilial
Factiri de risc(fumat alcool sare sedentarism dz dislipidemie psihosocial)

Simptome de cauze secundare( scadere g, slabiciune, tahicardie, tremor, transpiratii, dureri lombare, tulb mictiune)

Simptome afectare org tinta (cefalee, etc)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
21
Q

Semne de afectare de oragan tinta

A

Cap-sufluri pe carotide, deficite motorii senzitive

Ochi- anomalii retiniene de fund de ochi

Cord-soc apexian deplasat, aritmii, galop, sufluri, efeme devlive

Artere periferice: absenta sau asimetrie puls, extremitati recu, leziuni ischemice

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
22
Q

Semne sugestive pt cauze secundare

A

Cushing: obez, hirsutism, fata in luna plina, vergeturi

Stigmate cutanate de neurofibromatoza in feocromocitom

Palpare rinichi rinichi polichistic

Sufluri abd tha removas

Coarctatie aorta: suflu ta femurala scazuta, diferenta dintre brate

23
Q

Paraclinic hta

A

Ekg, eco(hvs, ischemie, aritmii, masa vs, hip hipertrofie, fct diastolica, fe, dimensiune as(cica o pot asocia cu glicata)

Doppler(grosime intima medie carotide, leziuni ats pe carotide, igb, velocitate unda puls carotido femural)

Rinichi: creatinina, cl la creatinina, ac uric, microalbuminemie,

Fund de ochi-oftalmoscop

Creier ct rmn

In jur de 48

24
Q

Evaluare risc cv global

A

Probabilitatea de a face o boala intr un deltavt luand in calcul mai multi fr

25
Ce simptome are hta?
Nimic specific | Unii poate au cefalee ameteli le tiuie urechile
26
Factiri care infl riscul cv la pacientul hta
``` Sex Varsta Istoric familial Fumat Istoric familial de debut prematur Obez ac uric sedentarism Menopauza orecoce Economic si psihosocial Colesterol si hdl Dz Frecv cardiaca(daca e >80) ``` BOALA CV DOCUMENTATA SAU BOALA RENALA
27
Factiri care infl riscul cv la pacientul hta | Afectare asimpt de irgan
Rigiditate arteriala: ores puls crescuta >60 sau viteza unda ouls >10 Hvs Igb<0,9 Bcr 30-60 sau <30 Microalbuminuria pe 24 h 30-300Mg Albumina/creatinia urinara >22 barbat Retinopatie avansata-hemoragii sau exudate edem papilar
28
Presiune puls
Presiune sistolica-presiune diastolica
29
Risc f inalt
Boala cv documentata(ima, sca, revasc, avc, ait, anevrsim, bap) Brn <30 Dz cu afectare de organ sau fr major gen hta3 sau hipercolesterol Score>10 la 10 ani
30
Rosc inalt
Crestre marcata a unui fr(colesterol>310 saubhta 3) SAU dz(nu si tinerii cu dz1 fara fr major) Hvs Bcr 30-60 Score 5-10
31
Rosc moderat
Score 1-5 Hta2 Dz1 fara fr la tineri Majoritatea cu varsta medie apartin aici
32
Risc scazut
Score<1
33
Hta secundar
``` Renoparenchimatos Renovascular Hiperaldosteronism Cushing Feocromocitom Coarctatie aorta Apnee in somn ```
34
Dc trb sa ne dam seama daca are hta secundara
Cauza curabila Terapie diferita Necontrolata are efecte ca hta primara
35
Cand ne gandim la hra sec?
Pacient <20 sau >50 cu debut brusc Severa si greu de controlat Adesea la un pacient normotensiv Simptome si semne sugestive pt o boala subiacenta Istoric familial(in general au rudele de grd 1)
36
Tesge paraclinice pt hta 2
Sumar uruna creatinina uree Potasemiglicemie(dz are afectare renala) Profil lipidic Ekg
37
Renoparenchimatoasa
Frecv la copil si acut Glomerulonefrita sau alte nefrute cronice sau acute, uni sau bi Ma gandesc daca are: CRESTERE CREATINA SERICA SI PROTEINURIE +- HEMATII SAU LEUCOCITE(sumar urina) Modificarile akea pot fi din boala sau din hta(relatie bidirectionala) cam nefrologu imi zice Mai des prin biopsie renala
38
Investigatii renoparenchimatos
Dozare creatinina derica si electroliti Determin proteine si hematii in urina Parort albumina urinara/creatinina urinara Eco renala(dimensiune-niste r mici par ceva cronic)
39
Hta renovasculara
Ocluzie a renala si ischemie prin ATS SAU FIBRODISPLAZIE MUSCULARA(femei tinere) SAU ALTE AFECTIUNI CONGENITALE Mecanism: vasoconstr mediata de renina sau crestere vol extracel Suspiciune: debut la pac tanar<30, debut brusc >55 ani, severa sau rez, destabilizare brusca a ta la un pac anterior stabil, CRESTERE CREATININA DUPA IEC, EDEM PULMONAR ACUT RECURENT(flash edema)-care intra brusc si se remit brusc Sufluri abd, alte sufluri vasc, modif fund de ochi Renuna crescuta, alfosteron scazut, potasiu scazut Cea mai utila e eco doppler poaaate si angiografie(ca bagi si stent-de electie la cei cu fibrodisplazie)
40
Prima oara laniec
E posibil sa creasca creatinina dar nu mai mult de 30% si o sa scada
41
Sdr de apnee in somn
Hipoxie nocurna care activeaza sns care duce la modificari tranzitorii de debit cardiac si rez vasculara perif; stimularea constanta o sa dyca in timp la hvs, remodelare vasculara, Au hiperaldosteronism asociat Sforaie, somnolenta diurna, cefalee matinala, scadere capacitate de concentrare Poligraf, scor epworth Cpap
42
Hiperaldosternoism primar
Adenom secretant sau hiperaldosteronism idiopatic. Asiptomatic, cefalee, flush, encefalopatie Simptome de hipopotasemie: constipatie, poliurie, polidipsie, slabiciune musculara, paralizii, aritmii Test de supresie la fludrocortizon Tratament: spironolactona(antag aldosteron), diuretice economisitoare de k(triamteren, amilorid) Blocanti calciu si alfa blocante
43
Feocromocitom
Crize | Triada clasica: cefalee intensa palpitatii si transpiratii
44
Coarctatie aorta
Picioare f subtiri | Puls femurale slab
45
Gravitatea hta depinde de
Valoarea propriu zisa | Riscul adaugat
46
Scop tratament hta
``` Control hta(tinta) Tratamentu fr reversibili ``` => Reducere evenimente cv Tratam fr numita hta ci nu boala
47
Valori tinta hta
1. Tensiunea in conditii bazala tinte la TOTI <140 si <90, daca se poate, chiar 130/80 2. Sub 65 de ani vrem 120-129 3. Peste 65 ani 130-139, grija ra, trb treptat scaderea La toti se spera <80
48
Tehnici abordare ta
Avertizare Tratare Controlare Cei mai bn controlati au si riscul cel mai mic(astia s mai atenti cu tensiunea)
49
La high normal si grd 1
Prima oara nu dau medicatie Daca n are alte fr grave Medicatia se face in fct de gradul hta, stilul de viat se recomanda tuturor
50
Modif stil de viata
Renuntare fumat Slabit Alcool 14 unit pe sapt sau 8 Sport cel outin 39 min activitate dinamica Hiposodata 5 g ca majoritatea e ascuns Alimente peste 2ori pe sapt, cafeaua e ok
51
Contraindicatii principalele clase
1. Diuretice NU GUTA, nu sdr metabolic, intoleranta glucoza, sarcina, hipercalciu, hipopotasiu 2. Betabloc NU ASTM, BPOCBAV INALT BRADICARDIE, nu sdr metabolic, intoleranta glucoza, atleti 3. Dihidropiridina nu tahiaritmii, nu ic 3,4(fe red) edeme 4. Verapamil si diltiazem NU BLOC INALT, NU FE<40, BRADICARDIE, nu constipatie 5. Iec NU SARCINA EDEN ANGIONEUROTIC HIPERPOTASEMIE STENOZA ARTERE RENALE BILATERALE, nu la femei cu potential nascator 6. Sartani idem iec dar il dau la edem angineurotic
52
Mare grija la fe<40 nu dau:
Verapamil si diltiazem
53
Singura combinatie care nu i buna la hta
Iec si sartan

Cardio (25 decks)

Brainscape helps you reach your goals faster, through stronger study habits.
© 2025 Bold Learning Solutions. Terms and Conditions