Infarct Flashcards
1
Q
Scor grace
A
De mortalitate Age Hf Sbp Creatinina Killip
2
Q
Concept ischemocentric ce cautam
A
Inflamatie Pb cu coagularea Vasospasm Disfunctie microvasculara Disfunctie endoteliala Stenoza critica
3
Q
Antiplachetar nstemi
A
Aspirina(inhiba cox1=>nu se face tromboxan si inhiba permanent trmbocitele)
Inhibitor p2y12(12luni) Inhib pompa de protoni la cei cu ulcer peptic(nu omeprazol)
Thienopiridine(antagonisti adp inhiba p2y12)
Cangrelor se leaga reversibil de p2y12
Ticagrelor cam la toti
Prasugrel la cei care vor face pci
Clopidogrel la cei care nu iau ticagrelor sau prasugrel
Ains nu in asociere cu aspirina
4
Q
Scor timi de risc pt stemi(probabilitate de moarte la 30 de zile)
A
De risc 65 3 fact de risc coronarieni Boala coronariana cunoscuta Aspirina in ultimele 7 zile Angina severa in ultimele 24 de ore Modif st >0,5 Mk csrdisci pozitivi
In alt curs adica ala de stemi zice
Istoric angina presiune sistolicfrecv cardiaca killip 2-4 bmi, st supradeniv sau bbb, peste 75 blabla
5
Q
Scor crusade
A
De sangerare Hematocrit Creatinina Bpm Sex Chf-congestive heart failure Boli vasculare in antecedente Diabet Sbp
6
Q
In nonstemi tratament in acut
A
Scop:iprire ischemie si prevenire infarct si moarte
7
Q
Antiischemici
A
Nitratii(ameliolare simptome si subdenivelare)-angina rec sau si Ic
Betabloc la hta sau tahicardii, disf vs
Blocante calciu(la cei care iau beta bloc sau nitrati-dihidropiridine; cu betabloc la angina vasospastica-benzodiazepine fenialetilamine)
8
Q
Anticoagulante nstemi
A
Inhiba generarea trombinei sau activitatea ei
Ufh
Lmwh
Fondaparinux
Bivalirudina
+antiplachetar
9
Q
Cruterii risc inslt terapie invaziva
A
Primare
Dinamica troponina
St si t dinamica
Secundare Dz Bcr Fe<40 Angina postinfarct Pci recent Cabg antecedente Scor grace internediar
10
Q
Cabg indicatii
A
Daca ischemia e recurenta sau continua
Aritmii bentriculare
Instab hemodinamica
11
Q
Tratament termen lung nstemi
A
Statine tuturor
Betabloc la cei cu fe<40
Ieca tuturor
Sartani intoleranta la ieca
Blocada aldosteronica fe<35, dz, ic
12
Q
Ischemie=
A
Disfunctie metabolica si hipoxie
13
Q
Strategie terapeutica nstemi
A
1 ecaluare dg 2 validare dg 3 strategie invaziva 4 modalitate de reperfuzie 5externare si terapie
14
Q
Modificari micriscopice in stemi
A
Necroza de coagulare
Necroza cu benzi de contractie(la cei reperfuzati)
Miocitoliza(ischemie fara necroza, e potential reversibila)
15
Q
Miocard stunned
A
Nefunctional dar viabil
Dusf ventricul tranzitorie
Evolutie fie spre necroza sau spre recuperare
Salvare prin reoerfuzie sau reducere necesar o2
16
Q
Remodelare ventriculara
A
Segm infarctat se dilata(acut, lent, cicatrice)
Miocard restant hipertrofiat
17
Q
Factori ce influenteaza remodelarea
A
Dimensiune
Recanalizarea si pastrarea patentei arterei
Conditii optime pre si postsarcina
Influentare farmacologica a cicatrizarii(glucocorticoizi si ains)
18
Q
Ischemia definitie
A
Termen fiziopatologic rezultat din Dezechilibru dintre cerere si oferta
19
Q
De cine depinde cererea
A
Contractilitate
Frecventa
Stresul parietal:(cel mai imp)presiune parietala sitolica gen
Presiune intracavitara si volum ventricul
Modulata f mult de catecolamine
Un cord normal nu poate sa si creasca consumul astf incat sa depaseasca capacitatea
20
Q
De cine depinde oferta
A
Presiune perfuzie coronare si rezistenta vasculara Presiuni partiale din alveola pulmonara Hematoza Saturatie o2 Cantitate si calitate hem
21
Q
Consecinte ischemie(4)
A
Electrofiziologice subtile(canale si pompe)
Diastolic si sistolic-lusitrop si inotrop
Metabolic(primele) subtile-NU EXISTA MARKERI
+-simptome
22
Q
Metabolism cord
A
Aerob
Foloseste acizi grasi liberi
23
Q
In fia contractia nu exista
A
Consumul e 0
24
Q
Exista silent ischemia
A
Un om cu stemi poate sa mai faca multe silenturi respectiv fara stemi
=ischemie care nu doare
Noi trb sa umblam dupa pacientii la risc, nu dupa cei care au deja ischemie
25
Silent ischemia dar mai exista si silent fia
Acelasi principiu
| Imousca m as
26
Coronarele sunt artere
Epicardice
Ele sunt afectate de ats
DAR MAJORIRATEA PATULUI VASCULAR E IN INTERIORUL MIOCARDULUI=microcirculatie
Nu se insista pe ala ptc pe epicardic faci pci si arterografie
27
Inima vs muschi scheletic
Flux in repaus mult mai mare
Densitate capilara mult mai mare
Extractie o2 mult mai mare
28
Glagov
Ats e practic un femomen de adaptare care s a transf in maladaptare
Natura simte ca i cv in neregula cu vasul si creeaza placa ats; placa aia nu i prea ok
Initial artera simte ca ceva vrea sa i micsoreze lumenul si face remodelare pozitiva=externa(expandeaza spre ext) nu se vede la angiografie
Dupa se depaseste oragul si se remodeleaa negativ
29
Concept placocebtruc ce i fac
Angiografie
Ivus
Oct=optic coerence tokography si caracterizezi si chimic placa
30
Dc e placa pozitiva rea? Adica cele nonobstructive
Sunt tinere si necalcificate
Stres parietal mare ptc laplace zice ca
Tensiunea parietala=presiune intracav raza/2 grosime vas
Raza mai mare cica
31
Ce face o placa vulnerabila(care apare la un pacient vulnerabil)
```
Se erodeaza
Plezneste cu metalprotraze
=>
Vasul incearca sa astupe cu tromboza
=>
1. Asimpt gen doar o noua leziune
2. Astupa acut si moare subit
3. Sdr coronariene -acut cronic stemi
```
32
Stenoza critica su semnificativa hemodinamic
85(70)-nu mai poate comprnsa miocardul
50
Dar nu uita ca si daca nu se vede la angio el tot poate are ats chiar d aia mortala
In olus nu uita ca daca mai are si hvs atunci e si mai naspa
33
Boala coronariana
Tubulatura nasoala
Au prognostic app normal
E nasola doar daca da ischemie
34
Ischemie
Campul e arid
Afectare metabolica, pierdere de substrat metabolic
E mai letala decat boala coronariana
35
Ce imagistica pt bc respectiv pt bci?
Scintigrafie pt bci
| Angiografie bc
36
Cauze uitate de ischemie
Vasospastic
Minoca
Nonvascular
Ischemia bazata pe lipsa de energie(substrat e ergetic)
37
Durerea ischemica
Ischemie
Afectare microvasculara
Vadomotorie
Angina stabila
38
Conceptul ischemocentric sau pacientocrntric
```
Cautam
Inflamatie
Coagulopatii
Vasospasm
Disf microvasculara
Disf endoteliala
Stenoza critica
```
39
Fizpat vase coronariene
Vas obstr=> scade o2=> scade atp=> creste k(ikatp)=> hiperpolarizare=>vase din amonte vasodilatat
Se produce remodelare arteriole si disfunctie endoteliala capilar(ca gen arteriolele luau din presiunea ca sa fie lejer pt caoilar)
40
Prag ischemic
Punctul in care curbura asimptoteaza
Cererea si oferta se rup
Frecventa cardiaca
Presiune arteriala sistolica(e componenta pres parietala)
Produsul lor e pragul ischemic
Daca am obstructie fixa e super predictibil pragul asta(la sport gen ptc creste frecventa)
Pragul de ischemie e in general mai jos decat cel prezis ca pe slude scrie ca i scazuta rezerva coronariana
41
Fluxul coronarian cum e irigat
Sistola epicard
Diasola endocard
(Laplace)
In ambeke sunt irigate ambele
42
In mod normal pt un flux mai mare trb fct vasodilatatie
Practuc creierul cordul rinichiul au autoreglare
Pe o plana de presiuni dr perfuzie intre 40 si 100mmhg devitul e constant
Creste pres =>vasoconstrictie intramiocard pt a economisi debitul coronarian
Debit minimal randamental
Wood- debit=gradient presiune/rezistenta
Poseille
Sinusul valsalva=repartitor de presiune
Coronarele se deschid doar in diastola
Vs la pres mari si vd la pres mici
Autireglarea e o prop esentiala in toate organele centrale
43
Rezerva coronariana
Intre circulatoa de repaus si circ maxima
Scade cand
1.scade capacitatea maxima de dilatare(hvs)
2. Urca aia de repaus(obstructie coronariana ca e compensata de vasele sub obstructie)
44
Ce se int cu rezerva corinariana la cronic
Nu se mai poate adapta
Cu cat obstructia e mai mare cu atat mai mica e rezerva
Deci oragul ischemic e mai jos
D aia obstr peste 70 e critica
45
Hvs si vasele
Densitate scazuta
Remodelare vase
Pres crescuta pe vase
46
Reglarea circulatiei epicardice e diferita de reglarea circ intramurale
Chiar in int miocardului unele zone se regleaza diferit
47
Circulatia coronariana nu e terminala
E ffff anastomozata(ca in caz de cv zina nevasc sa fie suplinita)
Vase epicardice-conductanta, rez mica, dens mica
Arteriole=rezistenta enorma
Capilare-efector la niv tisular, densitate f mare, e cea mai mica presiune aici
Presiunea creste dinspre epicard spre endocard
48
Shear stres
Frecare dintre strat de lichid si endoteliu
Asa se regleaza arterele epicardice
Arteriolele sunt reglate miogenic prin vasoconstr si vasodil
Capilarele sunt eeglate metabolic
Orice afectare are efect retrograd
49
La hta cum e vasul
Lumen mic oresiune mare pe vas de la miocard
| Fibroza crestere medie
50
Minoca inoca
Afectare capacitate macima de contractie
Hipercontractie cu endotelina
Disf endoteliala
+cei care au oraf de perceptie scazut si nu fac durere
Afectarea vasodil dependenta sau independenta de endoteliu asta dep cu ach cea indep cu adenozina
51
Minoca etiologie
Estrogen
Inflamatie
Rez insulina
52
Preconditionare
Adaptarea miocardului la episoade repetate de ischemie subcritica
Ma gandesc eu oare d asta s sportivii mai rezistenti
E la distanta-manseta tensiometru peste 5 min
Cale neuronala si cale chimica
53
Preconditionare tipuri
Inainte
In timoul
dupa ep ischemic
54
Stunning si hibernare
Miocard siderat
Ambele au miocard viabil(viu) dar nefunctional
E f imp sa cautam viabilitatea unui miocard
Stunned=bening si spontan reversibil(dupa angiografie) e dupa o ischemie tranzitorie
Are evolutie spre necroza sau spre recuperare
Hibernant nu se mai reface daca nu se reface vascularizatia
Daca e viabil ins ca nu e cicatrice
55
Miocard hibernant investigatie
Pet de efort
Vedem lipsa de vascularizatie
Dar dupa ce i dau glucoza vad ca e vie zona
56
Miocard hibernant
Capata gkicogen
Mioliza
Trb precoce sa intervin ptc moare altfel
57
Ima
Leziune miocardica cu dovada de necroza niocardica(troponina cu cel putin una dintre valori mai mare decat a 99 percentila a normalului) intr un context sugestiv de ischemie
58
Dc am nevoie de stemi si nonstemi?
Ptc au terapie diferita
59
Stemi
Ischemie+st persistent supradeniv in cel putin 2 deriv contigue si dovada de necroza miocardica cu dinamica sugestiva
Indicatie de reperfuzie in urgenta
60
Fumatul e un factor major de stemi la tanar
Creste incidenta la femei
61
Etiologie stemi
Tromb coronarian obstructiv(pe placa ats complicata si fisurata sau rupta)=>princ terapie e de stabilizare a placulor si ateroscleoza
```
-0%
Embolie din vegetatii valvulare
Vasculita
Vasospasm
Traumatisme
Anomaliicongenitale
Abuz cocaina!!!
Alterare balanata ischemica
Takotsubo=cardiomiopatia de stres datorata excesului de catecolamine
```
62
Daca obstryctia vasului coronarian nu e completa apare nonstemi
Daca obstructia corinariana e completa apare stemi
63
La tromb mic poate aparea
Daca n avea ischemie face ischemie
Daca avea agina o sa apara angina la un prag mai mic de efort!
Oricum de efort ambele
64
Cromologie stemi
Scade atp si scade contractilitatea
10 minEdem celular scade potential de mb si predispozitie aritmii-aici mor
In 25 de min lezare ireversibila
Wavy myofibers
Hemoragie
La o sapt evolutia cicatrizarii subtiaza zona si duce la ruptura de perete miocardic
Dupa 7 sapt cucatrizarea e comoleta
65
Unda de necroza
Cel subendocardice cele mai expuse
| Unda apare dinspre endocard spre epicard
66
Cum salvez miocardul stunned?
Redeschid vasul
Reduc necesarul de o2-scad contractilitate beta blocant(scade contr si frecventa deci scade necesaul de o2, scade postsarcina ca controleaza hta)
In principiu de asta ii faci reperfuzie
67
Pe ekg stemi
Necroza=unda q(nu se mai depolarizeaza si oractic vine curent din cealalta parte a inimii)
Leziune supradeniv st
Ischemie cand e subdenivelare st sau unde t negative(alterarea repolarizarii ca s zapacite celulele)
N apr in ac timp, evolueaza in timp
Nu i suficient ekg ul ca sa iau decizia
68
RemodelAre ventriculara
Totalitarea fenomenelor de modificare a formei si a dimensiunilor ventruculare ale zonei infarctate si ale miocardului sanatos
Segm infarctat dilaltat acut(anevrism si ruptura), dilatat progresiv(anevrism+-embolie ca fac tromb acolo), cicatrizat fara dilatare(akinetic sau hipokinetic)
Miocard restant sanatos-se dilata hiperfoiaza si compenseaza cu Fstarling si inotropism pierderea miocardului
Time is muscle
E nasol ca se pierde mai mult miocard
69
Cu cat mai rpd faci tromboliza cu atat
Salvezi miocard stunned
Repercursiuni f putine pe termen lung
Asta daca nu face alte infarcte
70
Factori ce infl remodelarea
Marime infarct
Recanalizarea si oastrarea parentei arterei respinsabile de infarct
Conditii de pre si postsarcina
Influentare farmacologica a cicatrizarii cu corticoizi si ains(NU IN ACUT CA SA FACE CICATRICE MAI REA)
71
Etape ingrijire stemi
Prespital: sa vina rpd ambulanta, monitorizare ekg continua ca poate face aritmii, MORFINA(ca se si consuma face tahicardie etc) tratamentul radical al durerii e REPERFUZIA
LA UN MOM DAT DUREREA CEDEAZA PTC ZONA S A NECROZAT COMPLET=PREZENTA DURERII E F IMP
Spital reperfuzie, terapie antiischemica, antitrombotica, prevenire complicatii
Postspital previn recurenta, oreventie secundara
72
Cum vine pacientul cu stemi
```
Dureresevera persistenta retrosternala
Dispnee
Stimulare simpatica diaforeza, teg reci, umede
Efect vagal greata varsaturi
Raso inflamator febra usoara
```
Smot atipice femei bartrani diabetici
Trb sa avem high index of suspicion daca nu ne gandim la un dg nici nu putem sa facem pasi spre a l face
73
Exam clinic stemi
```
Ausc cardiaca in evolutie
Z1 asurzit
Z4(complianta scazuta a ventr prin ischemie)
Suflu sitolic(im ischemica ruptura siv)
Frecatira pericardica
```
+de vz neao daca are congestie
74
Ecaluare stemi
Daca i compliant resoira si ii curge sangele
Semne hipoperfuzie
Ics cu hipoxie
Arutmii ventriculare
75
Dg dif stemi
Disectia aorta (durere macima, tens diferita pe brate, hta si fumator)si pericardita(supradenivelarea apare difuza)
Embolie pulm pneumonie pneumotorax
Spasm esof colecistita acuta
76
Criterii ekg pt stemi
Supradeniv st nou aparute in cel putin 2 deriv contigue evaluate de la pct j
J=intersectie qrs si st
>1 mmin toate mai putin v2-v3(unde am cutoff in fct de varsta si sex)
In v2-v3 >2 mm barbat >40 , >2,5 barbat <40 ani
>1,5 mm femei
Echivalente
St>0,5 un v7-v9 si subdenivelare v1-v3(posterior)
La cei cu infarct inferior(supradeniv d2,d3,avf) fac si v3r si v4r pt dg de infarct dreot asociat
77
Situatii particulare stemi
Stemi si brs(brs e echiv de supradeniv) dar daca avea deja brs sunt criteriule alea tampite 1:14
Stemi si brd
Cardiostimulatoare
Fara supradeniv dar cu simptome prrsistente
Ima posterior
Obstr trunchi coronara stanga(st subdenivelat >1 mm in 8 sau mai multe si st supradeniv in avr si sau v1)
78
Modificari concordante vs discordante
Concordant=repolarizare cu ac sens
79
Forrester clase hemodinamic
1a compensat si bhiperdinamic
2cOnfestie pulm
3hipoperfuzie sist
4 soc cardiogen
In fct de indexul cardiac si pres ceva
80
Killip
De scris pe schema
81
Mk necroza miocardica
Troponina i sau t
| Ckmb
82
Rol makeri necroza
```
Confirma necroza
Risc de ev cv
Ajuta la stabilire origine durere
Estimeaza intinderea infacrtukui(tind sa cred ca e do cu dimensiunea zonei)
Reperfuzie miocardica evaluare post
```
83
Leziune vs infarct
Leziune=troponina peste 99 percentile
Leziune mioc acuta=creste si sau descreste troponina peste 99
Ima=leziune miocardica acuta in contextul dovezilor pentru ischemie miocardica acuta
84
Dinamica troponina
Creste si dupa scade
| Vreo 2 zile ramane crescuta
85
Angina tipica carantere
1 precipitant uneori apare doar la primul efort si dispere dupa(warm up); decubit, nocturn
2 cedare walking thriugh(recrutare colaterale ca la warm up) oprire efort sau nitroglicerina
3 sediu retrsternal deasupra ombilic
4 durata 3-30min; sub 1 min nu e corona, oeste 30 e sca
5 caracter presiune arsura, NU PUNCTIFORM(echiv anginal)
Nitroglicerina spray oricum se evita pasajul hepatic
86
Definitia universala a infarctului miocardic
1. Prin placa de aterom coronariana
2. Dezechilibru balanta ischemica(vasospasm, ats nonoculziva, disectie, tahicardie sustinuta, anemie, hipotens, soc)
3. Deces deci n am biomarkeri de necroza
4. Angioplastie percutana(daca se mobilizeaza un embol, se face disectie)
5. Interventie de bypass aortocoronarian
+minoca
87
Cele mai comune cauze de infarct
Tip 1 si tip 2
Tip 1 pci sau tromboliza
Tip2 fac terapia specifica
88
Obiective terapie
```
Ameliorare durere
Status hemodinamic
Terap cu reperfuzie
Antitrombotic
BETABLOCANT PT ISCHEMIE RECURECTA SI ARITMII VENTRUCULARE AMENINATROARE DE VIATA
```
89
Terap reperfuzie
Angioplastie
Fibrinoliza
Bypass
In fct de timp, risc clinic, risc hemoragie, existenta echipa, timp pana la centru pci
90
Cand fac reperfuzie
Toti pacientii ch simt ischemie cu debut sub 12 ore si supradeniv persistenta st nou aparuta(>20 min)
Ptc si vasospasm poate da st supradeniv dar cedeaza la nitroglicerina
Pacienti fara supradeniv dar cu tablou clinic de ischemie si instab hemodin, durere recurenta, aritmii, compl mecanice, ic acuta, modif recurente st sau t MAI ALES DACA ASOCIAZA SUPRADENIV INTERMITENTA
91
Door to needle
Daca e sub 2 ore
| E de cabd a intrat pe usa pana se umfla balonul
92
Tipuri pci
```
Primara
De salvare(n a rasp la fibrinoliza)
De rutina(a rasp la fibrinoliza)
```
93
Pana la 48 de ore poti incerca sa faci pci
G
94
Care e fereastra terapeutica pci?
12 ore de la debutul durerii
Pana la 48 de ore la cei stabili
N am inteles nimic 1:58
12 ore toata lumea
Dupa 12 ore la cei instabili
95
Fibrinolitice
Alteolaza
Reteplaza
Tenecteplaza
Streptokinaza
Ra sangerare
96
Angina stabila
Prag reproductibil
97
Boala ischemica cardiaca stabila
Ce iubeste prifu
| Lent progresiva
98
Boala coronariana stabila
Ats lent progresiva
99
Sdr corinarian crinic
Orice boala coronarina care ev lent
100
Angina pectrorala
Sdr clinic
Nu exista test de confirmare
E fix durerea
Cauzata de ischemie dar nu e specifica si nici sensibila
101
Ekg scc
```
Normal
Brs
Hvs
Are asa un mic factor prognostic
In durere e modificat
```
102
Adenozina induce vasodiltatatia
Fac la minoca
103
Echivalente anginale
Dispnee
Ameteala
Diaforeza
Sincopa
104
Tipuri de dureri
Tipica 3 retrosternal, provocata de efort si alienata de ntg sau repaus
Atipica 2
Noncardiaca 1 sau niciuna
Chronic stable angina 2-10 min ccsc 1-2
Acute coronary syndrome >15min ccsc 3-4
105
Cat sta ridicat riscul de mortalitate
Dupa 12 luni depinde de evolutia ats(fr)
| Stil de viata, terapie medicala, large myocardiaf inf, chiar genetic
106
Fenotipuri scc
```
1 angina tipica
2 ic si angina tipica
3 stab dupa un scc
4 peste 1 an ima
5 minoca sau spasm
6 asimptomatic
```
107
Ce rol au testele de laborator
```
Evaluare risc
Evaluare profil de risc
Evaluare tratament
Confirma ischemia
Evaluare viabilitate miocard
```
108
Durere dg dif
Soasm reflux esof
Psihoatrie
Pericardita suferinta metabolica aritmii
109
Test de efort
```
Test macimal 85%
Mets
Subdenivelare rectilinie sau desc >1mm in 2 deriv contigue
Subdenif ascendenta app nula
Sagging
```
110
Abordare terapeutica stemi
Prin conventie nu am nev de troponina
111
Complicatii stemi
Embolie(staza akinetica)
Soc cardiogen si icc(contractilitate scazuta)
Aritmii prin instab electrica(fia precoce are prognostic mai ok)
Necroza tisulara: m papilari, dsv, ruptura ventr
Pericardita=>tamponada
112
Soc cardiogen din stemi
Revasc miocard
Obiectiv primar: mentinere perf coronara(mentin ta prin vasopresoare, balon contrapulsie, asigur pres de umplere vs)
Terapie durere
Asigur oxigenare
113
Scc e un mare donator de sca
1din 10 are
| E practic boala cardiaca ischemica stabila
114
La testul de fort
Dispneea e mai imp decat durerea
Daca nu inscade frecv dupa test e predictor mcs
Dublu profus=tensiune x frecventa=i th
Trb sa creasca sistolica si sa sscada diastolica
3 min ca sa nu faca sincopa vasovagala
115
Evaluari scc
Test efort
Holter
Ct
Spect pet rmn
116
Spandard de aur ce inseamna
Cel mai specific
117
Stratificarea riscului la pacientul cu scc se face cu
Elem clinice
Teste de stres
FUNCTIA VENTRICULARA-cel mai imp
Anatomia coronara
118
Daca pacientul are angina si tahicardie ii dau
Bb si non dhp
Daca are bradi: dhp
Daca are disf vs: bb
119
Ce efect are ivabradina
Scade frecventa
| Act pe if
120
Fluxul sangvin in timoul sistolei
E proaterogenic
In timoul diastolei e protectiv
=>de asta tahicardia e proaterogena
121
Dilatare vene
Scade presarcina
| Scade intoarcerea venoasa
122
Dc sa fac pci unui pacient cu scc?
Anatomie coronariana severa
| Pci e superior calotatii vietii(daca are crize ziljice invalidante il operez)
123
Pci vs cabg
Pci mai putin invaziva
Cabg e buna la left main sau mrg d astea grave
Compar spitalizarea
124
Cum urmaresc un pacient cu scc
Eco periodic
Test de stres
Angiografie
125
Pragul anginal nu e fix
E adaptabil prin adaptarea coronariana
Warm up
Gen cand se trezeste dim are vasoconstr deci doare mai rpd
Cred ca asta era cu warm up(recoltare de colaterale)
126
Vasospasmul unde apare
Pe vas indemn sau pe placa ats
Modificari kinore=>modif majore ale rezervei de sange coronarian
Demascata de vadocontrictie la ach si metacolina
127
Sca teste
```
Ekg
Mk necroza
Mk renali
Mk inflamatie
Eco
Rmn(viabilitate si cicatrice)
Teste de stres
Multislice ct
```
128
Sca tratament acut
Nitrati(durere si st)
Bb cand au hta sau disf vs sau tahicardie, terap cronica ant trb continuata daca nu e in epa(NU VASOSPASM NU COCAINA)
Bcc daca nu s controlati cu nitr si bb(dau dhp) sau la cei care nu pot lua bb(ndhp)
NU DAU NIFEDIPINA SAU DHP FARA BB(da tahicardie si acc criza+furt coronarian
TOTI DE LA SCA PRIMESC ANTICOAG SI DUBLU ANTIAGREGANT!!!!!(hep, mic hep, fondaparinux bivalirubina)-in fct de cat de rpd ajunge; DUPA PROCEDURA INVAZIVA SE OPRESTE!
Ufh-aptt; bivalirudina daca are risc mare sangerare
Aspirina+inhib p2y12(asp toata viata si inhib 12 luni)-ticagrelor
Inhib pompa proton-nu okeprazol
Gp2b3a in fct de riscul de ev isc dar de sangerare e kic
129
Horor in fct de tromb
Daca i tromb mic apare sau se agraveaza angina de efort
Partial ocluziv da ang instab sau nstemi
Ocluziv da stemi=> exista si posibilitatea sa reperfuzeze si dev nstemi
Proful a zis ca ocluziv da moarte subita
130
Ce inteleg eu din miocardul asta stunned e ca
La nstemi nu exista
Si d asta nu reperfuzezi in acut
La stemi ne a zis ca i miocard nefunct dar viabil
Reperf miocard
Reducere necesar o2(scad contr, bradicardie, SCAD TENSIUNEA)
131
Dc e imp durreea?
Pacientul apuca sa ceara ajutor
Ne dam seama daca suntem in fereastra
Tesutul e viabil
132
Faza postspital stemi
Prev secundara
Recurente infarct
Alte ev cv
133
Printzmetal
Cedează la ntg
| Ceva cu erogonovina test provocare
134
Dc unii fac durere si altii nu
Fibre mielinizate aferente bradikinina si
Adenozina
Au prognostic la fel ca cei fara durere
Nu e prop cu dimensiune ci cu nr
136
Cu cât pacientul are risc hemoragic mai sever nu am voie fibrinoliza
Angioplastie dacă e sever
Mda
137
No reflow
Testez după pci intra subst in coronară dar nu și in microcirc
